România este o țară sigură și stabilă politic și economic, orientată către investiții și reforme, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu la întrevederea cu reprezentanții Grupului Banca Mondială, care a avut loc marți, la Palatul Victoria.

”Țara noastră este pilon regional de securitate și stabilitate economică pentru Europa și pentru Parteneriatul Strategic cu SUA. Vom continua să punem în aplicare reformele asumate prin PNRR și prin obiectivul nostru de aderare la OCDE. Avem încredere că rezultatele acestor reforme vor însemna o mai bună colectare a fondurilor la bugetul de stat, servicii medicale și de educație de mai bună calitate, energie mai accesibilă pentru oameni și infrastructură de transport modernă. Considerăm Banca Mondială partener al obiectivelor noastre și ne bazăm în continuare pe finanțarea și expertiza oferite de acest Grup”, a subliniat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

În acest context, premierul a adăugat că restructurarea aparatului bugetar și reorganizarea administrativ-teritorială fac parte din pachetul de priorități guvernamentale pentru perioada următoare.

De asemenea, au fost analizate proiectele din domeniile sănătății și managementului situațiilor de urgență, dezvoltate în parteneriat. Este vorba despre construirea a trei centre de mari arși – la Timișoara, București și Târgu Mureș -, finalizarea a 12 centre de radioterapie pentru pacienții oncologici, dezvoltarea și modernizarea serviciilor de terapie intensivă și primiri urgență, precum și a infrastructurii necesare intervențiilor în cazul situațiilor de urgență.
În ceea ce privește susținerea proiectelor de dezvoltare, șeful Executivului a menționat că în bugetul pentru acest an Guvernul a alocat un volum record pentru investiții, respectiv peste 150 de miliarde de lei. ”Susținem în continuare dezvoltarea infrastructurii, sectoarele agricol, industrial și construcții. Mergem mai departe cu proiectele de îmbunătățire a serviciilor medicale, din domeniul energiei. Pe lângă fondurile europene, cele alocate de la bugetul de stat, consider că o soluție viabilă este parteneriatul public-privat”, a punctat premierul Marcel Ciolacu.

Reprezentanții Grupului Banca Mondială au salutat planul de reforme al Guvernului și atenția acordată investițiilor, menționând că România este partener puternic și rezilient. ”Am încredere că împreună vom continua să implementăm proiectele aflate în derulare și vom extinde portofoliul cu noi investiții în energie, tranziție verde, infrastructură și alte domenii cu potențial de creștere”, a afirmat Eugene Rhuggenaath, director executiv al Grupului Banca Mondială.

De asemenea, reprezentanții Băncii Mondiale au apreciat sprijinul oferit de România Republicii Moldova și Ucrainei, precum și contribuția la asigurarea stabilității în regiune.
Delegația guvernamentală și cea a Grupului Banca Mondială au agreat un mecanism de lucru cu întâlniri mai frecvente în perioada următoare.
Din delegația guvernamentală, alături de premierul Marcel Ciolacu, au mai făcut parte vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Ștefan Radu Oprea, secretarul de stat în MAI, Raed Arafat.

Ministrul român de Finanțe, Tánczos Barna, s-a întâlnit cu noul șef al misiunii FMI în România. În această dimineață m-am întâlnit cu domnul Joong Shik Kang”, a anunțat Tánczos Barna pe Facebook.
Cei doi au discutat despre deficit.

„În cadrul discuției, am reafirmat angajamentul nostru de a reduce deficitul bugetar și de a crea un stat mai suplu în următorii 7 ani, mărind alocările pentru investițiile care susțin economia”, a explicat ministrul Finanțelor.
Tánczos Barna consideră că România are nevoie de recâștigarea încrederii partenerilor internaționali și a investitorilor, iar acest lucru este posibil „doar prin respectarea angajamentelor asumate și prin aducerea stabilității și predictibilității în finanțele țării”

Primul pas a fost făcut deja, prin adoptarea bugetului, „iar acum este necesară o implementare consecventă”, a adăugat ministrul.
„Delegația Fondului Monetar Internațional se află într-o vizită de lucru informală la București și, contrar zvonurilor alarmiste din ultimele zile, nu a cerut României măsuri drastice, majorări de taxe sau măsuri de austeritate”, a precizat Tánczos Barna.

Peste 400 de călători ai Societății de Transport București au avut nevoie de îngrijiri medicale în 2024. În unele cazuri a fost necesară apelarea numărului de urgență 112.

Potrivit Primăriei Capitalei, pe parcursul anului trecut, aproximativ 300 de șoferi și controlori angajați ai STB SA au fost instruiți să acorde primul ajutor în caz de urgență. Ei au învățat să asigure zona în care se află victima, să evalueze starea acesteia și să efectueze manevre de prim ajutor, în funcție de gravitatea situației. Pentru a realiza instruirea, STB a colaborat cu Serviciul de Ambulanță București – Ilfov.

„Pe parcursului anului 2024, au existat 421 de cazuri de călători care au necesitat îngrijiri medicale. În situațiile mai complexe, a fost necesară apelarea numărului de urgență 112”, a transmis Primăria Capitalei.

Autoritatea Electorală Permanentă anunță că 1694 cereri de vot prin corespondență și 1238 cereri pentru exercitarea votului la o secție de votare din afara țării la alegerile prezidențiale au fost înregistrate până luni.

Potrivit AEP, la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, alegătorul român poate vota la orice secție de votare din străinătate, chiar dacă nu s-a înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro.
Înregistrarea pe portal este necesară doar pentru votul prin corespondență sau pentru înființarea unei secții de votare în localităţile sau grupurile de localităţi în care au optat să voteze cel puţin 100 de alegători.

Pentru a vota prin corespondență, alegătorul român trebuie să aibă domiciliul sau reședința în străinătate.

Portalul www.votstrainatate.ro cuprinde două secțiuni: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență.
Termenul - limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie 2025, ora 23.59, iar termenul - limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate la o secție de votare este 4 martie 2025, ora 23.59.

Deputatul USR Alexandru Dimitriu a inițiat o propunere legislativă de modificare a Codului penal în sensul clarificării prevederilor privind termenul de prescripție, în contextul deciziei recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), prin care infractorii scapă de răspundere penală prin schimbarea datei de la care curge termenul de prescripție pentru mai multe infracțiuni de corupție, inclusiv luarea de mită.

Inițiatorul este membru al Comisiei juridice din Camera Deputaților.

„Prin propunerea legislativă depusă, vom preîntâmpina repetarea unor situații precum cea a fostului primar PSD Marian Vanghelie, care scapă de răspundere penală pentru mita de 30 de milioane de euro pentru care a fost condamnat deja în primă instanță. Concret, propunem clarificarea interpretării termenului de prescripție a răspunderii penale, în lumina Deciziei 1/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Reamintesc că, pentru infracțiunile de corupție, de exemplu, termenul de prescripție începe să curgă, conform deciziei ICCJ, din momentul cererii mitei, nu de la momentul în care infractorul a și luat mita respectivă”, declară deputatul USR Alexandru Dimitriu.

Interpretarea decisă de ICCJ poate duce la situații juridice dificile, în care termenul să curgă în paralel cu acțiunile ilicite, creând posibilitatea ca răspunderea penală să fie prescrisă în timp ce mituitorul continuă să plătească foloasele materiale, susține USR.
În plus, în cazul infracțiunilor prevăzute de articolele 289-292 din Codul Penal – luare și dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență -, care implică desfășurarea acțiunilor ilicite pe o durată mai lungă, interpretarea dată de ICCJ prevederilor din Codul penal ignoră planul infracțional inițial, care presupune o continuare a activităților ilicite, adăugă inițiatorul.

Totodată, opinia ICCJ creează dificultăți în sancționarea complicilor care nu au participat la momentul inițial al infracțiunii, dar sunt implicați în activitățile subsecvente. De exemplu, un complice care remite suma de bani reprezentând mita către cel mituit nu ar putea fi sancționat penal, deoarece actele ulterioare momentului inițial al infracțiunii ar fi lipsite de relevanță penală.
Propunerea legislativă a USR modifică alin. 2 art. 154 din Codul penal: „Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, iar în cazul infracţiunilor de obicei, de la data săvârşirii ultimului act. În cazul infracțiunilor unice, în ipoteza în care sunt realizate mai multe modalități normative ale elementului material la date diferite, termenul curge de la data comiterii ultimei modalități alternative”.

USR va continua demersurile pentru „repararea răului făcut Justiției în epoca Iohannis, indiferent de piedicile pe care vor continua să le ridice PSD și PNL”.
„Legea trebuie să se aplice tuturor, iar cei care o încalcă trebuie să răspundă pentru faptele lor, nu să rămână cu averile făcute din furt neatinse și să râdă în nas cetățenilor cinstiți. Doar atunci românii vor redobândi încrederea în instituțiile statului și nu vor mai avea senzația că statul îi apără pe politicienii corupți”, precizează USR.

Victor Ponta a fost eliberat din funcția de consilier onorific al premierului. Fostul prim-ministru a spus că a discutat cu Ciolacu și că a înțeles motivele strict politice pentru care a trebuit să ia decizia.

„Am avut o discuție cu Premierul Ciolacu și am înțeles motivele strict politice pentru care a trebuit să ia decizia. Sunt convins și onorat că, în perioada în care am fost consilier onorific pentru relații economice internaționale, l-am sprijinit în toate proiectele benefice pentru România”, a transmis Victor Ponta pe Facebook.

„Îi mulțumesc pentru oportunitate și colaborare! Voi continuă să promovez interesele economice ale României din orice poziție publică și privată”, a încheiat Ponta.

El ar putea fi dat afară și din PSD dacă va candida la alegerile prezidențiale din luna mai.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, anunță că anul acesta Guvernul va acorda o atenție specială programelor de înzestrare destinate Forțelor Navale. Este vorba despre forțele fluviale și maritime, adaugă Tîlvăr.

Potrivit ministrului „misiunile executate de Forțele Navale Române în Marea Neagră asigură libertatea de navigație și contribuie la menținerea unui mediu sigur, în special prin diminuarea riscurilor prezentate de minele marine aflate în derivă.”

Problemele de securitate din regiunea Mării Negre impun o serie de investiții în Forțele Navale.
„Mediul de securitate din regiunea Mării Negre va fi în continuare imprevizibil și va solicita un nivel ridicat de atenție din partea aliaților riverani. În cadrul eforturilor depuse de România, ca furnizor de securitate în această regiune, Forțele Navale reprezintă una dintre principalele structuri garante ale protejării flancului estic al NATO. La ședința de autoevaluare a activității SMFN, la care am participat, i-am asigurat pe marinarii militari că vom acorda o atenție specială, anul acesta, programelor de înzestrare destinate Forțelor Navale, atât pe componenta maritimă, cât și pe cea fluvială”, precizează ministrul Angel Tîlvăr.

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, propune ca patrimoniul cultural să rămână în țară. Ideea este să atragem iubitorii de cultură în România, a explicat ministrul Intotero.

Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă în care ministrul Culturii a răspuns întrebărilor despre jaful de la muzeul din Olanda.

„Este importantă diplomația culturală, se pot face multe evenimente culturale în continuare, dar trebuie să fim foarte atenți”, a spus ea adpugând: „Cadrul legislativ trebuie îmbunătățit.”

Ministrul Culturii vrea să încurajeze turismul prin organizarea expozițiilor în țară.

„Există și un beneficiu economic și o posibilitate de a vedea România”, a explicat Natalia Intotero.

Pentru expozițiile din străinătate se pot face replici astfel încât să nu mai existe situații care să periciliteze patrimoniu, a precizat Natalia Intotero.

În paralel, toți managerii de muzee care sunt sub ordinea Ministerului Culturii trebuie să comunice până joi, 30 ianuarie, ce sisteme de pază și securitate are fiecare instituție.

România ar putea să ofere o recompensă pentru recuperarea tezaurului dacic. Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu. Șeful Guvernului a mai spus că nu exclude nici varianta ca România să apeleze la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate.

În plus, România ar putea cere daune statului olandez.

„Sunt revoltat că obiecte inestimabile din tezaurul României au fost furate dintr-un muzeu din Olanda unde nu existau agenți de pază! Nu putem accepta așa ceva. Dacă asta s-ar fi întâmplat în România, eram făcuți praf, în mod firesc! Îi cer ministrului justiției să analizeze cu cei mai buni experți contractul cu muzeul olandez și să cerem daune fără precedent! Am transmis autorităților olandeze un mesaj ferm că pentru noi este vital ca ancheta să ducă la prinderea hoților și recuperarea integrală a comorilor dacice”, a declarat, marți, Marcel Ciolacu.

Premierul ia în calcul mai multe variante pentru prinderea hoților și recuperarea comorii.

„Vrem și putem ajuta cu investigatori români, dl ministru Predoiu este pregătit deja. Îi solicit ministrului culturii să ia chiar azi măsuri dure, inclusiv demiteri dacă e cazul, în cadrul instituțiilor responsabile de acest contract. Cred că opinia publică este îndreptățită să aștepte așa ceva într-un asemenea caz! Voi avea și un raport al Corpului de Control al Prim-ministrului privind avizele date anul trecut la Ministerul Culturii pentru a scoate din țară tezaurul dacic. Le voi înainta procurorilor pentru ca vinovații să răspundă. Aștept și un set de măsuri pentru viitor pentru a ne proteja bunurile din patrimoniul național. Obiecte atât de valoroase nu pot fi scoase din țară oricând vrea un muzeu sau un ministru. Sper ca aceste comori naționale să fie recuperate, de aceea trebuie să facem tot ce depinde de noi să mărim șansele găsirii lor. În funcție de cooperarea cu autoritățile olandeze, nu exclud nici să apelăm la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate. Și nici să anunțăm o recompensă pe măsura valorii uriașe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român și identitatea noastră națională”, a precizat Marcel Ciolacu.

Serviciul de Telecomunicații Speciale susține că în anul 2024, numărul apelurilor non-urgente de la 112 a scăzut cu aproape un milion, comparativ cu anii anteriori.
Operatorii STS din cadrul Serviciului de urgență 112 au preluat anul trecut 9.763.443 de apeluri, dintre care 60,45% au reprezentat urgențe. Diferența de 39,55% reprezintă apeluri care nu au necesitat intervenția agențiilor Ambulanță, Poliție, ISU-SMURD, Jandarmerie sau Salvamont.

Cele mai multe dintre urgențele înregistrate la 112 în cele 12 luni ale anului trecut au fost cazurile medicale. Acestea au reprezentat 63,39% din total.
Cetățenii cei mai responsabili, care au sunat la 112 în anul 2024 pentru situaii de urgență, sunt din Cluj, București-Ilfov, Bihor, Timiș și Iași.
Pe de altă parte, județele unde apelurile care nu sunt de competența Serviciului 112 reprezintă mai bine de jumătate din numărul total sunt Gorj, Covasna, Mureș și Mehedinți.
Statistica arată că cele mai multe apeluri abuzive au fost efectuate în județele Mehedinți, Argeș, Constanța, Vrancea și Gorj.

Serviciul de Telecomunicații Speciale sesizează cazurile de persoane care apelează abuziv 112 către Poliția Română, în vederea identificării și sancționării acestora. Apelarea repetată, cu rea intenție, a numărului 112, fără a avea o urgență ori pentru a aduce injurii operatorilor, constituie abuz și se sancționează.
Apelarea abuzivă a Serviciului de urgență 112 se pedepsește cu amendă până la 2.000 de lei, iar dacă echipajele de intervenție se deplasează în teren și constată că a fost o alertare falsă, amenda poate ajunge la 4.000 de lei. O nouă contravenție, în interval de un an, se sancționează cu amendă de la 4.000 de lei la 8.000 de lei.