Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a declarat că România își reafirmă angajamentul deplin față de libertatea și independența Ucrainei. Declarația a fost făcută luni când se împlinesc trei ani de la izbucnirea războiului din Ucraina.

Mesajul lui Ilie Bolojan a fost scris pe X.

„Pe măsură ce numărăm 3 ani de la invazia la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, Romania își reafirmă angajamentul deplin față de libertatea, suveranitatea și independența Ucrainei”, a transmis Ilie Bolojan.
Președintele interimar al României a mai scris că „trebuie să menținem Ucraina puternică până când se poate ajunge la o pace justă și durabilă”.

Luni, un summit mondial are loc în Ucraina. Unii liderii s-au deplasat la Kiev, iar alții participă în format videoconferință

„Chiar dacă o să supăr pe câțiva dintre dumneavoastră, nu mai putem continua cu un sistem administrativ, ultimul din Europa, pe un schelet comunist”, a spus, premierul Marcel Ciolacu. Declarația a fost făcută luni la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România.

Premierul le-a spus primarilor că digitalizarea trebuie realizată în cadrul unui sistem conectat.

„Nu putem întotdeauna să ne facem că nu se întâmplă nimic în lume și să ne facem că nu avem eficiența pe care ne-o dorim. Nu se poate să avem în continuare un sistem de digitalizare fiecare de capul lui, un sistem de digitalizare care nu este interconectat cu sistemul de digitalizare central”, a declarat Marcel Ciolacu în timpul întâlnirii, adăugând că modificările pot fi făcute doar cu voință politică și administrativă.

„Sunt lucruri care ar trebui să ne unească. Sunt lucruri care ar trebui să ne dea puterea de a merge înainte”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Premierul a promis că toate măsurile din reforma sistemului bugetar și reforma sistemului administrativ vor fi aplicate după consultarea cu aleșii locali.

În Secția de Neurologie, modernizată de curând, funcționează Centrul Regional de Boală Parkinson din Galați. Potrivit autorităților gălățene, este „un loc special unde pacienții cu Parkinson nu sunt doar tratați, ci și înțeleși”.

„Aici, o echipă dedicată de medici – neurologi, chirurgi, gastroenterologi și specialiști în terapie intensivă – lucrează împreună pentru a oferi cele mai bune soluții de tratament. Peste 850 de pacienți cu Parkinson sunt monitorizați în Ambulatoriul de Specialitate al spitalului, iar toate tratamentele sunt decontate integral prin Casa de Asigurări de Sănătate”, transmite președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Unul dintre cele mai revoluționare tratamente este terapia infuzională cu pompe externe portabile. Aceste dispozitive eliberează continuu medicația direct în intestinul subțire sau subcutan, în funcție de stadiul bolii, permițând pacienților să se miște liber, fără teama că boala îi va țintui la pat.

De asemenea, Centrul din Galați este unic în România printr-o procedură specială: endoscopia de control cu sedoanalgezice, realizată sub supravegherea echipelor de Anestezie-Terapie Intensivă și Chirurgie. După fiecare intervenție, pacienții nu sunt lăsați singuri – ei beneficiază de îngrijire la domiciliu, asigurată de un asistent medical.

„Pentru mulți pacienți, fiecare zi este o luptă. Mișcările devin mai greoaie, iar gesturile simple, precum legatul șireturilor sau ridicatul din pat, se transformă în provocări. Însă la Centrul Regional de Boală Parkinson din Galați, acești oameni găsesc un real sprijin. Aici, tratamentul este personalizat pentru fiecare pacient, iar tehnologiile moderne le oferă o nouă șansă la o viață activă. Astfel, unii pacienți, care odinioară abia se puteau ridica din pat, acum merg singuri și se bucură de viață în fiecare zi. Totul este posibil datorită unei echipe extraordinare de medici care, prin muncă și dedicare, schimbă destine. La Spitalul Județean Galați, lupta împotriva bolii Parkinson nu este doar despre tratamente, ci despre redarea demnității și a bucuriei de a trăi”, a precizat Costel Fotea.

Liderii partidelor de coaliție - PSD, PNL și UDMR au semnat miercuri protocolul pentru constituirea alianței electorale “România înainte” în vederea susținerii candidatului unic la președinție, Crin Antonescu. Alianța este susținută și de grupul Minorităților Naționale din Parlamentul României.

Alianța va fi înregistrată la BEC, imediat după ce va fi validată componența acestuia. De asemenea, toate partidele membre ale alianței electorale au declanșat strângerea de semnături pentru candidatura lui Crin Antonescu.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că vor fi eliminate 1800 de posturi de funcționari publici și contractuali din cele 32 de instituții aflate în subordinea Guvernului. Este cea mai mare reducere a cheltuielilor de funcționare din istoria Guvernului României, a spus Ciolacu.

„Așa cum am promis public, demarăm cea mai mare reducere a cheltuielilor de funcționare din istoria Guvernului României. Eliminăm 1800 de posturi de funcționari publici și contractuali din cele 32 de instituții aflate în subordine și coordonare”, a transmis Marcel Ciolacu.

Premierul a dezvăluit că în total vor fi reduse peste 13% dintre posturi.

„Desființăm și comasăm autorități și instituții, reducem numărul de angajați și tăiem funcții de demnitari. În total, vorbim de o scădere masivă a posturilor, cu 13,5%. Cred că este un semnal concret așteptat de opinia publică și, în special de mediul de afaceri”, a precizat Marcel Ciolacu.

Continuăm și în acest an să sprijinim agricultorii, inclusiv prin subvenția pentru motorina utilizată în agricultură. Creștem valoarea subvenției de la 2,07 la 2,21 lei pe litru. În total, 500 de milioane de lei vor ajunge la fermieri sub această formă de ajutor.

De asemenea, susținem fermierii, crescătorii de oi și de capre, cu un sprijin financiar de aproape 50 de milioane de euro. Banii ajung la fermieri până la 30 aprilie compensând pierderile cauzate de seceta de anul trecut.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că nu există niciun fel de risc ca românii să rămână fără gaz sau fără energie electrică. Declarația a fost făcută la finalul comandamentului de iarnă pentru convocat de ministru. În cadrul ședinței au fost evaluate starea sistemului electroenergetic național, starea rețelelor de transport și depozitele de gaze.

„Am făcut o evaluare a capacităților de producție, a modului în care acoperim un consum care se estimează a fi în continuare destul de ridicat, având în vedere că vremea se menține rece și pe prognozele pe care le-am primit avem un episod de ger care se va întinde probabil până pe data de 24. Deci peste o săptămână trebuie să trecem de această perioadă. Vreau să subliniez foarte clar că nu există niciun fel de risc ca românii să rămână fără gaz sau fără energie electrică. Sigur, cu excepția avarilor punctuale care se pot întâmpla și sunt de înțeles. Dar din perspectiva adecvanței sistemului energetic, din perspectiva gazului, depozitelor, plus ceea ce avem din import-export, nu există niciun fel de risc”, a declarat Sebastian Burduja.

Potrivit ministrului, în prezent România are 1,37 miliarde normal metri cubi în depozite și un grad de umplere de 37%.

„Anul trecut, consumul total pe gaz în România a fost undeva la 9,9 miliarde de normal metri cubi. Import-export, dacă ne gândim la această balanță, vedem că România a importat la nivelul anului 2024, de la 1 ianuarie până la finalul anului 2024, net 5 milioane de normal metri cubi, deci 0,0006% din cât a consumat. Practic o independență energetică în zona de gaz”, a precizat ministrul Energiei.

Premierul Marcel Ciolacu susține că aderarea României la OCDE rămâne obiectiv prioritar al Guvernului, asumat prin Programul de guvernare de toți partenerii de coaliție.

Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a prezidat marți prima reuniune din acest an a Comitetului Național pentru aderarea României la OCDE, format ce reunește reprezentanții ministerelor, instituțiilor și autorităților publice implicate în procesul de aderare. La reuniune au participat, în calitate de invitați speciali, președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, și reprezentantul Camerei Deputaților, Mihai Ghigiu.

„Aderarea României la OCDE rămâne obiectiv prioritar al Guvernului asumat prin Programul de guvernare de toți partenerii de coaliție. România a avut, până în prezent, o evoluție pozitivă în cadrul acestui proces și mulțumesc tuturor pentru efort! Am obținut 12 avize formale din partea Comitetelor OCDE, aproape jumătate din totalul necesar, ceea ce arată că suntem în grafic. Vă cer tuturor să menținem ritmul pentru că ne așteaptă o perioadă intensă pe parcursul anului 2025, axată pe realizarea de progrese substanțiale în implementarea recomandărilor prioritare”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.
În cadrul discuțiilor, au fost trecute în revistă principalele evoluții din procesul de aderare și au fost stabilite prioritățile pentru anul în curs.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a subliniat importanța aderării României la OCDE din perspectiva consolidării economiei și a investițiilor, precum și a îmbunătățirii politicilor publice.
Referitor la prioritățile pentru perioada următoare, premierul Marcel Ciolacu s-a referit la recomandările prioritare primite din partea Comitetelor OCDE în domenii precum mediul și deșeurile, piața de capital, guvernanța publică și cea corporativă, investițiile și conduita responsabilă în afaceri. Premierul Marcel Ciolacu a punctat importanța întăririi coordonării interinstituționale, precum și a pregătirii temeinice a participării României la evaluările de aderare programate în perioada următoare.

România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de Parcurs în luna iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la organizație.
România se află în etapa de evaluare tehnică din partea comitetelor incluse în Foaia de Parcurs, în 25 de domenii sectoriale, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale.

Președintele CJ Galați Costel Fotea: A început schimbarea sistemului de încălzire la Spitalul Județean, vechi de peste 60 de ani

Consiliul Județean Galați a început schimbarea sistemului de încălzire la Spitalul Județean. Sistemul, vechi de peste 60 de ani, este modernizat printr-un proiect finanțat prin fonduri UE în valoare de 6 milioane de euro.

Infrastructura termică a Spitalului Județean Galați se va transforma radical printr-un proiect de anvergură care va reduce consumul de energie și costurile aferente facturilor.

„Astfel, vom moderniza complet sistemul de încălzire al Spitalului Județean, vechi de 60 de ani, vom consolida clădirea centralei termice și înlocui cazanele, conductele și întreaga rețea de încălzire. De asemenea, vom instala 200 de panouri solare și sisteme hibride pentru apa caldă, iar totul va fi monitorizat digital printr-un sistem SCADA, asigurând eficiență maximă și consum redus de energie. În momentul de față, la subsolul centralei, echipele de muncitori lucrează la consolidarea grinzilor și pereților, iar noile conducte încep să înlocuiască vechea rețea”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Șeful CJ Galați a mai anunțat că a fost adus deja un cazan nou de preparare a apei calde, de 2500 kW, integrat într-un sistem termic modern și performant, care va contribui semnificativ la reducerea consumului de energie.
„Totul, pentru un spital mai eficient, facturi mai mici, resurse mai bine gestionate și un mediu mai curat”, a precizat Costel Fotea.

Europarlamentarul AUR Adrian Axinia, membru în Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) din Parlamentul European, a semnat o scrisoare prin care cere Comisiei Europene să renunțe la reglementările care ar putea conduce la interzicerea sobelor şi şemineelor în Uniunea Europeană.

Documentul este adresat lui Stéphane Séjourné, vicepreședintele executiv pentru Prosperitate și Strategie Industrială al Comisiei Europene, Dan Jørgensen, Comisar european pentru Energie şi Locuire, şi Jessika Roswall, Comisar european pentru Mediu, Reziliență în Domeniul Apei și o Economie Circulară Competitivă.

Sursa menționată arată că demersul vine în contextul în care Comisia Europeană a lansat o propunere privind introducerea de noi „reglementări de ecodesign cu scopul de a obține eficiența resurselor și a energiei, stimulând în același timp utilizarea circulară a materialelor care ajută la decarbonizare, competitivitate și securitate economică”.
„Sunt două propuneri pe care europarlamentarii ECR le consideră aberante:
1 – Cerința ca pentru încălzitoarele care folosesc combustibil solid (adică sobele şi şemineele) să fie conectate la rețeaua electrică. Se anulează astfel rolul lor de soluție de încălzire autosuficientă.
2 – reducerea propusă a limitelor de particule de carbon — de la 1.500 de miligrame la doar 500 de miligrame — ar necesita o reproiectare completă a tehnologiei actuale a camerei de ardere.”

„Funcţionarii de la Bruxelles trăiesc într-o lume a lor. La nivelul României, sunt peste 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc prin intermediul unor sobe cu lemne. La nivel de UE, dacă luăm în calcul sobele şi şemineele, sunt peste 41 de milioane de case care se bazează pe acest mod de încălzire. Costurile acestor schimbări cerute de Comisia Europeană sunt absolut colosale într-un moment în care Europa se află deja în dificultate economică. Să pui astfel de pietroaie în cârca europenilor şi aşa sărăciţi de creşterea economică anemică şi de inflaţia galopantă a ultimilor ani arată o ruptură de realitate. Ca să nu mai spun că astfel de acţiuni nu fac altceva decât să sporească reglementările, în ciuda angajamentelor UE că va reduce inflaţia normativelor europene”, a declarat vicepreşedintele AUR Adrian Axinia.

Producătorii de şeminee şi sobe de la nivelul UE grupaţi în CEFACD (Comitetul european al producătorilor de aparate de încălzire și gătit de uz casnic) au criticat la rândul lor noul regulament aflat în dezbatere la nivelul UE, susţinând că aplicarea acestor măsuri ar duce la pierderea a aproximativ 200.000 de locuri de muncă la nivel european.

La rândul său, europarlamentarul Adrian Axinia se arată critic faţă de autorităţile din România care nu iau atitudine faţă de ceea ce este văzută drept o nouă măsură nediscutată în prealabil cu statele membre.
„Ar fi fost de dorit să spună ceva şi miniştrii Energiei şi Mediului, Burduja şi Fechet, având în vedere impactul uriaş asupra românilor. La fel cum ar fi fost un subiect în care să vedem implicarea Premierului Ciolacu şi a Preşedintelui interimar Bolojan. Din păcate, toţi au băgat capul în nisip ca struţul şi sunt rupţi de dezbaterile de la nivel european chiar dacă ele afectează milioane de români. Această pasivitate este încă un motiv pentru care este nevoie de curăţenie generală la vârful statului român”, a concluzionat europarlamentarul Axinia.