Sorin Grindeanu a fost ales vineri, 7 noiembrie, în funcția de președinte al Partidului Social Democrat (PSD), în cadrul Congresului extraordinar desfășurat la Romexpo, obținând 2.787 de voturi „pentru” dintr-un total de 2.810 voturi exprimate. Opt delegați s-au abținut.

În același context, Ionuț Florin Pucheanu a fost desemnat prim-vicepreședinte al PSD, iar Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a preluat funcția de secretar general adjunct al partidului.

„De astăzi, pornim la drum. Avem foarte multă muncă de făcut. Forța pe care o are PSD-ul nu o are nimeni. Nu trebuie să inventăm nimic nou. Trebuie să facem ceea ce am făcut întotdeauna, să stăm aproape de oameni și să facem politici publice pentru români. Uniți, pentru români, puternici, doar împreună. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a declarat Grindeanu de pe scena congresului.

Costel Fotea a transmis și el un mesaj de susținere: „Un nou început plin de încredere pentru Partidul Social Democrat și pentru România! Îl felicit pe Sorin Grindeanu – un lider cu viziune, echilibru și determinare, care va conduce partidul spre o nouă etapă de unitate și responsabilitate. Mult succes lui Sorin Grindeanu și noii echipe PSD”.

Congresul extraordinar a reunit membri din întreaga țară și marchează începutul unei noi etape pentru partid, pe fondul pregătirilor pentru viitoarele competiții electorale.

Poliția Română atrage atenția asupra creșterii tentativelor de fraudă online în perioada reducerilor de Black Friday și recomandă cetățenilor să manifeste prudență în efectuarea tranzacțiilor pe internet.

Potrivit polițiștilor, primul pas pentru siguranța cumpărăturilor online este verificarea autenticității magazinului, prin identificarea datelor reale de contact și a firmei care administrează site-ul.

De asemenea, utilizatorii sunt sfătuiți să nu acceseze linkuri primite prin SMS-uri sau emailuri nesolicitate, deoarece instituțiile și comercianții legitimi nu vor solicita niciodată date confidențiale prin aceste mijloace.
„Ofertele care par prea bune ca să fie adevărate ascund adesea capcane. Reducerile exagerate, mai ales pentru produse de brand promovate pe platforme necunoscute sau nou-create, pot indica tentative de înșelăciune”, avertizează Poliția Română.
Totodată, autoritățile recomandă utilizarea metodelor de plată sigure, evitarea transferurilor directe către conturi personale și verificarea garanțiilor privind autenticitatea vânzătorului înainte de efectuarea oricărei plăți.

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați și senatori aparținând grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și S.O.S. România, constatând că Legea pentru modificarea art.12 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor este constituțională în raport cu criticile formulate.

CCR a arătat că actul normativ, care vizează implementarea Registrului Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) la nivelul Parlamentului, nu contravine principiilor separației puterilor în stat, egalității în drepturi sau calității legii, și respectă cerințele constituționale privind caracterul oficial al limbii române și rolul Parlamentului.

Potrivit Curții, modificările operate prin lege respectă principiul legalității (art.1 alin.5 din Constituție), iar Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil, observațiile sale fiind preluate parțial în forma finală a actului.
CCR a respins criticile extrinseci privind procedura de adoptare, reținând că eventualele încălcări de termene în procesul legislativ țin de aplicarea regulamentelor parlamentare, fără relevanță constituțională.
În privința criticilor intrinseci, Curtea a subliniat că reglementarea RUTI – o platformă publică online prin care deputații și senatorii declară întâlnirile cu persoane terțe interesate de inițiative legislative – nu afectează mandatul reprezentativ al parlamentarilor, ci contribuie la transparență și dialog echitabil între aleși și cetățeni.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, urmând ca motivarea completă să fie publicată în Monitorul Oficial al României.

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 34/2024 precum și proiectul 148/2025, două inițiative legislative care vizează consolidarea programului de sprijin destinat mamelor și nou-născuților aflați în situații vulnerabile, anunță deputata PSD, Viorica Sandu.

Potrivit inițiatorilor, măsurile prevăzute în cele două acte normative urmăresc asigurarea continuității și eficienței programului social prin acordarea de tichete sociale pe suport electronic, finanțate din fonduri externe nerambursabile. Proiectele au fost adoptate cu o largă majoritate de voturi, după ce au primit avize favorabile din partea tuturor comisiilor de specialitate.

Noile reglementări prevăd simplificarea procedurilor administrative, eliminarea blocajelor birocratice și includ modificări ale Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015), precum și prorogarea unor termene necesare implementării corecte a programului.
Deputata Viorica Sandu (PSD) a declarat că adoptarea acestor măsuri „reprezintă un pas concret pentru sprijinirea familiilor aflate în dificultate și pentru garantarea unui început demn în viață copiilor născuți în medii defavorizate”.
Reprezentanții coaliției de guvernare au subliniat că inițiativele reflectă angajamentul unui „stat social activ”, care urmărește ca programele de sprijin să funcționeze eficient în slujba cetățenilor.

Președintele României, Nicușor Dan, l-a primit miercuri, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al NATO, Mark Rutte. La final, cei doi au susținut o conferință de presă.

„Țara noastră are aliați și este protejată în mod corespunzător față de orice fel de potențială amenințare”, a declarat președintele Nicușor Dan după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Cei doi au discutat despre situația de securitate din spațiul euro-atlantic, cooperarea în cadrul flancului estic și implementarea Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare.
Președintele a subliniat că România va continua investițiile în capabilitățile militare, va sprijini inițiativa „Santinela Estului” și va rămâne un furnizor de securitate pentru aliații NATO.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la București că România este protejată de întreaga Alianță Nord-Atlantică și că, în cazul unui atac, „31 de alte națiuni vor veni în ajutorul României”.
„Avem planuri clare pentru apărarea fiecărui centimetru de teritoriu aliat. Dacă România ar fi atacată, nu doar forțele dislocate aici ar acționa, ci întreaga capacitate NATO, flota de F-35, forțele navale și terestre. Asta ne face de neoprit. Nimeni nu va îndrăzni să încerce”, a afirmat Rutte.

Secretarul general al NATO se va întâlni și cu alți lideri români.

Microîntreprinderile din județul Galați mai pot depune proiecte până la 30 noiembrie 2025 pentru a obține finanțări nerambursabile cuprinse între 50.000 și 300.000 de euro, destinate dezvoltării afacerilor și creării de noi locuri de muncă.
Fondurile sunt disponibile prin Programul Tranziție Justă 2021–2027, în cadrul componentei „Sprijin pentru creșterea durabilă a microîntreprinderilor și crearea de locuri de muncă”. Județului Galați îi revin aproximativ 22,57 milioane de euro pentru această linie de finanțare.

Pentru a sprijini mediul de afaceri local, Consiliul Județean Galați a organizat o nouă sesiune de informare, la care au participat reprezentanți ai ADR Sud-Est, consultanți și antreprenori interesați de accesarea fondurilor europene.

„Este o oportunitate extraordinară pentru dezvoltarea mediului de afaceri gălățean, inclusiv la nivelul microîntreprinderilor. Finanțarea poate acoperi până la 90% din valoarea proiectului. De exemplu, o microîntreprindere poate implementa un plan de afaceri de 150.000 de euro, cu o contribuție proprie de doar 15.000 de euro”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Potrivit acestuia, până în prezent au fost depuse în jur de 60 de proiecte, însă fondurile disponibile permit finanțarea unui număr semnificativ mai mare de inițiative.
Printre activitățile eligibile se numără achiziția de echipamente și utilaje, cumpărarea de brevete și licențe software, extinderea spațiilor de producție sau organizarea de cursuri de formare profesională.
Aplicațiile pentru finanțare trebuie depuse prin platforma MySMIS 2021 / SMIS2021+ până la data de 30 noiembrie 2025.

Asociația Pro Democrația (APD) solicită Guvernului României demararea unei evaluări urgente a politicilor publice privind furnizarea și distribuția gazelor naturale, în contextul exploziilor produse recent în București, Bistrița, Dej și Râmnicu Sărat, soldate cu pierderi de vieți omenești.

Potrivit APD, aceste incidente grave evidențiază deficiențe majore în controlul și siguranța rețelelor de gaze naturale, precum și lipsa unei coordonări eficiente între instituțiile responsabile. Organizația atrage atenția că „un cadru legislativ hiperformalizat” poate genera confuzie și dispersarea responsabilităților între autorități și operatori.
„Dreptul fundamental la viață impune statului obligația de a proteja cetățenii prin prevenirea pericolelor și sancționarea oricărei neglijențe în furnizarea serviciilor publice”, se arată în comunicatul transmis de APD.
Asociația propune ca, sub coordonarea prim-ministrului, să fie inițiată o evaluare sistematică a politicilor publice din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, care să includă un calendar clar, acțiuni măsurabile, desemnarea responsabililor și transparență prin rapoarte publice.
Scopul măsurii, potrivit APD, este stabilirea unor standarde unitare de siguranță pentru toți operatorii publici și privați, astfel încât protejarea vieții cetățenilor să devină prioritatea principală în furnizarea acestor servicii.
Organizația subliniază, de asemenea, importanța consolidării procesului de evaluare a impactului legislativ, care să țină cont de efectele socio-economice și tehnologice, dar și de respectarea drepturilor omului, inclusiv a dreptului la proprietate.
APD a transmis Guvernului un plan de măsuri pe șase luni pentru creșterea siguranței în distribuția gazelor naturale, elaborat de specialiștii săi în politici publice.

Comisia Europeană a adoptat luni, 4 noiembrie, Pachetul anual de extindere, care evaluează progresele înregistrate de statele candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană în ultimele 12 luni.

Raportul din acest an confirmă caracterul strategic al extinderii și reafirmă că aderarea noilor state membre devine o perspectivă tot mai realizabilă, în baza unui proces bazat pe merite și pe reforme structurale.
Potrivit documentului, Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia își continuă drumul către integrarea europeană, fiecare în ritmul propriu.

„Suntem mai hotărâți ca niciodată să transformăm extinderea UE într-o realitate. O Uniune mai mare înseamnă o Europă mai puternică și mai influentă pe scena mondială. Extinderea este un proces bazat pe merite și o promisiune de pace, prosperitate și solidaritate”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Comisia a oferit pentru fiecare partener recomandări concrete privind prioritățile de reformă și etapele de urmat în procesul de aderare. Totodată, documentul subliniază importanța integrării treptate în piața unică europeană, înainte de obținerea statutului de membru cu drepturi depline.

Executivul european își reafirmă angajamentul de a sprijini viitoarele state membre și de a asigura pregătirea Uniunii pentru o nouă rundă de extindere în actualul mandat.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dat câștig de cauză Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), menținând măsurile asigurătorii instituite asupra bunurilor deținute de S.C. European Food S.A. și S.C. Transilvania General Import Export S.R.L., în dosarul privind recuperarea ajutorului de stat acordat ilegal în cazul Micula, a anunțat luni instituția fiscală.

Prin deciziile pronunțate în dosarele nr. 435/35/2024 și nr. 505/35/2024, instanța supremă a confirmat legalitatea și temeinicia măsurilor dispuse de ANAF, care vizau sechestrarea unor bunuri mobile și imobile pentru a garanta recuperarea sumelor stabilite prin Decizia Comisiei Europene C(2015)2112 final din 30 martie 2015.

În dosarul privind European Food S.A., ÎCCJ a admis recursul formulat de ANAF împotriva sentinței Curții de Apel Oradea și a respins cererea societății de anulare a deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii. În cazul Transilvania General Import Export S.R.L., instanța a respins recursul companiei ca nefondat.
ANAF a arătat că măsurile au fost dispuse în cursul anului 2024, după ce analiza fiscală a evidențiat tentative de înstrăinare de bunuri de către debitorii – persoane fizice și juridice – care răspund în solidar pentru rambursarea ajutorului de stat.
„Deciziile Înaltei Curți confirmă caracterul legal și justificat al acțiunilor întreprinse de ANAF pentru protejarea intereselor statului român și conservarea patrimoniului debitorilor până la recuperarea integrală a ajutorului de stat declarat nelegal de Comisia Europeană”, precizează instituția.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, a anunțat luni că lucrările de construcție pentru noua fabrică de pulberi propulsive de la Victoria (județul Brașov), realizată în parteneriat cu grupul german Rheinmetall, vor începe la data de 1 ianuarie 2026. Investiția, evaluată la aproximativ 500 de milioane de euro, va genera în jur de 700 de locuri de muncă directe.

„Începând de la 1 ianuarie 2026, statul român va construi platforma în care vor fi instalate liniile de producție pentru această fabrică. Va dura doi ani, un termen foarte bine definit, cu obligații clare din partea fiecărui partener”, a declarat Radu Miruță.

Oficialul a precizat că proiectul aduce un avantaj strategic României, care va deveni primul stat din regiune capabil să producă pulberi propulsive pentru muniție. „Vom produce aici ceva ce nu există în zonă și pentru care, până acum, trebuia să facem misiuni diplomatice pentru a obține pulbere”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Miruță, investiția nu se rezumă la locurile de muncă directe, urmând să genereze și un lanț de furnizori locali, companii românești fiind integrate în procesul de aprovizionare.
De asemenea, ministrul a subliniat că, deși România deține 49% din participație, iar Rheinmetall 51%, statul român beneficiază de drept de veto asupra deciziilor majore.

Fabrica va avea o capacitate de producție estimată la 60.000 de încărcături și 300.000 de încărcături modulare, una dintre cele mai mari din lume pentru sisteme de artilerie, urmând să producă inclusiv pulberi pentru calibru 120 mm și calibre medii.
Guvernul României și compania germană Rheinmetall au semnat luni acordul final de colaborare pentru realizarea acestei investiții strategice, care va poziționa România ca un actor important în industria europeană de apărare.