Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că România va deveni exportator de energie peste șapte ani. declarația a fost făcută miercuri, la Cernavodă cu prilejul demarării oficiale a lucrărilor pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a centralei.

Investiția de la Cernavodă este uriașă și are o mare importanță pentru viitorul energetic al României.

„Investiția de 3 miliarde pe care astăzi o începem la retehnologizarea reactorului 1 va însemna încă 30 de ani după ce această investiție va fi făcută de energie electrică în bandă, energie prietenoasă cu mediul", a explicat Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei a mai arătat că România este în domeniul nuclear „una dintre țările favorizate de faptul că avem unii dintre cei mai bine pregătiți oameni în această tehnologie, care au peste 30 de ani de experiență". De asemenea,

România este singura țară din fostul bloc sovietic, în care există tehnologia CANDU, provenită din Statele Unite ale Americii și Canada.

„România stă în fața unei oportunități uriașe și anume că în aproximativ șapte ani să treacă de la importator net de energie și să devină exportator", a adăugat Bogdan Ivan.
Acest lucru va duce la creșterea competitivității companiilor românești și la o scădere a prețului energiei pentru români, a precizat Bogdan Ivan.

Proiectul de retehnologizare a Unității 1 reprezintă prima etapă dintr-un plan mai amplu, care include și construirea reactoarelor 3 și 4, investiții care „vor depăși 11 miliarde de euro".

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 619.034.395,30 de lei, în vederea decontării a 440 de lucrări finanțate prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny” - a anunțat ministrul Cseke Attila.

Proiectele vizează reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere, a rețelelor de alimentare cu apă, a sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare a apelor uzate, inclusiv canalizare pluvială și sisteme de captare a apelor pluviale, precum și a sistemelor inteligente de distribuire a gazelor naturale.

Plățile au fost efectuate în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 42/2025 privind stabilirea criteriilor de prioritizare a solicitărilor de transfer pentru Programul Național de Investiții "Anghel Saligny", pentru anul 2025.

Consiliul Județean Galați a lansat recent proiectul „Sănătatea fără frontiere”. Este un parteneriat important între județul Galați și raionul Hîncești (Republica Moldova), prin care se investește în infrastructura medicală, se cumpără echipamente moderne și se formează personal de specialitate pe ambele părți ale Prutului.

Proiectul a fost inițiat de Consiliul Județean Galați.
„Serviciile medicale din zona Târgu Bujor și comunele învecinate vor fi îmbunătățite semnificativ prin acest proiect cu finanțare europeană în valoare totală de 1,6 milioane de euro. Aproximativ 60.000 de locuitori vor beneficia direct de această investiție”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Potrivit șefului CJ Galați, din această sumă, peste 1,3 milioane de euro vor fi alocate construirii și dotării unui nou corp de clădire la Spitalul Orășenesc Târgu Bujor. Noua construcție (regim P+1), eficientă energetic și adaptată standardelor actuale, va găzdui Camera de Primiri Urgențe și Secția de Medicină Internă, cu saloane moderne (2-3 paturi, baie proprie), climatizare și cabinete medicale.

Noul corp, care va avea o suprafață de 600 mp, va fi dotat cu aparatură de ultimă generație: ecografe, paturi ATI, electrocardiografe, defibrilatoare, monitoare pentru funcții vitale, prize de oxigen și alte echipamente esențiale, menite să asigure îngrijiri medicale sigure și eficiente pentru pacienți.

De cealaltă parte a Prutului, în localitatea Drăgușenii Noi, autoritățile din Hîncești vor moderniza Oficiul medicilor de familie, în cadrul aceluiași proiect.
În plus, proiectul include schimburi de experiență între cadrele medicale și cursuri de prim-ajutor pentru 1.100 de elevi și profesori din județul Galați și raionul Hîncești.
„Sănătatea nu trebuie să cunoască granițe. Investim în infrastructură, în echipamente, dar mai ales în oameni”, a precizat Costel Fotea.

Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a anunțat că a început verificarea și sancționarea numirilor ilegale în companiile de stat. În cadrul unei conferințe de presă care a avut loc zilele trecute, el a prezentat măsurile luate pentru administrarea eficientă a companiilor de stat și o serie de propuneri legislative în acest sens.

Strategia ministrului are trei direcții majore de acțiune: verificarea și sancționarea numirilor ilegale în companiile de stat și schimbarea legislației în vigoare.
În urma unor verificări făcute de Corpul de Control al ministerului s-a constatat că, în cazul a șase companii de stat (IOR, IAR, IPROCHIM, SANTIERUL NAVAL 2 MAI, AVIOANE CRAIOVA, MINVEST ), procedurile de numire a membrilor consiliilor de administrație au fost grav viciate, prin invocarea unei legislații abrogate, susține Radu Miruță.

Ca urmare a raportului, doi funcționari din conducerea direcției responsabile au fost trimiși în procedură disciplinară, iar faptele de natură penală vor fi transmise Parchetului. Ministrul a declarat că verificările se vor extinde la toate companiile de stat din portofoliul MEDAT.

„Mai țineți minte diavolul de care vă spuneam din companiile de stat? Astăzi are o formă, are un chip și are tămâie. În urma raportului Corpului de Control pe care l-am primit aseară, pe care l-am aprobat, am dispus ca doi oameni din conducerea direcției responsabile cu coordonarea intereselor în companiile de stat să fie cercetați disciplinar. Lucrurile care mi-au fost aduse la cunoștință prin acest raport al Corpului de Control sunt de o dimensiune penală. Observând că șase verificate din șase au această problemă, am dispus extinderea la toate companiile de stat. Statistic, observând modul în care s-au desfășurat aceste lucruri, mă aștept să se găsească și acolo astfel de probleme și voi face un pachet final pe care îl voi trimite către parchet”, a declarat Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

De asemenea, demnitarul a susținut că astfel de ilegalități pot fi stopate doar prin modificarea legislației. Secretariatul General al Guvernului a publicat în transparență modificarea OUG 109 din 2011, la care MEDAT a trimis amendamente.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, s-a întâlnit în această săptămână cu omologul său din Turcia. Cei doi au discutat despre importanța portului Constanța și despre rutele de transport care leagă România și Turcia.

Ministrul român Transporturilor și Infrastructurii a transmis că i-a prezentat lui Abdulkadir Uraloğlu oportunitățile și strategia de dezvoltare în domeniul transporturilor, pe toate cele 4 domenii: naval, aerian, rutier și feroviar. Totodată, el a reiterat importanța majoră a colaborării dintre cele două țări la nivel economic, comercial și strategic.

„Am pus accent pe obiective de interes comun: identificarea unor rute comerciale alternative de transport feroviar între Europa și Asia, care să implice România și Turcia; componenta de transport maritim pe ruta Constanța- Karasu, care oferă o alternativă sigură și competitivă, inclusiv pentru transportul rutier de mărfuri între Turcia și Europa Centrală și de Est; valorificarea calității României de stat membru Schengen de la 01 ianuarie 2025 și creșterea numărului de zboruri între București și Istanbul pentru companiile aeriene desemnate de fiecare parte”, a comunicat Ciprian Șerban.

Ministrul turc al transporturilor, Abdulkadir Uraloğlu, a propus, cu această ocazie, înființarea unui comitet de lucru bilateral pe domeniul naval. În opinia sa, Portul Constanța este cel mai atractiv port de la Marea Neagră, iar facilitățile trebuie valorificate, în special în acest context geopolitic.

Discuțiile cooperării dintre România și Turcia au continuat în prezența premierului Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că parteneriatul economic este unul dintre cei mai solizi piloni ai cooperării, iar Turcia este cel mai important partener comercial din afara UE. Schimburile comerciale în 2024 au depășit 10 mld de euro, Turcia fiind prima destinație pentru exporturile românești în afara UE.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, atrage atenția asupra dezinformărilor despre lacul Vidraru, care circulă în spațiul public. Lacul de acumulare este golit controlat pentru prima dată după aproape 60 de ani, pentru lucrări de întreținere și modernizare, care îi vor asigura funcționarea pentru încă 40 de ani, susține Ivan. Pe rețelele de socializare au circulat informații false despre sate dispărute și aur pe fundul lacului, dar și despre furtul apei de către francezi.

„Zilele acestea circulă în social media tot felul de povești: că francezii ar fi secat lacul ca să scoată aur, că ar exista sate „dispărute” pe fundul apei. Nimic mai fals. Adevărul este simplu: lacul Vidraru este golit controlat pentru prima dată după aproape 60 de ani, pentru lucrări de întreținere și modernizare care îi vor asigura funcționarea pentru încă 40 de ani! Totul este legal, avizat și absolut necesar pentru siguranța viitoare a barajului. “Aurul” pe care îl scoatem noi de aici nu se măsoară deci în kilograme, ci în siguranță, independență energetică și mândria de a păstra vie o lucrare monumentală ridicată prin efortul și priceperea românilor”, a anunțat ministrul Bogdan Ivan.

Contractul de retehnologizare are o valoare de peste 188 milioane de euro. Golirea controlată a început la 1 august 2025 și se va încheia în primăvara anului viitor. Capacitatea normală a lacului de acumulare va fi reîntregită în toamna anului viitor.
„Zidurile apărute acum nu sunt “ruine misterioase”, ci vechile locuinte si constructii tehnice folosite la ridicarea barajului cu zeci de ani in urma. Asadar, Vidraru nu ascunde aur, ci munca uriașă a inginerilor și muncitorilor români care, în anii ’60, au ridicat una dintre cele mai mari și mai trainice construcții hidrotehnice din Europa! Această lucrare nu e o comoară pentru străini, ci o moștenire a noastră, a României, si o parte vitală din sistemul energetic național. Să lăsăm deci poveștile cu mistere și conspirații pentru cărți și filme. Realitatea este că Vidraru stă drept și va continua să servească România, așa cum a făcut-o deja timp de șase decenii”, a precizat ministrul Bogdan Ivan.

Ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță, trage un semnal de alarmă cu privire la reformele anunțate de Guvern. Nu trebuie să îi sufocăm pe cei de la care vrem să strângem taxe și să nu mai ocolim eliminarea privilegiilor, susține Miruță.

„În viteza asta printre „pachete de măsuri” – 1, 2, 3, x – nu trebuie să uităm două lucruri: să nu îi sufocăm pe cei de la care vrem să strângem taxe și să nu mai ocolim eliminarea privilegiilor, indiferent ce nume și forme au luat în ani de zile. Proiectul lansat de curând în dezbatere publică de SGG pentru modificarea legii prin care sunt selectați cei din companiile de stat este necesar, DAR nu face mare lucru în forma actuală, ci betonează și mai tare betonul proaspăt turnat înaintea formării acestei coaliții. Ei bine, aici trebuie să discutăm politic, în coaliție, după ce tragem fiecare aer în piept. Eu, cel puțin, am o listă cu propuneri pe care am s-o transmit în ședințele de coaliție, când acestea se vor relua. Azi n-a fost să fie, dar lucrurile bune se fac cu răbdare și consecvență”, a explicat Radu Miruță pe Facebook.

Ministrul Economiei mai spune că este necesară o discuție la masa coaliției.

„În plus, creativitatea și stimularea afacerilor mici nu pot fi limitate printr-o sumă de bani sub pretextul că astfel elimini firmele-fantomă care atârnă în statul român. 8.000 RON, noua valoare propusă ca prag minim pentru capitalul social al unei firme, e o treaptă cam bruscă și e datoria mea, ca ministru al Economiei, să am grijă să nu se transforme într-un zid pentru antreprenori. Îi înțeleg rațiunea, dar e un filtru prea grosolan pentru problema pe care vrea să o rezolve. Sunt pedepsite prea multe inițiative oneste pentru câteva firme-fantomă. Da, problema trebuie rezolvatǎ, dar cu o granularitate mai fină, nu ridicând brusc un astfel de zid pentru toată lumea. Și pentru asta e nevoie de discuție la masa coaliției”, a transmis Miruță.
Ministrul Economiei mai crede că este nevoie de respect reciproc și nu de taxe descurajante.
„Antreprenoriatul e un parteneriat: statul trebuie să fie corect și transparent, iar cetățeanul care pornește la drum să fie serios și responsabil. Asta înseamnă respect reciproc, nu taxe descurajante. Înțeleg diferențele de viziune în politica publică dintr-o astfel de coaliție. Sunt legitime. Dar înțelept este să te așezi la masă și să aduci argumente raționale. În final, asta înseamnă politică de calitate și încredere în fața alegătorilor fiecăruia”, a precizat Radu Miruță.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, susține că pentru continuarea programului Anghel Saligny este nevoie de încă 4,5 miliarde de lei. Este un program necesar, a spus demnitarul.

Cseke Attila a transmis că Guvernul caută o soluție pentru continuarea programului Anghel Saligny.
„Acest program anul acesta are o finanțare de zece miliarde de lei. Din păcate, din aceste zece miliarde, 3,6 miliarde sunt datorii de pe anul trecut și de aici vine problema noastră sau problema finanțării programului”, a explicat ministrul Dezvoltării.

Soluția ar putea veni la rectificarea bugetară.

„Trebuie găsită o soluție financiară. La rectificarea bugetară sau în alt moment, de la alte ministere trebuie relocate resurse financiare, pentru că Ministerul Dezvoltării nu mai are resurse financiare, iar legea obligă într-o asemenea situație ca ministrul să înștiințeze despre acest lucru beneficiarii, ceea ce s-a întâmplat la 18 iulie. Susțin necesitatea finanțării programului Anghel Saligny. Practic, dacă vorbim de cifre, noi am avea nevoie de încă 4,5 miliarde de lei, pentru a putea continua cu toate proiectele care sunt astăzi în derulare în Anghel Saligny. Altfel, pe baza prioritizării din februarie și pe baza înștiințării din 18 iulie, anul acesta, sunt 35%, peste 1.650 de obiective, care continuă ca și finanțare în 2025. Ca să continuăm și cu celelalte 2.700, ne trebuie această sumă de 4,5 miliarde”, a precizat ministrul Cseke Attila.

Romsilva anunță că Tribunalul Mureş a admis cererea de revizuire formulată de juriştii instituţiei şi a desfiinţat decizia prin care se retrocedau 43.227 hectare de păduri în judeţul Bacău, cu o valoare de 300 milioane de euro. Anunțul a fost făcut pe Facebook.

„O veste excelentă! Tribunalul Mureș a admis cererea de revizuire a Romsilva și a desființat decizia prin care se retrocedau 43.227 hectare de păduri în județul Bacău, cu o valoare de 300 milioane de euro”, a transmis Regia Națională a Pădurilor.

Anterior, un judecător al Tribunalului Covasna a retrocedat 43.227 hectare de păduri proprietatea publică a statului, administrate de către Direcţia Silvică Bacău.

„Suprafața de 43.227 hectare fond forestier administrată de Direcția Silvică Bacău, formată din trupurile de pădure Comănești, Palanca, Brătulești, Agăș, Ciobănuș și Dărmănești, a fost retrocedată de Tribunalul Covasna în aprilie 2012, după ce trei instanțe anterioare au stabilit că nu se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru Elie Vlad Sturdza și Paltin Sturdza, aceștia fiind rude de gradul al V-lea cu defunctul Nicolae Ghica, moștenirea în linie colaterală fiind posibilă până la gradul IV de rudenie inclusiv”, a mai arătat Regia.

Romsilva a mai anunțat că „în urma plângerilor penale formulate de Regia Națională a Pădurilor, judecătorul Ordog Lorand Andras, care a decis retrocedărea ilegală a pădurii a fost condamnat, la fond, de către Curtea de Apel Brașov, la 7 ani de închisoare pentru abuz în serviciu și luare de mită”.

„Însă, în noiembrie 2023, în apel, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că faptele s-au prescris și a decis încetarea procesului penal față de judecătorul Ordog Lorand Andras, dar a reținut că acesta a comis fapta de luare de mită, pretinzând suma de 50.000 de euro, pentru a da o soluție favorabilă lui Paltin Sturdza. Pe acest considerent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a formulat cerere de revizuire a Deciziei 231/R/2012”, a precizat Romislva.
Ca urmare, după 20 de ani, se reia judecarea dosarului în care se solicită retrocedarea celor 43.227 hectare de pădure.

Președintele României, Nicușor Dan pe președintele Adunării Naționale a Republicii Coreea, Woo Won-shik, aflat într-o vizită oficială în România. Întâlnirea a avut loc luni, la Palatul Cotroceni.

Vizita oficială s-a desfășurat în contextul aniversării a 35 de ani de relații diplomatice bilaterale și al consolidării Parteneriatului Strategic între cele două state, prin adoptarea Declarației Comune din anul precedent. Cei doi oficiali au subliniat caracterul dinamic și aprofundat al relației bilaterale, marcate de cooperare solidă pe plan politic, economic și cultural.

Discuțiile au pus accent pe extinderea colaborării în domenii strategice precum apărare, energie (inclusiv proiecte de energie nucleară civilă – Cernavodă și reactoare modulare mici), energie regenerabilă, infrastructură (parteneriatul între porturile Constanța și Busan), IT&C și tehnologii de vârf.

Președintele Nicușor Dan a reiterat interesul României pentru atragerea investițiilor sud-coreene, subliniind potențialul colaborării economice și tehnologice. De asemenea, a fost evidențiată importanța consolidării schimburilor culturale, academice și turistice dintre cele două țări.

La rândul său, Președintele Woo Won-shik a apreciat semnificația specială a vizitei, în lumina aniversării relațiilor bilaterale, și a exprimat sprijinul activ al Coreei de Sud pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Pe agenda discuțiilor s-a aflat și situația regională de securitate, inclusiv războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și sprijinul acordat de Republica Populară Democrată Coreeană Rusiei. Ambele părți și-au reafirmat susținerea pentru Ucraina și angajamentul comun față de o ordine internațională bazată pe reguli și respectarea dreptului internațional.