Melania Florescu

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, pune presiune pe noul președinte ANAF. Sper să înțeleagă pe deplin uriașa răspundere a poziției sale și să acționeze în consecință, a declarat liderul PSD.
Sorin Grindeanu i-a cerut noului șef al ANAF să ia măsuri rapide.

„ANAF are un nou președinte. Am înțeles perfect motivele pentru care prim-ministrul își asumă o nouă conducere a Fiscului, instituție-cheie pentru aplicarea Pachetului fiscal. Românii nu mai pot primi doar explicații, ci rezultate rapide! De aceea, toți contribuabilii corecți - atât populația, cât și întreg mediu de afaceri - trebuie să vadă o schimbare majoră de atitudine a Fiscului, adică efecte concrete în lupta împotriva marii evaziuni fiscale și a tuturor celor care fraudează banul public. Altfel, pe bună dreptate, oamenii vor spune că povara fiscală este pusă tot pe cei care își plătesc onest taxele către stat”, a transmis liderul PSD.
Sorin Grindeanu

„Consider, însă, că este absolut obligatoriu ca, odată cu măsurile de consolidare fiscală anunțate de prim-ministrul Ilie Bolojan, să existe și ținte lunare pentru conducerea ANAF în privința creșterii gradului de colectare și a sumelor recuperate de la marii evazioniști (în special TVA). Sper ca noul președinte al Fiscului să înțeleagă pe deplin uriașa răspundere a poziției sale și să acționeze în consecință. România nu-și mai poate permite doar să constate că există aproape 50.000 de firme înregistrate la o listă de adrese care se suprapun, însumând datorii de aproape 30 de miliarde de lei la bugetul de stat. Mă aștept să văd echipe de control ale ANAF la toate aceste adrese și o comunicare constantă cu opinia publică cu privire la rezultatele acestor controale”, a adăugat Grindeanu.

Concluzia lui Grindeanu este că „dacă, în două luni consecutive, nu vor fi atinse țintele, voi fi primul care solicit demiterea conducerii Fiscului!”

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a tras o primă concluzie la o săptămână de la preluarea mandatului. Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă, am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului, a transmis Nazare.

„Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanțelor. Ce am găsit și cum arată România astăzi, față de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat? Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă. Ani la rând ni s-a spus că România crește. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați”, a scris Alexandru Nazare, pe Facebook.

Ministrul mai susține că bugetele au fost construite nerealist.

„Realitatea este una singură: în ultimii cinci ani, deficitul bugetar al României a fost constant peste 6% din PIB, atingând vârfuri critice de peste 9%. Totul, în condițiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%. Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecințele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere șubrezită, iar datoria publică s-a dublat. Și, cu toate acestea, ne-am comportat ca și când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoși, din interior. Cum creștem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susțină ritmul cheltuielilor publice. Astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucția bugetului de stat pe baze solide. Avem o întrebare fundamentală de pus – și de asumat: ce putem colecta corect și eficient și, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist? E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaștem greșelile și să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate și cu un model economic viabil”, a adăugat ministrul de Finanțe.

Lotul 3 al Autostrăzii A0 Sud se deschide circulației luni. Sectorul are o lungime de 18 kilometri. După inaugurare, șoferii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Constanța până la Curtea de Argeș, prin conexiunea A2 – A0 – A1.
Cristian Pistol, Director General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, a anunțat că Lotul 3 al Autostrăzii A0 Sud va fi inaugurat oficial luni, începând cu ora 17:00. Tronsonul are o lungime de 18 kilometri și reprezintă ultima secțiune necesară pentru asigurarea continuității între Autostrada Soarelui (A2) și Autostrada București–Pitești (A1).

Tronsonul este foarte important deoarece mașinile care vin dinspre Piteşti pe A1 nu vor mai intra în Bucureşti. Acestea vor ocoli Bucureştiul pe autostradă mergând spre Constanţa.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni decretul privind numirea Guvernului Bolojan. Ulterior, membrii cabinetului în frunte cu premierul Ilie Bolojan au depus jurământul. La finalul ceremoniei, s-a desfășurat prima ședință a Executivului.

Anunțul a fost făcut luni de Administrația Prezidențială.

„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat luni, 23 iunie 2025, decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componență:
Ilie-Gavril Bolojan - prim-ministru, Marian Neacșu - viceprim-ministru, Tánczos Barna - viceprim-ministru, Michael-Dragoș Anastasiu - viceprim-ministru, Marian-Cătălin Predoiu - viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Liviu-Ionuț Moșteanu - viceprim-ministru, ministrul apărării naționale, Ciprian-Constantin Șerban - ministrul transporturilor și infrastructurii, Alexandru Nazare - ministrul finanțelor, Radu Marinescu - ministrul justiției, Florin-Ionuț Barbu - ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Bogdan-Gruia Ivan - ministrul energiei, Alexandru-Florin Rogobete - ministrul sănătății, Dragoș-Nicolae Pîslaru - ministrul investițiilor și proiectelor europene, Daniel-Ovidiu David - ministrul educației și cercetării, Oana-Silvia Țoiu - ministrul afacerilor externe, Diana-Anda Buzoianu - ministrul mediului, apelor și pădurilor, Petre-Florin Manole - ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, Radu-Dinel Miruță - ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, Cseke Attila-Zoltán - ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației și Demeter András István - ministrul culturii.”

Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţie a membrilor Guvernului României s-a desfășurat luni seara, în Sala Unirii a Palatului Cotroceni. Apoi, miniștrii au participat la prima ședință a Cabinetului.

Europarlamentarul Victor Negrescu a prezentat cinci direcții esențiale de acțiune pentru viitorul Guvern. Țara are nevoie de rezultate, nu de promisiuni”, și-a justificat Negrescu demersul.

Europarlamentarul român, care ocupă funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, a transmis un mesaj pentru colegii săi din PSD care vor face parte din Guvernul Bolojan.

„România urmează să aibă un nou Guvern. Le urez mult succes colegilor mei social-democrați care preiau această responsabilitate într-un context complicat, marcat de provocări interne și internaționale. Votul care a avut loc a confirmat importanța democrației interne și faptul că avem colegi valoroși și determinați. Astăzi, trebuie uniți să ne impunem perspectiva în actul de guvernare, în interesul românilor”, a declarat Victor Negrescu

Victor Negrescu a prezentat cinci direcții esențiale de acțiune pentru noul Guvern.

Accesarea fondurilor europene – „Avem obligația să accelerăm absorbția fondurilor europene și să nu mai ratăm nicio oportunitate pentru dezvoltarea comunităților noastre.”
Politici sociale solide – „Educația, sănătatea, combaterea inegalităților și sprijinul pentru cei vulnerabili trebuie să fie prioritare.”
Politică externă activă și susținerea industriei de apărare – „Este nevoie de o acțiune coerentă pe zona de comerț exterior și dezvoltarea industriei militare pentru a întări parteneriatele externe și a accesa noi piețe.”
Transparență și dialog real cu cetățenii – „Consultarea cetățenilor și dialogul social trebuie să devină normă. Guvernarea se face cu oamenii, nu peste capul lor.”

Modernizarea administrației și digitalizarea serviciilor publice – „O administrație eficientă și digitalizată trebuie să răspundă rapid nevoilor cetățenilor și mediului economic.”

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat, miercuri, 18 iunie, la Ministerul Transporturilor, în prezența ministrului Sorin Grindeanu și a directorului general CNAIR, Cristian Pistol, contractul pentru proiectarea și execuția celui mai amplu proiect de infrastructură rutieră realizat în județul Galați după 1989.

Proiectul, în valoare totală de peste 1,8 miliarde de lei (aproximativ 370 de milioane de euro), este finanțat din fonduri europene prin Programul Transporturi 2021–2027. Acesta presupune modernizarea a 40 de kilometri de drum, lărgirea la patru benzi, reabilitarea sau reconstrucția a 12 poduri și pasaje, realizarea a 23 de sensuri giratorii în zonele urbane și rurale, precum și construirea unui nod rutier major în zona Hanu Conachi, ce va asigura legătura rapidă cu Tecuci și Autostrada Moldovei (A7).

„Este cea mai mare investiție din județul nostru de după Revoluție. Dar, dincolo de cifre, vorbim despre o investiție în siguranța oamenilor. Gândul că nu vom mai auzi despre accidente grave pe acest drum, că părinții vor fi mai liniștiți știind că cei dragi ajung în siguranță acasă – asta înseamnă, cu adevărat, un pas uriaș înainte. Ne vom lupta în continuare să aducem investiții pentru județul Galați, iar acest proiect este dovada că se poate!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

DN 25, componenta principală a acestui proiect, este unul dintre cele mai tranzitate și periculoase din județ, fiind supranumit de către șoferi „Drumul morții”.

„Modernizarea infrastructurii va duce la creșterea semnificativă a siguranței rutiere, cu un impact direct asupra vieții cetățenilor: nu vor mai fi pierderi de vieți omenești pe acest traseu. Totodată, acest proiect va contribui la dezvoltarea economică a județului Galați, prin atragerea de investitori, susținerea mediului de afaceri și crearea de noi locuri de muncă. Efectele se vor simți în fiecare comunitate din zonă. Mulțumesc echipei Ministerului Transporturilor și ministrului Sorin Grindeanu, precum și echipei CNAIR și directorului general Cristian Pistol pentru susținere și colaborare! Acesta este nivelul de dezvoltare de care are nevoie Galațiul!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Tronsonul de drum vizat face parte din rețeaua națională și trece prin: Galați – Movileni – Șendreni – Șerbeștii Vechi – Traian – Braniștea – Independența – Piscu – Vameș – Tudor Vladimirescu – Hanu Conachi (intersecția cu DN25A).

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a propus ca Aeroportul Internațional Chișinău să primească numele „Eugen Doga”. Propunerea a fost făcută duminică în timpul vizitei pe care Sandu i-a făcut-o soției celebrului compozitor decedat pe 3 iunie, la vârsta de 88 de ani.

Maia Sandu a vizitat-o pe Natalia Doga și i-a prezentat intenția de a redenumi Aeroportul Internațional Chișinău în „Aeroportul Eugen Doga”.

„Am fost în vizită la doamna Natalia Doga, i-am transmis sincere condoleanțe și am vorbit despre moștenirea pe care ne-a lăsat-o Maestrul Eugen Doga. Am discutat despre propunerea de a redenumi Aeroportul Internațional Chișinău în Aeroportul Eugen Doga și m-am bucurat să aflu că susține inițiativa. Îndemn Guvernul să aprobe cât mai curând această decizie, ca un gest de recunoștință față de un geniu care a dus numele Moldovei în întreaga lume”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

De asemenea, Maia Sandu a anunțat că va dona premiul Franz Josef Strauss în valoare de 10.000 de euro, oferit de Fundația Hanns Seidel, pentru a susține procesul de păstrare a creațiilor Maestrului Eugen Doga. Nu în cele din urmă, Maia Sandu a cerut Ministerului Culturii să elaboreze un plan sustenabil, pe termen mediu și lung, pentru conservarea operei compozitorului în beneficiul generațiilor viitoare.

Senatorii au declanșat procedura de numire a unui nou judecător la Curtea Constituțională a României. Biroul permanent al Senatului a aprobat, miercuri, declanșarea procedurii în urma solicitării lansate de CCR.

Conform calendarului procedural stabilit, depunerea candidaturilor se va încheia pe 20 iunie, iar audierea candidaților va avea loc în Comisia juridică a Senatului în data de 23 iunie a anului curent. În aceeași zi, raportul final al comisiei va fi înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului.

Potrivit Legii 47/1992, candidaturile pot fi înaintate Comisiei juridice de grupurile parlamentare, dar și de parlamentari individuali.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că pe șantierul spitalului din Tecuci se lucrează în ritm susținut. Ne ținem de cuvânt, noul spital din Tecuci prinde contur, a transmis Fotea.
Constructorii au ajuns la primul etaj al clădirii.

„Pe șantierul noului spital din Tecuci se lucrează în ritm susținut la turnarea elementelor verticale ale etajului întâi. Mai bine de un sfert dintre acestea au fost deja realizate, iar după operațiunile de cofrare vor mai urma încă patru șarje de turnare a betonului pentru structura de rezistență”, a explicat Costel Fotea.

Noua unitate medicală, o investiție a Consiliului Județean Galați în valoare de 40 milioane de euro, va avea o suprafață desfășurată de 10.000 mp și va fi gata în 2026.
În noua clădire vor fi mutate 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu”. „Va fi un spațiu modern, sigur și adaptat nevoilor pacienților. Ne ținem de cuvânt: reconstruim din temelii sistemul de sănătate din Tecuci”, a precizat Costel Fotea.

Primarul sectorului 4 al Capitalei, Daniel Băluță, a anunțat luni începerea lucrărilor la Planșeul Unirii. Potrivit edilului, la început se va interveni în fața hanului lui Manuc și lângă Parcul Unirii. Autoritățile au stabilit câteva rute ocolitoare care vor fi folosite de șoferii care ajung în zonă.

„Începem refacerea Planșeului Unirii! Primele în zone în care vom lucra sunt cea din fața hanului lui Manuc și Parcul Unirii. În perioada lucrărilor, circulația pe Splaiul Independenței, între Piața Națiunile Unite și Piața Unirii, este restricționată, cu excepția riveranilor”, a scris primarul Daniel Băluță pe Facebook.

Rutele ocolitoare vor fi cele stabilite de autorități.

„Folosiți, vă rog, rutele ocolitoare: Dinspre Corneliu Coposu și Universitate – urmați drumul provizoriu prin Parcul Unirii. De pe Calea Victoriei – urmați traseul: Națiunile Unite – Palatul Parlamentului – Bulevardul Unirii. Dinspre Eroilor – faceți dreapta pe bulevardul Libertății, apoi stânga pe bulevardul Unirii”, a adăugat primarul Daniel Băluță.