Ministerul Culturii anunță inițierea unei noi legi a managementului cultural, pe care o consideră atât necesară, cât și urgentă, în contextul în care actualul cadru legislativ este depășit și contestat pe scară largă.

Potrivit instituției, aplicarea unor criterii mai riguroase în concursurile pentru conducerea instituțiilor de cultură a dus, în numeroase cazuri, la respingerea tuturor candidaturilor, situație care evidențiază limitele legii aflate în vigoare. În același timp, Ministerul Culturii remarcă un interes crescut al publicului și al mediului cultural față de concursurile organizate în ultimele luni.

Ministrul Culturii, Demeter András István, afirmă că noul proiect legislativ răspunde întrebărilor și criticilor formulate în spațiul public și are ca obiectiv organizarea unor concursuri corecte, cu comisii independente, precum și creșterea nivelului de transparență și accesibilitate în procesul de selecție a managerilor culturali.
„Am promis concursuri corecte, comisii serioase și independente, transparență și accesibilitate, iar aceste principii se regăsesc în dispozițiile noii legi”, a declarat ministrul Culturii.
Proiectul de lege va fi supus unei consultări publice de 30 de zile, perioadă în care Ministerul Culturii așteaptă comentarii și propuneri care să contribuie la îmbunătățirea textului legislativ. Ulterior, după adoptarea de către Guvern, inițiativa va fi dezbătută în Parlament, iar forma finală va fi stabilită prin votul legislativului.
„Doar prin dialog putem ajunge la cea mai bună versiune a legii”, a mai precizat ministrul Culturii.

Senatul a adoptat, săptămâna aceasta în calitate de cameră decizională, inițiativa legislativă depusă de fosta senatoare USR Silvia Dinică, în prezent secretar de stat în Ministerul Muncii, care vizează creșterea accesibilității învățământului superior pentru studenții cu dizabilități.

Potrivit inițiatorilor, legea urmărește eliminarea barierelor fizice, digitale și educaționale din mediul universitar și crearea unor condiții reale de egalitate de șanse pentru tinerii cu dizabilități și cu cerințe educaționale speciale.
„Fiecare tânăr merită șansa de a-și construi viitorul, iar statul trebuie să garanteze această șansă. Dacă un student cu dizabilități nu poate ajunge fizic la facultate, trebuie să poată participa online. Iar pentru studenții surzi, Limba Semnelor Române trebuie tratată ca limbă maternă, așa cum prevede deja legea”, a declarat Silvia Dinică.

În plenul Senatului, președintele Comisiei pentru învățământ, senatorul USR Irineu Darău, a subliniat că noile prevederi creează premisele unui sistem universitar incluziv. „Vrem ca un student cu dizabilități să poată face tot ce face un student fără dizabilități. Nu ne dorim abandon universitar din cauza unor limitări ale infrastructurii. Inițiativa include, pe lângă persoanele cu dizabilități, și pe cele cu nevoi educaționale speciale, așa cum se întâmplă în învățământul preuniversitar”, a afirmat Darău.

Printre prevederile adoptate se numără dreptul studenților cu dizabilități de a participa online la cursuri și seminare atunci când nu se pot deplasa fizic la facultate sau când campusurile nu sunt complet accesibilizate, includerea explicită a limbii semnelor, precum și recunoașterea persoanelor cu cerințe educaționale speciale în învățământul superior.
Inițiativa a fost adoptată cu 113 voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și o abținere. Legea urmează să fie trimisă spre promulgare președintelui României, Nicușor Dan.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit contractul pentru proiectarea și construirea Drumului Expres Bacău–Piatra Neamț, proiect strategic care va asigura legătura municipiului Piatra Neamț cu Autostrada Moldovei A7.
Contractul a fost câștigat de o asociere româno-bulgară condusă de Danlin XXL, din care mai fac parte Groma Hold (Bulgaria), Intertranscom Impex SRL, Evropeiski Patisha și Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi. Valoarea ofertei declarate câștigătoare este de 5,17 miliarde lei, fără TVA.

Contractul poate fi semnat după expirarea perioadei de depunere a eventualelor contestații.
Drumul Expres Bacău–Piatra Neamț va avea o lungime de 51 de kilometri și va asigura condiții moderne de transport între cele două municipii, contribuind la reducerea traficului greu și de tranzit din interiorul orașelor Bacău și Piatra Neamț.
Durata totală de realizare a proiectului este de 48 de luni, din care 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. Garanția lucrărilor este de cinci ani.
Pe traseu vor fi realizate:
-30 de structuri (poduri, pasaje și viaducte), cu o lungime totală de aproximativ 16 kilometri;
-două structuri cu lungimi de peste 1.000 de metri, cea mai lungă fiind un viaduct de 1.072 metri la nodul de conexiune cu Autostrada A7, secțiunea Bacău–Pașcani;
-cinci noduri rutiere: nod tip „trompetă” pentru conexiunea cu A7 (km 0), nod Racova (DN15), nod Podoleni, nod Săvinești și nod Piatra Neamț;
-spațiu de servicii tip S3, pe ambele sensuri de mers;
-Centru de Întreținere și Coordonare (CIC).

Proiectul va fi realizat într-un singur contract și este considerat un pas important pentru dezvoltarea rețelei naționale de transport, creșterea siguranței rutiere și atragerea de investiții în județele Bacău și Neamț. Potrivit Ministerului Transporturilor, constructorul a beneficiat și de punctaj suplimentar pentru angajarea șomerilor din cele două județe.
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban, a subliniat că investiția confirmă rolul infrastructurii rutiere ca motor al dezvoltării economice regionale și naționale.

Circulația pe varianta ocolitoare Zalău va fi deschisă miercuri, dacă raportul Comisiei de recepție, care efectuează verificări va fi favorabil. Comisia se află pe teren marți și miercuri.

Anunțul a fost făcut de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, care a precizat că, în cazul unui raport conform, traficul va fi deschis miercuri, la ora 13:00, pe cei 5,35 kilometri ai obiectivului de infrastructură rutieră.

„Astăzi și mâine, Comisia de Recepție este în teren pentru a verifica lucrările. Dacă raportul va fi conform, mâine, la ora 13:00, deschidem circulația pe cei 5,35 km ai acestui obiectiv de infrastructură rutieră”, a declarat șeful CNAIR.
Potrivit acestuia, proiectul a întâmpinat numeroase dificultăți, iar prioritatea conducerii CNAIR a fost recuperarea întârzierilor pentru ca varianta ocolitoare Zalău să fie deschisă până la finalul anului.
Cristian Pistol a mai afirmat că, odată cu deschiderea circulației, traficul greu nu va mai tranzita municipiul Zalău, iar comunitatea locală va beneficia de un nivel sporit de siguranță și confort.

Ministerul Culturii a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute semnarea contractului de finanțare pentru platforma eMonumente, al doilea proiect major de digitalizare a patrimoniului cultural.

Potrivit instituției, proiectul are un buget de peste 17 milioane de euro și urmărește crearea unei baze de date digitale cu informații detaliate despre monumentele istorice din România. Platforma va integra date din arhive și instituții, fotografii, filmări panoramice din teren și hărți interactive.

eMonumente va include informații pentru cel puțin 20.000 de monumente istorice, dintre care 2.000 vor fi digitalizate 3D. De asemenea, monumentele din program vor primi etichete cu cod QR, ce vor putea fi scanate de vizitatori pentru acces rapid la informații.

„Digitalizarea patrimoniului cultural este o investiție în viitorul comunităților noastre. eMonumente va oferi publicului acces rapid la informații și va crea noi oportunități pentru educație, turism și dezvoltare locală”, a declarat ministrul Culturii, András István Demeter.

Proiectul este implementat în parteneriat cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Centrul Național de Cartografie și are o durată de 48 de luni. Finanțarea este asigurată prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027 (PoCIDIF).
La începutul lunii decembrie, Ministerul Culturii a lansat și platforma ePatrimoniu, dedicată digitalizării patrimoniului mobil, imobil și imaterial la nivel național.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a emis ordinele de începere pentru proiectarea a încă 47 de kilometri din secțiunea montană a Autostrăzii A8 Târgu Mureș–Târgu Neamț. Documentele vizează loturile 1C Sărățeni–Joseni (32,4 km) și 1D Joseni–Ditrău (14,4 km).

Potrivit CNIR, proiectarea pentru lotul 1D va debuta pe 12 ianuarie 2026, iar pentru lotul 1C pe 30 martie 2026. Contractele de proiectare și execuție, în valoare totală de aproape 6 miliarde de lei, au fost semnate în urmă cu două săptămâni, antreprenorii fiind asocieri conduse de companii românești.

Cu aceste ordine de începere, sunt stabilite termenele de proiectare pentru toate cele patru loturi montane, însumând 116 kilometri între Sărățeni (județul Mureș) și Pipirig (județul Neamț):
Lotul 1C Sărățeni–Joseni (32,4 km): proiectare din 30 martie 2026
Lotul 1D Joseni–Ditrău (14,4 km): proiectare din 12 ianuarie 2026
Lotul 2A Ditrău–Grințieș (37,9 km): proiectare începută la 30 iunie 2025
Lotul 2B Grințieș–Pipirig (31,5 km): proiectare din 30 martie 2026
Anul 2026 va fi dedicat în mare parte proiectării secțiunii montane Sărățeni–Pipirig, care va include 180 de poduri și viaducte, precum și 38 de tuneluri, a precizat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban.

Guvernul a aprobat, la inițiativa Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), actualizarea cadrului legal și financiar pentru localizarea apelurilor de urgență 112, în vederea creșterii preciziei și vitezei cu care echipele de intervenție ajung la persoanele aflate în pericol.

Fondurile necesare, în valoare de 45 milioane lei, vor fi gestionate de MEDAT și vor fi utilizate pentru decontarea investițiilor tehnice realizate de operatorii de telecomunicații, fără scop comercial, sub supravegherea Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).

Măsura vine în continuarea prevederilor OUG nr. 48/2023 și urmărește punerea efectivă în aplicare a acțiunilor neimplementate la finalul anului 2024, din cauza reorganizării guvernamentale și a desființării Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Furnizorii de rețele publice mobile vor realiza investițiile, iar beneficiarul funcțional va fi Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență, administrat de STS. Implementarea va fi certificată de STS, iar MEDAT va efectua decontarea cheltuielilor, în limitele strict necesare și în conformitate cu regulile privind ajutorul de stat.
Potrivit MEDAT, aceste măsuri sunt esențiale pentru siguranța cetățenilor, asigurând o reacție mai rapidă și mai precisă a serviciilor de urgență la apelurile 112.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat inițierea unei modificări legislative care va permite medicilor români care profesează în străinătate să se transfere direct pe posturile vacante din spitalele din țară, printr-o procedură simplificată și fără etapele birocratice considerate în prezent descurajante.

Potrivit ministrului, tot mai mulți medici români își exprimă intenția de a reveni în sistemul sanitar național, pe fondul investițiilor din ultimii ani în infrastructura medicală, creșterii bugetelor și modernizării spitalelor. „Medicii se întorc pentru că astăzi au cu ce să lucreze”, a transmis Rogobete într-o postare publicată pe pagina Ministerului Sănătății, menționând că numărul procedurilor de trombectomie a crescut semnificativ.
Rogobete afirmă că principalele obstacole întâmpinate de medicii care vor să revină în România nu sunt de natură medicală, ci administrativă. „Sunt medici care așteaptă luni întregi după o hârtie, după o semnătură, după o aprobare banală”, a precizat acesta, acuzând existența unor „blocaje birocratice” generate de persoane din sistem care se tem că specialiști pregătiți în centre europene le-ar putea ocupa posturile.

Modificarea legislativă propusă prevede posibilitatea ca medicii români din Uniunea Europeană să ocupe direct posturile vacante, care vor fi publicate transparent pe site-ul Ministerului Sănătății, după modelul transferurilor interne între spitale.
„Este timpul să deschidem sistemul pentru oameni tineri, bine pregătiți, cu experiență în centre mari europene”, a declarat ministrul, subliniind că nu va fi descurajat de eventualele opoziții din sistemul sanitar. Acesta a adăugat că „vechile obiceiuri trebuie schimbate”, iar procesul trebuie să devină „simplu, transparent, corect”.
Proiectul de modificare legislativă urmează să fie prezentat în perioada următoare.

Ministerul Agriculturii pregătește un buget–record pentru sprijinirea crescătorilor de animale, urmând ca zootehnia românească să beneficieze de aproximativ 4 miliarde de euro în exercițiul financiar post-2027, a anunțat ministrul Florin Barbu, citat de Agro TV.

Până la accesarea noului buget, fermierii vor avea la dispoziție un program de ajutor destinat achiziționării de juninci pentru vaca de lapte, vaca de carne și scroafe de reproducție. Măsura va fi lansată în perioada februarie–martie 2026.

„În februarie – martie va fi lansat un program de achiziționare de juninci și scroafe din fonduri europene din Programul Național Strategic”, a declarat Barbu, precizând că ministerul a solicitat deja Comisiei Europene modificarea regulamentului pentru a permite subvenționarea achizițiilor de animale-matcă.

Noua schemă ar urma să permită fermierilor români să cumpere animale de reproducție cu 70% subvenție din fonduri europene și 30% contribuție proprie, potrivit ministrului.
În anii anteriori, Ministerul Agriculturii a anunțat un program extins ce prevede achiziția a 100.000 de juninci pentru sectorul de lapte și carne, 165.000 de scroafe de reproducție și o creștere anuală de un milion de mieluțe.
România se află în prezent pe primul loc în Uniunea Europeană la exporturile de cereale și înregistrează niveluri record în comerțul cu carne de pasăre și animale vii, subliniind potențialul agricol al țării, potrivit ministrului Agriculturii.

Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a avut o întrevedere cu Ombudsmanul European, instituția responsabilă cu monitorizarea respectării drepturilor cetățenilor în cadrul Uniunii Europene.

În cadrul discuției, Negrescu a ridicat două teme considerate prioritare pentru România: protejarea drepturilor românilor care lucrează, studiază sau locuiesc în alte state membre și garantarea accesului echitabil al companiilor românești pe piața unică europeană.

„Este important ca vocea României să fie auzită atunci când apar blocaje administrative, întârzieri sau tratamente incorecte”, a declarat europarlamentarul, subliniind că România este un stat membru cu drepturi depline, iar cetățenii și companiile sale trebuie tratate egal în întreaga Uniune.
Potrivit lui Negrescu, dialogul cu Ombudsmanul European va continua în vederea identificării unor soluții concrete pentru îmbunătățirea protecției cetățenilor români și eliminarea barierelor administrative care afectează firmele românești.