Contractele de muncă part-time ar urma să fie impozitate în funcție de venitul efectiv realizat începând cu 1 ianuarie 2027, după ce proiectul de lege care elimină actuala supraimpozitare a primit aviz favorabil în Comisia pentru buget-finanțe a Camerei Deputaților.

Anunțul a fost făcut de deputata PNL Raluca Turcan, inițiatoarea proiectului, care a precizat că actul normativ urmează să fie supus votului final în plenul Camerei Deputaților, for decizional în acest caz.
Potrivit proiectului, contribuțiile și taxele aferente contractelor cu timp parțial vor fi calculate la nivelul veniturilor efectiv obținute de angajați, și nu raportat la salariul minim pe economie, așa cum prevede legislația actuală în anumite situații.

Raluca Turcan susține că măsura va contribui la stimularea ocupării forței de muncă, în special în rândul tinerilor, în condițiile în care România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale șomajului în această categorie la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit parlamentarului liberal, contractele de muncă part-time reprezintă un instrument important pentru integrarea pe piața muncii a tinerilor, studenților, persoanelor aflate în reconversie profesională sau a celor care nu pot lucra cu normă întreagă.
Turcan a arătat că doar 2,9% dintre contractele de muncă din România sunt cu timp parțial, comparativ cu media Uniunii Europene de 17,1%, susținând că actualul regim fiscal descurajează utilizarea acestui tip de contracte.
Proiectul legislativ urmează să intre în dezbaterea și votul final al Camerei Deputaților. Dacă va fi adoptat, noile prevederi vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Primul contract finanțat prin programul european SAFE pentru construcția Autostrăzii Unirii A8 a fost semnat joi, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma.

Contractul vizează proiectarea și execuția tronsonului 1 Moțca – Târgu Frumos, parte a sectorului moldovean al Autostrăzii Unirii.

„Este primul contract al acestei autostrăzi finanțat prin Programul european SAFE și un pas major pentru conectarea Iașului la rețeaua europeană de transport”, a transmis Horațiu Cosma pe Facebook.
Tronsonul va avea o lungime de 27 de kilometri și este destinat să reducă traficul și numărul accidentelor de pe DN28, una dintre cele mai circulate și periculoase șosele din regiunea Moldovei.
Contractul a fost atribuit asocierii SA&PE Construct – Tehnostrade – Spedition UMB – Euro-Asfalt, valoarea investiției fiind estimată la 4,87 miliarde de lei, fără TVA.
Durata totală de implementare a contractului este de 46 de luni.

Potrivit reprezentanților Ministerului Transporturilor, proiectul include realizarea prioritară, în termen de cel mult 12 luni, a unui segment de 5,5 kilometri care va asigura conexiunea dintre Autostrada A8, DN2 și Autostrada A7 Bacău – Pașcani.
Lucrările prevăd construirea a 36 de poduri și pasaje, cu o lungime cumulată de 8,5 kilometri, patru tunele însumând 1,7 kilometri și trei noduri rutiere la Moțca, Pașcani și Târgu Frumos.

Administrația Prezidențială și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) au anunțat demararea oficială a activității Grupului de dialog și reflecție din cadrul platformei „Just.AI Forum – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar din România”.

Potrivit unui comunicat, prima reuniune de lucru a avut loc în 21 mai 2026, la sediul PÎCCJ, și a vizat impactul tehnologiilor de inteligență artificială în faza de urmărire penală.
La discuții au participat reprezentanți ai Departamentului Constituțional Legislativ, Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), Direcției Generale Anticorupție (DGA) și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF).

„Această inițiativă strategică a Președintelui României, Nicușor Dan, și a Administrației Prezidențiale a fost primită cu deplină deschidere de către conducerea Ministerului Public, precum și de către ceilalți participanți la întâlnire. Participanții consideră esențială cooperarea interinstituțională pentru a identifica soluțiile de AI necesare eficientizării activității judiciare, cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale și având ca finalitate creșterea calității actului de justiție”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

În cadrul reuniunii au fost analizate posibile utilizări ale inteligenței artificiale în automatizarea activităților repetitive, analiza documentară, managementul probatoriului și transcrierea automată a declarațiilor.
Participanții au apreciat că implementarea unor astfel de soluții ar putea contribui la reducerea timpului de soluționare a dosarelor și la optimizarea utilizării resurselor umane din sistemul judiciar.

Administrația Prezidențială și PÎCCJ au subliniat că utilizarea tehnologiilor AI trebuie să respecte standardele naționale și europene privind protecția drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv prevederile AI Act al Uniunii Europene.
„Inteligența Artificială va funcționa exclusiv ca un instrument de sprijin tehnic, decizia judiciară finală în faza urmăririi penale rămânând, în toate cazurile, apanajul procurorului”, se mai arată în comunicat.
În urma primei reuniuni, participanții au decis lansarea unui mecanism comun de consultare pentru identificarea nevoilor instituțiilor implicate, prin distribuirea unui chestionar comun. Datele colectate vor sta la baza unui raport de diagnostic care urmează să fie finalizat în termen de cinci luni.
Lucrările grupului vor continua în 4 iunie 2026, într-o ședință prezidată de DNA, dedicată analizei stadiului implementării sistemului ECRIS V și coordonării viitoarelor dezvoltări software din sistemul judiciar.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a participat la Conferința Regională „Idei care construiesc viitorul”, organizată de Patronatul Societăților din Construcții Galați, unde au fost discutate strategiile de investiții și dezvoltare ale județului.

În cadrul evenimentului, șeful administrației județene a subliniat importanța parteneriatului dintre autoritățile publice și mediul de afaceri pentru dezvoltarea socio-economică a județului Galați.
Potrivit lui Costel Fotea, din bugetul de 2,06 miliarde de lei al Consiliului Județean Galați pentru anul 2026, aproximativ 86% este direcționat către investiții și proiecte de dezvoltare. Acestea vizează modernizarea infrastructurii de transport, construirea de noi spitale, extinderea unităților de învățământ și reabilitarea unor obiective importante pentru comunitate.

Președintele CJ Galați a arătat că investițiile din sectorul construcțiilor contribuie direct la dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă și creșterea calității vieții pentru locuitorii județului.
La finalul conferinței, Costel Fotea a felicitat Patronatul Societăților din Construcții pentru cei 25 de ani de activitate și pentru contribuția la modernizarea regiunii

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a criticat dur joi pe premierul interimar Ilie Bolojan, în disputa privind proiectul reactoarelor nucleare de mici dimensiuni de la Doicești.

Liderul social-democrat a susținut că șeful Executivului interimar nu ar trebui să pună sub semnul întrebării proiecte strategice și a avertizat asupra impactului asupra companiei Nuclearelectrica și asupra relației cu Statele Unite.

„Trebuie să înțeleagă că este un premier demis care nu poate pune în discuție parteneriate strategice (...) totodată slăbește poziția unei companii strategice și acest lucru se vede la Bursă”, a declarat Sorin Grindeanu.
Președintele PSD a afirmat că declarațiile lui Ilie Bolojan riscă să afecteze inclusiv parteneriatul strategic dintre România și SUA.
„Trebuie să înceteze și să înțeleagă că (mai stă la Guvern n.r.) câteva zile, nu are dreptul să facă lucruri de acest tip (...) Proiecte de acest tip nu pot fi aruncate la coș (...) Mi se pare că în acest moment domnul Bolojan face mai mult decât să arunce în aer un proiect strategic (...) aruncă în aer un parteneriat strategic”, a mai spus Grindeanu, precizând că finanțarea proiectului nu provine din surse bugetare.

Reacția liderului PSD vine după declarațiile făcute miercuri seară de Ilie Bolojan la B1 TV, când premierul interimar a afirmat că proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești are „probleme serioase” de fezabilitate.
Bolojan a spus că a informat Ambasada SUA despre situația proiectului și a indicat conducerea Nuclearelectrica drept responsabilă pentru modul în care au fost gestionate fondurile alocate.
„Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil că dacă îți respecți partenerii, să-i informezi. Așa cum am făcut eu cu Ambasada Statului Unite. Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent”, a declarat Ilie Bolojan.

Primăria Municipiului București a anunțat marți demararea lucrărilor de modernizare a Parcul Herăstrău, primele intervenții urmând să vizeze golirea lacului și consolidarea apărărilor de mal. Totodată, administrația locală pregătește elaborarea unui masterplan pentru reamenajarea întregului parc.

Decizia a fost stabilită în cadrul unei ședințe desfășurate luni, la care au participat Primarul General, Ciprian Ciucu, alături de reprezentanți ai direcțiilor de Urbanism, Investiții și ai Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București.

Potrivit mesajului publicat de Primăria Capitalei, în următoarele săptămâni vor începe lucrările de intervenție la lac și la infrastructura din jurul acestuia.

„În 2-3 săptămâni, golim lacul de apă și ne apucăm de apărările de mal. Concomitent, vom face expertize pentru a stabili soluții tehnice de intervenție la pontoane și debarcadere”, se arată în mesajul publicat marți de PMB pe Facebook.
Pentru restul parcului, municipalitatea intenționează să colaboreze cu specialiști care să elaboreze documentația necesară unui plan de management și unui masterplan de reamenajare.

Conform administrației locale, documentația va stabili modul în care vor fi reorganizate aleile, mobilierul urban, băncile, coșurile de gunoi, chioșcurile, locurile de joacă și sistemul de iluminat public. De asemenea, vor fi evaluate zonele verzi și arborii afectați, urmând să fie stabilite soluții pentru înlocuirea vegetației degradate.

Potrivit lui Ciprian Ciucu, masterplanul ar putea fi finalizat în următoarele 3-4 luni. Edilul a anunțat și intenția administrației de a amplasa în parc o statuie dedicată Regele Mihai I.
„Masterplanul, cu planul de management al parcului, vor sta la baza elaborării și finalizării PUZ-ului pentru parc”, a transmis PMB.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) solicită demisia sau demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău, invocând existența unor întâlniri și schimburi de corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, despre care susține că nu au fost suficient transparentizate public.

Potrivit unui comunicat transmis joi, sindicaliștii acuză că cei doi membri ai Guvernului ar fi folosit autoritatea funcției pentru a facilita „culoare instituționale” în beneficiul unui operator privat.
SAALG afirmă că discuțiile cu grupul Schwarz și divizia sa tehnologică, Schwarz Digits, ar fi vizat mai multe instituții ale statului român, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Explicațiile oficiale potrivit cărora demersurile ar fi avut un caracter „exploratoriu” sunt considerate insuficiente de sindicat.

„Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG.
Sindicatul invocă prevederile Legii nr. 49/2025, conform cărora membrii Guvernului au obligația de a înregistra în Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile programate trebuie publicate cu minimum două zile înainte, iar cele neplanificate, în termen de două zile după desfășurare.

Reprezentanții SAALG solicită clarificări publice privind respectarea acestor obligații și cer indicarea înregistrărilor existente în RUTI.
Sindicatul semnalează și o posibilă problemă de natură administrativă și instituțională. Actualul președinte al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a ocupat anterior funcția de consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Potrivit SAALG, numirea acestuia la conducerea ADR ar fi fost susținută atât de ministrul Economiei, cât și de vicepremier.

„Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține sindicatul.
În același comunicat este menționat și programul SAFE, prin care România ar urma să acceseze peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. SAALG face referire la informații apărute în presă potrivit cărora șase dintre cele 15 contracte aferente programului ar putea reveni grupului german Rheinmetall.

Sindicatul cere clarificări suplimentare privind relațiile dintre oficiali guvernamentali și grupuri private germane, inclusiv în ceea ce privește schimburile de e-mailuri și eventualele conexiuni cu proiecte de digitalizare și achiziții publice.
SAALG solicită publicarea tuturor e-mailurilor, minutelor și agendelor referitoare la contactele cu grupul Schwarz, verificarea situației de către Corpul de Control al Prim-ministrului și publicarea tuturor întâlnirilor cu entități private interesate de proiecte de digitalizare, cloud și achiziții publice.
„Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat președintele SAALG, Noni-Emil Iordache.

Președintele României, Nicușor Dan, va găzdui miercuri, 13 mai, la Palatul Cotroceni, Summitul Formatul București 9 și al Țărilor Nordice, organizat sub tema „Delivering More for Transatlantic Security”.

Potrivit Administrației Prezidențiale, reuniunea va fi coprezidată de șeful statului român și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki.
La summit vor participa secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și lideri și oficiali de rang înalt din statele membre ale Formatului București 9 și din țările nordice.

Printre participanți se numără președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, precum și reprezentanți din Statele Unite, Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria.
Agenda reuniunii începe la ora 10:30 cu primirea oficială a șefilor de delegație la Palatul Cotroceni. Sesiunea plenară a summitului este programată pentru ora 11:00 și va fi deschisă prin intervențiile susținute de Nicușor Dan și Karol Nawrocki.

La ora 14:20 va avea loc fotografia oficială de familie, urmată de un dejun de lucru al liderilor participanți.
Summitul se va încheia cu declarații comune de presă programate pentru ora 17:00, susținute de Nicușor Dan, Karol Nawrocki și Mark Rutte.

Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat joi declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani ai tranziției postcomuniste, aflate în arhivele MAE, care vizează evenimente majore precum alegerile din mai 1990, mineriadele sau relațiile externe ale României din acea perioadă.

Potrivit oficialului, este vorba despre 5.376 de dosare, grupate în 768 de mape de arhivă și însumând aproximativ 100 de metri liniari de documente, reprezentând „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare” pentru perioada de după Revoluția Română din 1989.
„Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, iar în lipsa informațiilor cresc conspirațiile și neîncrederea”, a transmis ministra, într-un mesaj publicat pe platforma X.
Documentele care urmează să fie făcute publice includ teme precum reacțiile din Uniunea Sovietică la evenimentele din decembrie 1989, Reunificarea Germaniei, relațiile bilaterale privind statutul Regele Mihai I al României, precum și negocieri privind tratate de colaborare și bună vecinătate.
Oficialul a precizat că aceste documente nu mai aveau statut de secret de stat de peste un deceniu, iar procesul de declasificare va continua, fiind urmat de digitalizarea și publicarea lor pentru accesul publicului larg.
„O democrație matură nu se teme de propria istorie. O publică și o pune la dispoziția cetățenilor”, a mai afirmat Țoiu.
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind declasificarea documentelor a fost publicat săptămâna trecută în transparență decizională pe site-ul MAE.

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că a transmis spre avizare interministerială un proiect de ordonanță de urgență care prevede incriminarea tăierii abuzive a arborilor din spațiile verzi urbane.

Potrivit acesteia, actul normativ vizează situațiile în care sunt afectate suprafețe extinse de vegetație, propunând ca distrugerea sau defrișarea spațiilor verzi de peste un hectar să fie încadrată drept infracțiune, inclusiv atunci când acestea se află în intravilan sau pe proprietăți private.
„Am trimis la avizare proiectul de Ordonanță de Urgență care face din distrugerea sau tăierea arborilor, chiar și din proprietate privată, infracțiune, dacă sunt distruse spații verzi mai mari de un hectar”, a transmis ministra într-o postare publică.

Oficialul a făcut referire la cazuri recente care au generat reacții în spațiul public, menționând situația din Parcul IOR. „Pe scurt: ce s-a întâmplat în parcul IOR, dacă se mai repetă și în alte parcuri, să fie sancționat cu închisoarea”, a precizat Buzoianu.

Ministra Mediului a subliniat că inițiativa vine în contextul deficitului de spații verzi din orașe și al presiunilor exercitate de dezvoltările imobiliare. „Orașele noastre și-așa au prea puține spații verzi. Haideți să nu le mai lăsăm pradă mafiei imobiliare”, a mai declarat aceasta.
Proiectul urmează să fie analizat de celelalte ministere înainte de o eventuală adoptare de către Guvern.