Fostul premier al României, Victor Ponta, a vorbit despre decizia în cazul Colectiv. Potrivit acestuia, fostul edil Cristian Popescu Piedone, condamnat la 4 ani de închisoare, este nevinovat.

 Victor Ponta era premier atunci când tragedia de la Colectiv a avut loc, în seara zilei de 30 octombrie 2015. 

„Știm toți că Tragedia de la «Colectiv» a fost folosită în scop politic pentru înlocuirea unui Guvern ( altfel trecea , ca multe alte tragedii) . Din acest motiv nimeni nu a fost, de atunci și până azi, interesat să afle adevărul sau să facă dreptate! Știm toți că Primarul Piedone nu are absolut nicio vină ( daca era «Colectiv» la Sibiu sau la Cluj nu cred că era băgat Primarul la închisoare) . Știm toți că acum ard oamenii în Spitale și nimeni nu pățește ceva. 

Știm toți că și azi se organizează concerte în subsoluri și locații total inadecvate. Știm toți că nu am mai vrut să auzim de «Colectiv» ca să nu ne aducem aminte de manipularea și modul în care viețile pierdute au fost folosite cu cinism. Știm toți că acum «Corupția NU MAI ucide» , nici minciuna, prostia, incompetenta și nesimțirea. I-am băgat pe Piedone și pe patronii Clubului la închisoare și mergem mai departe ca și când nu a existat nimic. Extrem de trist!”, a scris Victor Ponta, pe Facebook.

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis, definitiv, condamnarea patronilor clubului Colectiv, dar şi a primarului Cristian Popescu Piedone.

Astfel, primarul Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la patru ani de închisoare, în timp ce Costin Mincu, patronul clubului, a fost condamnat la 8 ani de închisoare, Paul Gancea - 6 ani şi 4 luni, iar Alin George Anastescu a fost condamnat la 11 ani şi 8 luni de închisoare cu executare.

Plenul Senatului a adoptat miercuri, 11 ma, propunerea legislativă pentru modificarea Legii offshore, care reglementează operaţiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol atât în perimetrele petroliere offshore, cât şi onshore de adâncime. 

Proiectul de act normativ a fost adoptat cu 91 de voturi pentru şi 13 contra. 

„Prezenta lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

În situaţia în care un titular este parte la un acord petrolier care se referă atât la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât şi la perimetre petroliere offshore sau are calitatea de titular atât al unui/ unor acord/ acorduri petrolier/ petroliere care se referă la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât şi la perimetre petroliere offshore, prevederile prezentei legi se aplică numai referitor la operaţiunile petroliere desfăşurate cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime”, se prevede proiectul de Lege.

Miercuri, 11 iunie, a avut loc o ședință extraordinară a Consiliului Județean, cu trei puncte pe ordinea de zi, dintre care două se refereau la aprobarea evaluărilor și a sumelor necesare în cazul exproprierilor de pe Drumul de Centură. Aceste două hotărâri sunt decizii patrimoniale, iar conform legii este nevoie de votul a două treimi din numărul consilierilor. Astfel, ca urmare a lipsei consilierilor PNL, cele două proiecte de hotărâre care se refereau la procedurile de expropriere nu au întrunit numărul necesar de voturi și nu au fost aprobate.

“Era nevoie de 24 de voturi pentru aprobarea celor două hotărâri care priveau exproprierile pe Drumul de Centură și aprobarea sumelor pe care oamenii și firmele trebuie să le primească. Însă, la ședința de astăzi au fost prezenți doar 22 de consilieri (PSD, ALDE, PMP) plus președintele CJ Galați. Consilierii PNL nu au participat la această ședință, în condițiile în care evaluarea a fost realizată de o firmă specializată, apoi datele au fost analizate și de către un expert ANEVAR si contraexpertizate de alți specialiști din domeniu, astfel încât să ne asigurăm că aceste evaluări sunt corect realizate.

Această investiție este realizată cu fonduri europene, iar dacă nu facem exproprierile riscăm să pierdem banii europeni. În plus, dacă nu aprobăm acum, oamenii  riscă să fie expropriați iarna, în loc să facem acest lucru vara, când vremea de afară permite realizarea acestui lucru în condiții cât mai bune”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Singurul proiect care a fost aprobat se referă la modificarea contribuției Consiliului Județean în cadrul investițiilor de consolidare de la Spitalul Județean, având în vedere că s-a solicitat Companiei Naționale de Investiții suplimentarea sumelor alocate investițiilor pe care le derulează la unitatea medicală din Galați.   

Primăria municipiului Galați informează că a fost semnat contractul de finanțare europeană pentru creșterea performanței energetice a blocului S2, situat în cartierul Micro 17. Principalele lucrări de intervenție presupun izolarea termică, termohidroizolarea terasei, schimbarea tâmplăriei, închiderea balcoanelor, izolarea planșeului peste subsol, montarea de panouri fotovoltaice, montarea de lămpi de iluminat tip LED.

Obiectivul general al proiectului constă în sprijinirea îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor rezidențiale din municipiul Galați ceea ce va conduce la reducerea consumului de energie, contribuind astfel la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Obiectivul specific al acestui proiect constă în creşterea performanţei energetice cu efecte favorabile asupra calităţii mediului ambiental şi a sănătăţii locuitorilor, prin reducerea cu minim 40% a consumurilor, iar pentru încălzire scăderea sub 90 kW/m2an a energiei consumate.

Blocul S2 este situat pe str. Gorunului nr. 4, a fost dat în folosință în anul 1979, având regimul de înălțime St+P+8E și o suprafață construită desfășurată de 3431,80 mp.

Perioada de implementare a proiectului este de 18 luni de la semnarea contractului de finanțare.

Valoarea totală a proiectului este de 1.525.187,11 lei, din care asistența financiară nerambursabilă este de 906.668,61 lei.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, susține că Ordonanța de Urgență care ajustează preţurile în cadrul proiectelor europene este importantă pentru derularea contractelor de infrastructură, în contextul escaladării preţurilor la materialele de construcţie. 

 Ordonanţa se referă inclusiv la ajustarea preţurilor din contractele de achiziţie publică, contractele sectoriale şi acordurile cadru finanţate integral sau parţial din fonduri externe nerambursabile, aflate în derulare. 

„Am aprobat astăzi, în şedinţa de Guvern, Ordonanţa de Urgenţă care permite ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile! Documentul iniţiat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este foarte important inclusiv pentru derularea contractelor de infrastructură ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în contextul escaladării preţurilor la materialele de construcţie”, a scris pe Facebook, ministrul Sorin Grindeanu.

Din cauza conflictului militar din regiunea Mării Negre, preţurile la mixturile asfaltice, bitum, oţel sau fier-beton au înregistrat creşteri şi de peste peste 40%.

”Această situaţie s-a suprapus pe criza anterioară, provocată de pandemia COVID 19, care a dus la o creştere a indicelui de cost total în construcţii cu aproximativ 18% (din care 60% a fost generată de creşterea costului la materiale în construcţii şi 40% de creşterea costului cu manoperă)”, a mai transmis ministrul.

Primăria municipiului Galați informează că Trenul Regal va sosi în Gara Galați, marți, 10 mai 2022, în cadrul unei călătorii simbolice în contextul celebrării Zilei Regale și a Zilei Independenței Naționale. Delegația Casei Regale este formată din Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei, Alteța Sa Regală Principele Radu, împreună cu Alteța Sa Regală Principesa Sofia. Trenul Regal va ajunge la Galați la ora 16.14 și va fi întâmpinat de autoritățile locale. Accesul publicului și al presei este liber, iar după încheierea ceremonialului sosirii Trenul Regal va putea fi vizitat de către public timp de două ore.

 „Suntem onorați să întâmpinăm Familia Regală și apreciem deschiderea de a veni la Galați cu Trenul Regal, un simbol și un adevărat muzeu. Mă bucur că orașul nostru a fost ales în premieră ca destinație în acest itinerariu,” a declarat Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați.

 Miercuri, 11 mai 2022, Familia Regală va vizita sediul Crucii Roșii Române, Centrul de zi pentru copii Sfântul Spiridon și Combinatul siderurgic Liberty Galați.

Cu acest prilej, sediul Primăriei municipiului Galați va găzdui în parteneriat cu Consiliul Județean și o expoziție de fotografie din colecțiile speciale ale Bibliotecii „V.A. Urechia”. 

Trenul Regal este cel mai vechi tren regal aflat în funcțiune din întreaga lume. Acesta a fost dat în folosință Familiei Regale, în anul 1928, și a fost gândit ca un mijloc de transport pentru Regele Ferdinand Întregitorul și Regina Maria, în vizitele pe teritoriul României Mari. Din 2012, acesta a redevenit un mijloc de conectare între comunitățile locale și Familia Regală.

Deputatul PSD de Galați, Viorica Sandu, a transmis un mesaj de Ziua Europei, cunoscută sub numele ”Ziua Schuman”. 

„La 9 mai1950, ministrul francez de Externe, Robert Schumann, propunea un plan de colaborare economică între Franța și Germania de Vest, plan ce elimina rivalitățile seculare dintre cele două state. În fapt acesta este momentul în care s-a născut Uniunea Europeană. Ziua Uniunii Europene este o sărbătoare anuală a solidarității, o zi a marii comunități din care fac parte toți cetățenii UE, o sărbătoare a păcii și unității. Anul acesta, în contextul războiului din Ucraina, Europa a dat dovadă, mai mult decât oricând de solidaritate sprijinind populația nevoită să fugă din calea războiului.

România că stat european a intrat în atenția Uniunii Europene și a întregii comunități internaționale prin solidaritatea românilor cu populația ucraineană care și-a părăsit țară în urmă invaziei ruse, prin grijă și căldură cu care au fost primiți de românii din orașele de granița, în casele lor, în centre de refugiați oferindu-li-se tot sprijinul”, a transmis pe pagina sa de Facebook, Viorica Sandu.

În acest an Ziua Europei coincide și cu finalul Conferinței privind viitorul Europei, în a cărei Sesiune finală din Strasbourg va fi prezentat Raportul final privind viitorul Europei, președinților Parlamentului European, Consiliului și Comisiei.

Raportul va juca un rol semnificativ în stabilirea viitoarei agende a UE.

• Ziua Independenței României: În România dată de 9 mai are semnificație istorică, fiind ziua în care la 1877 s-a proclamat Independența de stat.

La 9 Mai 1877 Mihail Kogălniceanu declara în Parlamentul țării: “Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”. Independența ce a fost consfințită și apărată pe câmpul de lupta spre a putea fi impusă forțelor militare turcești și recunoscută apoi de puterile europene.

• Ziua Victoriei– sfârșitul celui de-al doilea război mondial

„9 mai 1945 este cunoscută drept Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiționată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. Din păcate după 77 de ani de la sfârșitul ultimului război mondial suntem contemporani cu un război nedrept, o demonstrație de forță care a bulversat viețile a milioane de oameni” , a adăugat deputatul Viorica Sandu.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis luni, 9 mai 2022, un mesaj cu ocazia Zilei Europei. „Amenințarea Federației Ruse la adresa securității euroatlantice poate rămâne o realitate pentru anii următori. Europa trebuie să devină mai puternică, mai vocală, mai capabilă și astfel mai bine pregătită, prin consolidarea cooperării transatlantice, dezvoltarea interoperabilității capabilităților și mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO”, a afirmat președintele Iohannis.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

„Ziua Europei ne găsește anul acesta într-un context complet redefinit. După provocarea majoră a pandemiei de COVID-19, trăim în aceste zile realitatea războiului la granițele Uniunii Europene, care a generat cea mai mare criză umanitară din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Trăim vremuri fără precedent în existența Uniunii, când este pusă la încercare însăși capacitatea noastră de a ne apăra valorile fundamentale, centrate în jurul conceptului pe care s-a clădit construcția europeană: pacea.

Menținerea păcii a reprezentat constanta Europei ultimelor decenii, o garanție a stabilității care ne-a permis să atingem un nivel de prosperitate fără precedent la nivelul Uniunii. În 2022, marcăm 15 ani de la momentul istoric al aderării României la Uniunea Europeană, opțiune asumată și susținută la nivelul întregii societăți. Beneficiile acestei alegeri sunt palpabile astăzi pentru progresul națiunii noastre pe termen lung, statutul de stat membru al UE oferind cadrul unui parcurs ireversibil de progres democratic, de dezvoltare economică și socială, de solidaritate și angajament activ la construcția proiectului european.

Din păcate, unda de șoc a războiului neprovocat și ilegal declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, în vecinătatea imediată a României, ne pune în fața unei realități radical diferite de cea în care am acționat până în prezent.

Astăzi, consecvenți spiritului și modelului democratic european, suntem datori să dovedim aceeași conștiință vizionară pe care au avut-o personalitățile fondatoare ale Uniunii. Cuvintele lui Robert Schuman răsună acum mai vii ca oricând: „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o amenință”.

Pentru a ne ridica la înălțimea misiunii noastre, este necesară o adaptare rapidă, o regândire a modului în care punem în slujba obiectivelor noastre resursele de care dispunem și o ajustare a priorităților de acțiune la marile provocări contemporane.

În consonanță cu această viziune, la un deceniu și jumătate de la aderare, România este un membru capabil să contribuie activ cu soluții, punând în beneficiul comun al Europei punctele sale forte.

Amenințarea Federației Ruse la adresa securității euroatlantice poate rămâne o realitate pentru anii următori. Europa trebuie să devină mai puternică, mai vocală, mai capabilă și astfel mai bine pregătită, prin consolidarea cooperării transatlantice, dezvoltarea interoperabilității capabilităților și mobilizarea eforturilor în deplină complementaritate cu NATO. Uniunea trebuie să ofere un sprijin susținut pentru întărirea rezilienței Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei, care se confruntă cu provocări dramatice pentru securitatea și stabilitatea lor. Sprijinul și susținerea partenerilor din Balcanii de Vest rămâne, de asemenea, o prioritate.

În același timp, trebuie să investim mai multă atenție și resurse adecvate pentru a consolida capacitatea de a gestiona provocările complexe ale prezentului și viitorului, care depășesc sfera militară convențională și se extind la spațiul cibernetic și la amenințări de tip hibrid. Totodată, pregătirea pentru un viitor sigur presupune și investiții semnificative în educație și dezvoltarea aptitudinilor digitale, dar și mobilizarea efortului comun la nivel național pentru a avea un mediu sănătos. Provocarea asigurării securității alimentare va reclama o acțiune eficientă în direcția reducerii dependențelor la nivelul Uniunii Europene, dar și pentru sprijinirea Ucrainei și a țărilor celor mai vulnerabile.

Criza actuală a relevat și necesitatea întăririi securității energetice a Uniunii Europene. Valorificarea resurselor din Marea Neagră, investițiile în noile tehnologii în domeniul energiei nucleare și în producerea de energie regenerabilă, precum și demersurile de consolidare a conectivității energetice vor permite României să contribuie activ la eforturile europene în materie, asumând un rol de pol regional de securitate energetică.

Actualul război este și unul îndreptat împotriva tuturor principiilor și valorilor europene care constituie esența și liantul construcției europene – democrația, statul de drept și drepturile fundamentale. Lecțiile învățate din istoria noastră ne-au arătat că, în absența principiilor democratice, nu poate fi asigurat un viitor stabil, prosper și pașnic.

La 15 ani de la aderare, națiunea noastră demonstrează că este dinamică, profund pro-europeană, capabilă de empatie, compasiune, spirit de sacrificiu și a interiorizat pe deplin solidaritatea, respectul pentru demnitatea umană și protejarea drepturilor omului. Iar entuziasmul tinerilor români, nucleul vibrant al societății noastre, va fi forța motrice a următoarei etape de dezvoltare a României europene.

La mulți ani, Europa!

La mulți ani, România!”, este mesajul transmis de șeful statului.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va finanța, prin Programul Operațional Competitivitate, microgranturi și granturi pentru capital de lucru în valoare de 300 milioane euro pentru sectorul agroalimentar. Guvernul României a adoptat în ședința de astăzi Ordonanța de urgență care reglementează acordarea acestui sprijin, inițiată de MIPE împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT).

 Finanțările sunt acordate în contextul în care sectorul agroalimentar a fost semnificativ afectat de criza economică generată de pandemia de COVID–19. Măsura face parte din pachetul „Sprijin pentru România”, adoptat de Guvernul României în vederea atenuării efectelor negative ale crizei economice atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru populație.

 „Ne-am asumat prin programul ‘Sprijin pentru România’ că vom garanta securitatea alimentară a românilor. Fermierii aveau mare nevoie de acest ajutor, pe care îl vom oferi sub formă de granturi pentru capital de lucru. Este datoria noastră să sprijinim industria alimentară și activitățile de piscicultură, acvacultură și agricultură, întrucât vorbim despre un sector care cuprinde în acest moment peste 26.000 de agenți economici, cu aproximativ 263.000 de angajați”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

 Pentru acordarea de microgranturi este alocată suma de 50 milioane euro, iar pentru granturi pentru capital de lucru este prevăzut un buget de 250 milioane euro.

 Microgranturile vor fi acordate de MADR, administrator al schemei de ajutor de stat, în parteneriat cu Agenția pentru Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Valoarea microgranturilor va fi de 5.000 euro, iar acestea vor putea fi contractate de microîntreprinderi, IMM-uri, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale care îndeplinesc condițiile de eligibilitate. Cererile de finanțare depuse în cadrul apelurilor de proiecte sunt selectate la finanțare în ordinea depunerii, cu respectarea criteriilor de eligibilitate stabilite în Ghidul solicitantului aprobat prin ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în limita fondurilor alocate.

 Granturile pentru capital de lucru vor fi acordate de MAT, administrator al schemei de ajutor de stat, în parteneriat cu agențiile pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului (AIMMAIPE).

 Valoarea granturilor pentru capital de lucru va fi de:

• 5.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și

33.350 euro;

• 15% din cifra de afaceri, fără a depăși suma de 120.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 33.350 euro.

 Beneficiarii vor trebui să asigure cofinanțare în valoare de 15% din grantului solicitat. Granturile pot fi contractate de IMM-uri, societăți agricole, cooperative agricole, grupuri de producători, organizații de producători care îndeplinesc condițiile de eligibilitate și își desfășoară activitatea în agricultură, piscicultură și acvacultură, industria alimentară și alte activități asimilate acesteia.

Cererile pentru contractarea de finanțări vor fi depuse în cadrul apelurilor de proiecte ce vor fi lansate de MADR pentru microgranturi, respectiv de MAT pentru granturi pentru capital de lucru, prin intermediul platformei IMM Recover.