Avansează lucrările la parcul de aventură pe care Consiliul Județean Galați îl amenajează în Pădurea Gârboavele, în cadrul unei investiții cu fonduri europene.

„Se lucrează deja la montarea traseelor și a jocurilor, care înseamnă sute de elemente interconectate printre arbori”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

În Pădurea Gârboavele va fi construit un parc de aventură, în care gălățenii se vor putea distra, vor putea face diverse activități sportive și se vor relaxa în aer liber pe mai bine de 8 hectare.

„Vor fi amenajate 15 trasee de aventură, cu sute de elemente interconectate prin arbori, la diferite înălțimi, fiecare traseu având un anumit grad de dificultate. Astfel, după ce lucrările vor fi finalizate și vor fi obținute toate autorizațiile, gălățenii, atât cei mici, cât și adulții, vor putea încerca trasee precum <scara amiralului>, <fusurile suspendate> sau <podul Tibetan>.
De asemenea, în noul parc de agrement vor fi amenajate două tiroliene, una de 150 de metri și cealaltă de 180 de metri”, a adăugat Costel Fotea.

Valoarea investiției este de 1.601.830 de lei, finanțarea fiind asigurată prin Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut, vineri, convorbiri cu președintele Republicii Lituania, Gitanas Nausėda, aflat în vizită oficială în România. Discuțiile s-au axat asupra situației din Ucraina, impactului asupra sectorului energetic european și importanței implementării comune a sancțiunilor la adresa Rusiei.

Premierul a confirmat contribuția României la securitatea Flancului Estic al NATO, inclusiv prin participarea la misiunea de poliție aeriană a Alianței în zona baltică, începând cu 2023.

Cei doi demnitari au subliniat, în acest context, că statele membre UE trebuie să diversifice rapid sursele de energie pentru eliminarea dependenței energetice a Uniunii și să lucreze pentru implementarea de soluții care să amelioreze conectivitatea.

Prim-ministrul Ciucă a prezentat experiența României în sectorul energiei nucleare, arătând disponibilitatea cooperării în domeniu cu Lituania.
De asemenea, țara noastră este interesată să beneficieze de experiența recentă a Lituaniei în pregătirea aderării la OCDE, precum și de colaborarea în sectorul tehnologiei financiare.

Premierul României a menționat că Republica Moldova necesită sprijin financiar în vederea gestionării crizei umanitare și pentru a își consolida securitatea energetică.
Totodată, șeful Executivului a pledat în favoarea susținerii cererilor de aderare la Uniunea Europeană ale Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei.

Parlamentul European a votat rezoluția prin care solicită Consiliului European și Comisiei Europene să acorde Republicii Moldova statutul de stat candidat la Uniunea Europeană.

6 din cele 7 grupuri politice au votat în favoarea demarării demersurilor privind integrarea Moldovei în UE.

”Victorie a PNL și EPP! O rezoluție cât o revoluție pentru Republica Moldova. Un vot istoric azi la Strasbourg: Republica Moldova este susținută pentru a primi statut de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Demersurile în susținerea Rezoluției făcute de Delegația EPP România au presupus cel mai intens efort de negociere in materie de politică externă făcut pe căi parlamentare. Rezoluția (vot aproape in unanimitate) se referă nu doar la obținerea statutului de țara candidata, dar și la accesul fraților noștri de peste Prut la Piața Comună. 

Mă bucur ca prietenii și colegii noștri din UE au înțeles asta. Doamna Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, va vorbi in Parlamentul European in aceasta luna si urmează proiecte majore pentru frății noștri. Investiții, locuri de munca, progres. Zarurile au fost aruncate!”, a scris Rareș Bogdan, pe Facebook.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit la Palatul Cotroceni pe Frank-Walter Steinmeier, președintele Germaniei. 

Cei doi șefi de stat au discutat despre războiul din Ucraina, parteneriatul bilateral dintre cele două țări, dar și despre susținerea Republicii Moldova.

„Consultările noastre de astăzi au confirmat încă o dată că relația bilaterală privilegiată, cu caracter strategic, dintre România și Germania este foarte puternică și are perspective foarte bune, în pofida perioadei actuale dificile, marcate de multiple provocări, mai ales pe plan securitar. Legăturile noastre economice sunt foarte strânse, Germania fiind, de mulți ani, primul partener comercial al României și al treilea investitor în economia românească.

Astfel, am reconfirmat sprijinul deplin pe care România îl acordă tuturor refugiaților din Ucraina care vin în țara noastră, prin măsuri concrete, inclusiv prin operaționalizarea centrului logistic umanitar de la Suceava. Este crucial ca sprijinul Uniunii Europene și al statelor membre să continue, atât pentru Ucraina, cât și pentru refugiații ucraineni. Am prezentat totodată măsurile luate de România pentru a sprijini economia Ucrainei, greu încercată de război, prin facilitarea tranzitului, prin țara noastră, al mărfurilor ucrainene, inclusiv al produselor alimentare, către piețe terțe. Am abordat, de asemenea, necesitatea adoptării de noi sancțiuni pentru Rusia și a continuării demersurilor de izolare a acesteia pe plan internațional. Presiunea trebuie să se intensifice, pentru ca Rusia să înceteze invazia și să pună capăt agresiunii”, a declarat Iohannis.

Montajul tablierului la Podul suspendat peste Dunăre, de la Brăila, avansează bine, a anunțat secretarul de stat în cadrul Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioșteanu. Podul suspendat peste Dunăre este construit în proporţie de peste 60 la sută.

„Au sosit în șantier 32 de tronsoane de tablier. 10 au fost montate deja, pe zona centrală a podului.  Alte câte 5 elemente de tablier au fost sudate la sol, la fiecare pilon (de pe malul dinspre Brăila și de pe malul dinspre Tulcea). 6 tronsoane au fost montate între blocurile de ancoraj și piloni, pe ambele maluri. Alte 6 tronsoane, 3 pe fiecare mal, se sudează și se pregătesc de montaj, lângă blocurile de ancoraj”, a anunțat Irinel Scrioșteanu, pe pagina sa de Facebook.

În total vor fi 86 de segmente de tablier metalic ce vor fi montate. Acestea vor forma structura suprafeței de rulare a podului de la Brăila. Fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 de tone. Segmentele de tablier metalic au fost realizate la șantierul naval Brăila.

Continuă lucrările și la drumurile de acces, atât pe malul dinspre Tulcea, cât și pe cel dinspre Brăila.

„Având în vedere promisiunea constructorului de a termina lucrarea, până în decembrie anul acesta, depunem toate eforturile pentru a-l sprijini să-și respecte angajamentul”, a transmis Scrioșteanu.

Investiția presupune amenajarea a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul județului Tulcea. Deasupra Dunării este podul suspendat, în lungime 1,9 kilometri.

Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a participat, marți, 3 mai, la semnarea contractului de vânzare-cumpărare pentru preluarea de către Romgaz a participației companiei Exxon aferente perimetrului Neptun Deep.

Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat, la sediul Guvernului României, contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise (reprezentând 100% din capitalul social) de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deține 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore XIX Neptun din Marea Neagră.

Contractul de vânzare-cumpărare a fost aprobat în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor ROMGAZ S.A. din data de 28.04.2022, iar finalizarea tranzacției este condiționată de îndeplinirea condiţiilor suspensive din contract. Preţul de achiziţie achitat de către ROMGAZ va fi de 1.060.000.000 USD, putând fi ajustat conform mecanismelor prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare acțiuni.

”Tranzacția în valoare de peste 1 miliard de dolari este expresia angajamentului Guvernului de a susține investițiile vitale în energie și valorificarea gazelor naturale din Marea Neagră în beneficiul românilor și economiei românești.  Noua lege off-shore dezbătută în Parlament în ritm accelerat deblochează investiții vitale pentru asigurarea resurselor de gaze naturale. Viziunea de dezvoltare a sectorului energetic pe care o are Guvernul României, bazată pe investiții, o abordare pro-business și stabilitate, va repoziționa România ca un actor regional important, capabil să asigure necesarul pentru consumul cetățenilor și economiei și chiar să devină furnizor de securitate energetică în regiune”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

„Astăzi, prin semnarea contractului dintre ROMGAZ S.A. și ExxonMobil, România a făcut un pas uriaș pentru asigurarea securității și independenței energetice. În actualul context geopolitic nu mai avem timp de pierdut. Vom face eforturile necesare pentru a grăbi începerea exploatării, pentru a consuma gazul românesc. Da, așa cum am spus, românii vor avea gaz românesc în case. Și nu numai! România va avea surplus de gaze naturale, practic dublându-și producția cu mult peste necesarul actual al consumului intern. Și un alt aspect foarte important: țara noastră va deveni un furnizor de securitate energetică regională”, a afirmat Ministrul Energiei, Virgil Popescu.

 Prin decizia Ministerului Sănătății, la Galați, în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei”, a fost înființat primul centru de tratare a sclerozei multiple, boală neurologică care afectează sistemul nervos central.

„Pacienții diagnosticați cu scleroză multiplă nu mai trebuie să se ducă la București sau Iași pentru a primi tratamentul de care au atâta nevoie. Acum, acesta se poate face și la Galați, în cadrul Centrului de Scleroză Multiplă de la Spitalul Județean. Deja au fost administrate primele tratamente, iar pe lista de programări se află și alți bolnavi, mai ales că centrul este singurul din această zonă a țării”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pacienții sunt incluși în Programul Național de Tratament al Bolilor Neurologice, iar în cadrul secției de Neurologie a fost creat un salon special pentru bolnavii cu scleroză multiplă cărora li se va iniția tratamentul.

„Pe lângă diagnosticarea acestei boli, acum medicii specialiști pot prescrie tratamentul necesar sau pot administra în cadrul spitalului medicamentele de care au nevoie pacienții, în funcție de evoluția sau severitatea clinică a acestei boli neurologice. Pe lângă tratarea sclerozei multiple, medicii neurologi gălățeni realizează și proceduri de tromboliză în cazurile de accident vascular cerebral și tratează, cu ajutorul imunoglobulinelor, și alte boli neurologice rare”, a mai spus Costel Fotea.

Tratamentul încetinește evoluția bolii în cazul pacienților diagnosticați cu scleroză multiplă și reduce intensitatea, durata și frecvența episoadelor simptomatice.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, spune că pensia minimă ar trebui să ajungă la aproape 2.500 de lei, acest lucru însemnând o creştere de 2,5 ori faţă de valoarea actuală.

„O pensie decentă ar trebui să existe probabil, să fie undeva 2.500 de lei pensia minimă şi de acolo în sus să putem discuta de alt sistem de pensii, dar asta se va putea rezolva când vom implementa noua lege a pensiilor. Până atunci, sigur că ne gândim ce mai putem să facem până la sfârşit de an pentru că inflaţia în Europa şi în lume are un avans considerabil. Căutăm soluţii pentru a putea majora din acest an. Nu vreau să dau nicio speranţă pe care ulterior Guvernul nu o poată îndeplini.

Pensiile au fost majorate anul acesta cu 10% şi cele minime cu 25%. Nu este suficient. Suntem conştienţi că nu este suficient. Nici nu le lăudăm cu faptul că le-am majorat. Suntem conştienţi că necesităţile sunt mari şi că problemele în acestă perioadă sunt mult accentuate faţă de cum erau înainte de aparţia acestor crize, vorbim de criza pandemică, de criza preţurilor la energie, la alimente şi iată acum a mai venit şi acest război nedrept şi ne îndreptăm spre o altă criză”, a declarat ministrul Muncii, la România TV.

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a anunțat că pregăteşte un proiect de lege pentru cei care doresc să facă stagiu militar în mod voluntar.

Proiectul ar putea fi lansat în aproximativ o lună, iar cei care se vor înscrie în acest program vor fi remuneraţi şi li se vor asigura toate condiţiile

”Am şi făcut un sondaj acum vreo 10 ani, în 2011, dacă bine îmi aduc aminte şi erau aproape 60 la sută dintre cei incorporabili, adică cei între 18 şi 35 de ani este limita acum, această perioadă este pentru încorporare să zicem, după 35 de ani în actuala lege practic nu mai eşti încorporabil, care vor să facă armata. Sigur că îşi doreau să facă o armată pe termen scurt, în 3-4 luni, maximum, în care să înveţe lucruri fundamentale legate de educaţie militară, să înveţe să tragă cu arma, să participe la operaţiune militară. Noi o să proiectăm un stil de armată pentru cei care vor să facă armată şi sunt sigur că o să avem foarte mulţi care o să îşi dorească. 

Cei doi prim-miniştri au participat  și la ceremonia de semnare a acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind deschiderea la frontiera de stat româno-bulgară a punctului internaţional al frontierei Giurgiu-Ruse feribot.