Prim-ministrul Marcel Ciolacu a discutat miercuri, la Palatul Victoria, cu Reprezentantul special al SUA pentru redresarea economică a Ucrainei, doamna Penny Pritzker, despre rolul pe care România îl poate avea în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei avut în vedere la nivel internațional după ce se va încheia războiul declanșat de Rusia.

”Suntem într-o etapă de identificare a celor mai eficiente metode de sprijin și de transpunere a acestora într-o strategie integrată pentru reconstrucția Ucrainei, în care România își dorește să joace un rol important”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu, prin intermediul unui comunicat de presă.

În perspectiva pregătirii și începerii acestui proces de reconstrucție a Ucrainei, a mai spus premierul Marcel Ciolacu, România ia în calcul ca reper principal mecanismul UE pentru Ucraina, în valoare de 50 de miliarde de euro, și își propune să desfășoare acțiuni în plan bilateral, prin colaborarea directă cu Ucraina, dar și în cadrul unor formate extinse, la nivel regional sau împreună cu partenerii strategici.
Șeful Executivului român a adăugat că abordarea României are în centru ideea că acțiunile statelor care se vor implica în reconstrucția Ucrainei trebuie să fie complementare, nu concurențiale, și că acest proces implică un efort pe termen lung și coordonarea întregii comunități internaționale, în care rolul și implicarea Statelor Unite rămân esențiale.

Perspectiva de integrarea europeană a Ucrainei ar trebui să ghideze întregul proces de reconstrucție a acestei țări. În acest context, premierul Marcel Ciolacu a subliniat că un obiectiv strategic al României este și racordarea Republicii Moldova la acest efort de reconstrucție care vizează în primul rând Ucraina, având în vedere că Republica Moldova a fost afectată de conflict și ambele state au nevoie de sprijin pentru parcursul european pe care și l-au asumat.
La întrevedere a participat și ambasadorul SUA la București, E.S. Kathleen Kavalec, iar din delegația guvernamentală română au făcut parte vicepremierul Marian Neacșu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului Alexandru-Mihai Ghigiu și consilierul de stat Nicolae Comănescu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, s-a întâlnit cu o delegație a Băncii Mondiale. Părțile au discutat despre reformele din domeniul serviciilor de medicină de familie și a ambulatoriilor de specialitate.

Alexandru Rafila a comentat importanța parteneriatului cu Banca Mondială.

„Unul dintre cele mai importante parteneriate pe care le are România în domeniul Sănătății este cel cu Banca Mondială. Împreună, am realizat investiții în domenii sensibile, radioterapie pentru pacienții oncologici, creșterea capacitații de răspuns a secțiilor de terapie intensivă în momente critice sau construirea celor trei centre de mari arși”, a transmis Alexandru Rafila pe Facebook.

Părțile au discutat despre medicina de familie și ambulatoriile de specialitate.
„Mă bucur că în urma discuțiilor avute cu doamna Vicepreședinte Antonella Bassani și domnul Juan Pablo Uribe, Directorul general la nivel global pe sănătate, a fost apreciată evoluția rapidă a reformelor, prin dezvoltarea prioritară a serviciilor de medicină de familie și a ambulatoriilor de specialitate din domeniul medical înregistrate în ultimii doi ani, precum și avansul investițiilor deblocate la începutul anului 2022”, a precizat Rafila.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că banii din tranșa nr. 3 din PNRR vor fi încasați anul acesta. Important este să încasăm suma întreagă, a spus Ciolacu.
Declarațiile au fost făcute marți.

„Noi avem, știți foarte bine, din sumele din tranșa 1 și tranșa 2, avem consumate până acum vreo 20%, deci nu se pune problema că România ar rămâne fără bani. Cu adevărat, așteptăm ultimul raport, după vizita doamnei Celine Gauer și pe urmă vom face pasul următor. Anul acesta se vor încasa bani. Important este să încasăm suma întreagă”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

El i-a criticat pe fostul premier Florin Cîțu și fostul ministru Cristian Ghinea pentru măsurile asumate în PNRR.
„Sunt lucruri pe care nu le-am trecut eu în PNRR. Comisia vine, ne spune și ne arată lucrurile pe care ni le-am asumat. Ghinea și Cîțu și-au asumat acele lucruri în PNRR. Încercăm să negociem, de exemplu cum e la microintreprinderi unde Ghinea și Cîțu și-au asumat că va fi un prag de 60.000. Eu cu domnul Ciucă ne-am asumat că vom scădea de la un milion la 500.000, lucru pe care l-am făcut”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a participat la inaugurarea celui de-al treilea centru de numărare și sortare a ambalajelor din cadrul Sistemului de Garanție – Returnare (SGR). Evenimentul s-a desfășurat la Brașov.

Noul centru este localizat în centrul industrial VGP Park din Brașov și va crea, în primă fază, 40 de locuri de muncă.
În timpul evenimentului, ministrul Mircea Fechet a dezvăluit câte ambalaje se adună prin Sistemul de Garanție-Returnare.

„Astăzi, putem spune că Sistemul Garanție-Returnare a schimbat viața tuturor românilor. Când vorbim despre SGR, vorbim și despre astfel de locuri precum cel de aici și nu ne referim doar la miliardele de PET-uri, de sticle sau de doze de aluminiu, ne referim la investiții, ne referim la locuri de muncă. Sistemul Garanție-Returnare înregistrează un progres fantastic. Nu pot decât să mă bucur când aud că, în anumite zile, se colectează peste 3 milioane de ambalaje, deoarece asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun. Cu toate acestea, trebuie să nu uităm că sistemul este obligat să țină pasul astfel încât capacitatea de preluare a ambalajelor de la comercianți să crească pentru a face față volumului tot mai mare de ambalaje ridicate de la micii comercianți, din HORECA, din sectorul de alimentație publică”, a declarat ministrul Mircea Fechet.

Anterior au fost inaugurate centre asemănătoare în comuna Bonțida, județul Cluj, și în comuna Giarmata, județul Timiș.

Legea inițiată de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru ratificarea Convenției privind prevenirea și eliminarea violenței și hărțuirii la locul de muncă a fost promulgată. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de cameră decizională, pe 4 martie 2024.

Convenția nr. 190/2019 adoptată pe 21 iunie 2019 la cea de-a 108-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii a Organizației Internaționale a Muncii la Geneva vizează eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii.
„Angajații au dreptul să lucreze într-un mediu în care să fie respectați indiferent de sex, rasă, etnie sau orientare politică. Observăm că sunt tot mai multe sesizări pentru hărțuire. Este nevoie ca măsurile să fie ferme, dar proporționale cu gravitatea acestor abateri. Legea promulgată astăzi vine să creeze condițiile pentru un mediu de lucru în care angajaților să li se respecte demnitatea”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.

Conform datelor furnizate de Inspecția Muncii, în anul 2023 au fost înregistrate 511 petiții privind hărțuirea sau discriminarea la locul de muncă. În urma verificărilor efectuate au fost aplicate 41 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 18.000 de lei. Ca o comparație, în urmă cu 10 ani, respectiv în anul 2014, erau înregistrate doar 137 de sesizări.
Conceptul de „violență și hărțuire” acoperă, printre altele, abuzul fizic, abuzul verbal, hărțuirea și mobbingul, hărțuirea sexuală, amenințările și urmărirea sau supravegherea.

Noul cadru legal protejează atât angajații cât și persoanele care lucrează indiferent de statutul lor contractual, persoanele aflate în perioada de formare, inclusiv stagiarii și ucenicii, lucrătorii cărora le-a încetat raportul de muncă, voluntarii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și cele care au depus cereri pentru ocuparea unui loc de muncă, precum și persoanele care exercită autoritatea, îndatoririle sau responsabilitățile unui angajator.

România are, începând de joi, peste 1.091 km de autostradă și de drum expres. Este vorba despre drumuri aflate în circulație, anunță ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

În prezent, sunt în implementare (proiectare și execuție) contracte pentru construcția a încă 729 km de drum de mare viteză. De asemenea, sunt lansate în licitație contracte pentru alți 203 km, precizează Sorin Grindeanu.

Magazinele nu se vor închide în weekend. Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu înainte de ședința de Guvern. Nu este oportun, a explicat prim-ministrul.

Premierul Marcel Ciolacu susține că a vrut să închidă subiectul dezbătut în ultima perioadă.

„Vreau să închid un subiect care a provocat dezbatere publică, cel legat de programul magazinelor la sfârșit de săptămână. Din semnalele primite din rândul societății, rezultă clar că nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”, spune Marcel Ciolacu la începutul ședinței de guvern.

„Nu mai suntem în etapa aceea”, a adăugat premierul referindu-se la perioada pandemiei în care magazinele aveau program strict.

Magazinele nu se vor închide în weekend. Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu înainte de ședința de Guvern. Nu este oportun, a explicat prim-ministrul.

Premierul Marcel Ciolacu susține că a vrut să închidă subiectul dezbătut în ultima perioadă.

„Vreau să închid un subiect care a provocat dezbatere publică, cel legat de programul magazinelor la sfârșit de săptămână. Din semnalele primite din rândul societății, rezultă clar că nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”, spune Marcel Ciolacu la începutul ședinței de guvern.

„Nu mai suntem în etapa aceea”, a adăugat premierul referindu-se la perioada pandemiei în care magazinele aveau program strict.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că ambele sectoare ale drumului de mare viteză dintre Craiova și Târgu Jiu au finanțarea asigurată. Șoseaua modernă va avea peste 110 kilometri.

„Construcția unui nou drum de mare viteză are finanțarea asigurată! Ruta de mare viteză dintre Craiova și Târgu Jiu (110,1 km) va fi formată din două secțiuni cu profiluri diferite (stabilite în baza valorilor de trafic rutier). Pentru a putea fi demarată licitația și ulterior construcția au fost aprobați de Guvern, indicatorii tehnico-economici atât pentru secțiunea Craiova- Filiași (51,5 km) care va avea profil de autostradă, cât și pentru secțiunea Filiași- Târgu Jiu (58,6 km), care va avea profil de drum expres”, a explicat Sorin Grindeanu.

Ambele obiective sunt prevăzute în Programul Investițional 2021-2030, iar pentru implementarea lor este alocată suma totală de 16,53 miliarde de lei (inclusiv TVA).
Construcția acestui drum de mare viteză, care tranzitează județele Dolj și Gorj, este finanțată prin Programul Transport (PT) 2021-2027.