Premierul Marcel Ciolacu va găzdui mâine, 12 martie 2024, la Palatul Victoria, evenimentul de lansare a Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în prezența Secretarului General al OCDE, Mathias Cormann.

”Obținerea statutului de membru al OCDE rămâne cel mai important obiectiv strategic al României, după aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, asumat de întreaga clasă politică. Guvernul României este deplin angajat să facă progrese atât în ceea ce privește dimensiunea ce implică reforme, modernizare, dezvoltare, cât și printr-un dialog susținut cu Organizația și cu statele membre”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

La eveniment vor fi prezenți oficiali români, membri ai Comitetului Național pentru Aderarea României la OCDE, reprezentanți ai instituțiilor publice implicate în realizarea Studiului, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sindicatelor.

Studiul Economic pentru România 2024 include o analiză macroeconomică a politicilor structurale, precum și un capitol special dedicat unei tematici orizontale relevante. În cadrul ediției curente, capitolul special se axează pe decarbonizarea economiei.

Studiile economice ale OCDE sunt analize periodice, elaborate o dată la doi ani, ale economiilor statelor membre OCDE, statelor partenere și candidate. De asemenea, Studiul urmărește să promoveze o mai bună înțelegere a situației economice și a provocărilor-cheie, indicând modalitățile de îmbunătățire a performanței economice generale, prin adresarea de recomandări specifice astfel încât să sprijine procesul de alinierea a României la standardele Organizației.

Pentru România, aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major, de importanță strategică. În calitate de stat candidat la OCDE, Studiul Economic 2024 reprezintă un instrument esențial pentru evaluarea performanței economice și orientarea politicilor în domenii de o importanță deosebită pentru România.

În prezent, România se află în plin proces de aderare la OCDE, fiind evaluată în cadrul a 26 de comitete sectoriale ale organizației conform Foii de Parcurs, document ce stabilește termenii și condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru aderare.

După depunerea Memorandumului Inițial la Paris în luna decembrie 2022, care cuprindea o autoevaluare a legislației, politicilor și practicilor interne, raportat la instrumentele juridice ale OCDE, România a intrat în cea de-a doua etapă a procesului de aderare. Autoritățile naționale au răspuns la peste 50 de chestionare și peste 30 de misiuni ale experților OCDE au vizitat deja țara noastră. De asemenea, România participă cu regularitate la dialogul pentru aderare în cadrul comitetelor și al structurilor de lucru ale OCDE.

În acest context, România a primit recent primul „aviz formal”, din cele 26 pe care trebuie să le obțină de la comitetele implicate în procesul de aderare, ca urmare a evaluării în cadrul Comitetului Înalților Funcționari pentru Buget.

Totodată, un succes major de etapă a fost reprezentat de ratificarea de către România a Convenției privind combaterea coruperii funcționarilor publici în tranzacțiile economice internaționale/Convenția anti-mită (din septembrie 2023), unul dintre cele mai importante instrumente multilaterale anti-corupție.

Bugetul pe anul 2024 nu a reușit să treacă după ce au fost 17 voturi „pentru”, 23 de abțineri și un vot „împotrivă”. Primarul Nicușor Dan a încercat să-i convingă pe consilieri să-i voteze propunerea.

„M-am întâlnit cu instituțiile cu bugete mai mari, cum sunt Administrația Străzilor, Spitalelor, ALPAB, consolidarea clădirilor cu risc seismic, care mi-au spus că o diminuare a bugetului lor le-ar perturba activitatea”, a declarat Nicușor Dan.

Liberalii au susținut că este vina primarului general care nu a fost transparent în ceea ce privește proiectul bugetului.
„Suntem în situația în care se mută problema, așteptam să veniți cu un răspuns, a venit o convocare seacă, la ora 10.00 pentru ora 14.00 pentru un proiect de buget pe care nu l-am știut, conținutul ni s-a comunicat la ora unu. Nu reușiți să conturați o majoritate”, a spus consilierul Andrei Badiu.

O poziție asemănătoare au avut consilierii din grupul PSD.
„Ceea ce faceți dvs., domnule Nicușor Dan, este să transferați responsabilitatea către Consiliul General. Subscriu la părerea colegului de la PNL. De altfel, nu e prima tentativă a dvs de a transfera în mod abuziv responsabilitatea către Consiliul General”, a explicat consilierul Valeriu Șuhan.
Proiectul de buget pe anul 2024 al Primăriei Capitalei ar putea fi supus aprobării din nou în această săptămână.

Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, anunță că a fost semnat contractul pentru construcția noului spital.

„Îi mulțumesc domnului primar Birta și echipei Primăriei Oradea pentru semnarea contractului de proiectare și execuție a noului spital. După realizarea proiectului tehnic, din toamnă vor începe efectiv lucrările pe amplasamentul de pe strada Vlădeasa”,a scris Ilie Bolojan, pe Facebook.

Potrivit sursei citate, din 2026, secțiile de infecțioase (de lângă magazinul Crișul) și TBC (de pe strada Izvorului), care funcționează în prezent în spații vechi, nemodernizate, își vor desfășura activitatea în noua locație.

„Din 2026, toate spitalele din Oradea vor funcționa în spații moderne cu dotări de ultimă generație, oferind servicii de sănătate mult mai bune bihorenilor. Un proiect susținut pe termen lung de domnul dr. Carp, directorul Spitalului Județean, și echipa Primăriei Oradea va deveni realitate”,a adăugat Bolojan.

Fostul primar al Capitalei, Gabriela Firea, susține că Primăria este într-un blocaj fără precedent deoarece a fost lăsată fără buget chiar de către primarul general. Bugetul propus de Nicușor Dan nu a trecut de votul consilierilor generali.

„Când vii cu un proiect nerealist, nu poți avea pretenția să fie aprobat. Trebuie să te gândești la toți bucureștenii, dacă vrei să fii sprijinit. Este clar un moment zero pentru Capitală! Dreapta Unită s-a destrămat și Nicușor Dan nu mai are majoritate în Consiliul General al Municipiului București. Este nevoie de o nouă majoritatea, a bucureștenilor, nu a primarului general”, a declarat Gabriela Firea, fostul primar general al Capitalei.

Aceasta spune că PSD București a fost mereu alături de toți bucureștenii.

„Nici acum Nicușor Dan nu a fost serios și a chemat consilierii la discuții doar de fațadă, de pe-o zi pe alta. Cred că ne-am convins despre bunele sale intenții pentru bucureșteni și oraș. Soluția poate veni acum doar de la echipa social-democrată! Bucureștenii nu trebuie să fie pedepsiți din cauza incapacității lui Nicușor Dan de lucra pentru oameni. Așa cum s-a creat o coaliție de guvernare națională, avem nevoie de un consens politic pentru bugetul Capitalei”, a precizat Firea.

Președintele PNL București, Sebastian Burduja, a declarat că bucureștenii ar putea să rămână fără transport public, căldură și apă caldă. Declarația a fost făcută în contextul în care bugetul Capitalei nu a fost aprobat. De vină este primarul general care a trimis bugetul cu întârziere și fără transparență, a spus Burduja.

„Bucureștenii pot rămâne fără transport public, căldură și apă caldă, atât cât (nu) aveau, oricum. Bugetul Capitalei este în continuare complet blocat. Mii de angajați ai Primăriei Generale nu-și vor încasa salariile, iar situația se va răsfrânge și asupra termoficării și transportului public din București. Am semnalat în repetate rânduri această situație gravă. Bugetul a fost propus de primar cu întârziere și fără transparență, pentru a ascunde de fapt nepriceperea. A mizat pe „șantajarea” consilierilor generali, invocând riscul blocării orașului. Altfel nu se explică întârzierea cu o lună a punerii în dezbatere publică a bugetului pentru 2024. Acum primarul general refuză bugetarea banilor necesari pentru termoficare și transport public, minim 1 miliard de lei, așa cum a solicitat PNL București. Spune că sumele se vor completa pe parcursul anului, dar nu există nicio garanție în acest sens în afară de obișnuitul „așa s-a mai făcut”. Bucureștenii au nevoie de transport public, căldură și apă caldă. Aceste lucruri nu sunt negociabile”, a transmis Sebastian Burduja pe Facebook.

Președintele PNL București a prezentat cifre pentru a demonstra că există bani.

„Banii există. Spre exemplu, primarul general a crescut în proiectul pentru 2024 cheltuielile cu bunuri și servicii cu peste 863 milioane lei față de execuția din 2023. Mai mult, în bugetul pe 2024 fondurile europene bugetate sunt de doar 15,38%, în comparație cu Oradea (31%), Constanța (46%), Sectorul 6 (37%) și Cluj-Napoca (57%), toate administrații liberale, care au ca priorități dezvoltarea și investițiile. O creștere de peste 80% a cheltuielilor prognozate pentru anul 2024, comparativ cu execuția anului 2023, poate fi observată în cazul asistenței sociale, pentru care bugetul propus este de 566,74 milioane lei.”, a concluzionat Burduja.

Preşedintele Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), Mihai Precup, a anunțat că instituția pe care o conduce este operaţională. Agenţia va controla toate companiile statului.

Anunțul a fost făcut în timpul unei conferinţe de presă organizate de AMEPIP.

Bugetul noii agenții va fi de cel mult 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat, iar finanţarea va veni din amenzi. AMEPIP se află în subordinea directă a premierului.

„Veniturile proprii ale agenţiei provin din cota de 30% aferentă amenzilor aplicate şi dintr-un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale stabilite prin situaţiile financiare anuale ale întreprinderilor publice, aprobate pentru anul precedent, stabilit anual prin ordin al preşedintelui agenţiei”, anunță AMEPIP.

Instituţia are rolul de a elabora şi de a propune Guvernului proiectul de lege privind politica de proprietate a statului, de a coordona şi monitoriza implementarea acţiunilor şi politicilor de guvernanţă corporativă la nivelul companiilor publice.

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a primit la Palatul Cotroceni, pe cancelarul austriac Karl Nehammer. Cei doi au discutat o oră subiectul central fiind aderarea deplină la Spațiul Schengen a României.

Potrivit președintelui român, părțile au decis să continue procesul pentru aderarea completă a României la Schengen.
„În discuțiile avute astăzi, la Cotroceni, cu Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, am convenit să continuăm procesul pentru aderarea completă a României la Schengen până când vom avea rezultatul final dorit de toți”, a comunicat președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a mai spus că Uniunea Europeană trebuie să fie unită și că „intrarea deplină a României în Schengen va consolida securitatea Uniunii, în beneficiul tuturor cetățenilor”.
Cancelarul Karl Nehammer se află la București pentru a participa la congresul PPE.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit, miercuri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi au discutat despre prioritățile europene ale României, despre aderarea completă la spațiul Schengen și despre implementarea PNRR.

„Am discutat în această dimineață cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre prioritățile europene ale României, aderarea completă la spațiul Schengen și implementarea PNRR”, a anunțat Marcel Ciolacu pe Facebook.

Cei doi lideri au mai discutat despre amenințările care vin de la Federația Rusă și despre pericolul extremismului.

Ursula von der Leyen se află în România pentru a participa la congresul PPE.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță că se majorează indemnizațiile calculate pe baza Indicatorului Social de Referință. Beneficiile care se calculează în raport cu Indicatorul Social de Referință (ISR) se majorează odată cu creșterea acestui indicator cu rata medie anuală a inflației din 2023 la 1 martie 2024.

Rata inflației pentru 2023 este de 10,4%. Astfel, valoarea ISR se majorează, din martie, de la 598 de lei la 660 de lei.

Prestațiile care se majorează sunt următoarele:
-Prima de inserție - de trei ori valoarea ISR
-Subvenția pentru angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială - nu mai mult de patru ori valoarea ISR;
-Stimulentul lunar pentru angajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenți pe perioada vacanțelor - 50% din valoarea ISR;
-Valoarea indemnizației lunare pentru creșterea copilului - pragul minim al acesteia crește la 1.651 de lei (de la 1.496 de lei);
-Alocația lunară de plasament crește de la 1.082 de lei la 1.194 de lei;
-Valoarea minimă a indemnizației lunare de acomodare, în cazul adopției unui copil, crește la 2.245 de lei, iar valoarea indemnizației de sprijin la 793 de lei.
-Indemnizația de şomaj pentru absolvenți - se acordă timp de 6 luni şi este 50% din ISR;
-Indemnizația de șomaj: Valoarea ISR pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an; Valoarea ISR, la care se adaugă o sumă calculată prin aplicarea unei cote procentuale în funcție de stagiul de cotizare;
-Indemnizațiile pentru persoanele cu dizabilități:
-Pentru persoanele încadrate cu ”handicap grav”, cuantumul total crește de la 599 de lei la 662 de lei;
-Pentru persoanele încadrate cu ”handicap accentuat”, cuantumul total crește de la 449 de lei la 496 de lei;
-Pentru persoanele cu dizabilități încadrate în gradul „handicap mediu”, bugetul complementar crește de la 72 la 80 de lei.

„Prin excepție, în anul 2024 Venitul Minim de Incluziune VMI se indexează de două ori: odată la 1 ianuarie cu rata inflației pe anul 2022, și odată în martie cu rata inflației pe anul 2023. Astfel, venitul net lunar până la care se acordă componentele sale crește de la 313 lei la 346 lei, de la 456 lei la 504 lei în cazul persoanei vârstnice 65+, iar pentru componenta de ajutor pentru familia cu copii pragul crește de la 795 lei la 879 lei”, a precizat Ministerul Muncii.

ISR se actualizează, din oficiu, în fiecare an, la data de 1 martie, cu rata medie anuală a inflației din anul precedent, indicator definitiv, comunicat de INS.