Continuăm și în acest an să sprijinim agricultorii, inclusiv prin subvenția pentru motorina utilizată în agricultură. Creștem valoarea subvenției de la 2,07 la 2,21 lei pe litru. În total, 500 de milioane de lei vor ajunge la fermieri sub această formă de ajutor.

De asemenea, susținem fermierii, crescătorii de oi și de capre, cu un sprijin financiar de aproape 50 de milioane de euro. Banii ajung la fermieri până la 30 aprilie compensând pierderile cauzate de seceta de anul trecut.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că nu există niciun fel de risc ca românii să rămână fără gaz sau fără energie electrică. Declarația a fost făcută la finalul comandamentului de iarnă pentru convocat de ministru. În cadrul ședinței au fost evaluate starea sistemului electroenergetic național, starea rețelelor de transport și depozitele de gaze.

„Am făcut o evaluare a capacităților de producție, a modului în care acoperim un consum care se estimează a fi în continuare destul de ridicat, având în vedere că vremea se menține rece și pe prognozele pe care le-am primit avem un episod de ger care se va întinde probabil până pe data de 24. Deci peste o săptămână trebuie să trecem de această perioadă. Vreau să subliniez foarte clar că nu există niciun fel de risc ca românii să rămână fără gaz sau fără energie electrică. Sigur, cu excepția avarilor punctuale care se pot întâmpla și sunt de înțeles. Dar din perspectiva adecvanței sistemului energetic, din perspectiva gazului, depozitelor, plus ceea ce avem din import-export, nu există niciun fel de risc”, a declarat Sebastian Burduja.

Potrivit ministrului, în prezent România are 1,37 miliarde normal metri cubi în depozite și un grad de umplere de 37%.

„Anul trecut, consumul total pe gaz în România a fost undeva la 9,9 miliarde de normal metri cubi. Import-export, dacă ne gândim la această balanță, vedem că România a importat la nivelul anului 2024, de la 1 ianuarie până la finalul anului 2024, net 5 milioane de normal metri cubi, deci 0,0006% din cât a consumat. Practic o independență energetică în zona de gaz”, a precizat ministrul Energiei.

Premierul Marcel Ciolacu susține că aderarea României la OCDE rămâne obiectiv prioritar al Guvernului, asumat prin Programul de guvernare de toți partenerii de coaliție.

Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a prezidat marți prima reuniune din acest an a Comitetului Național pentru aderarea României la OCDE, format ce reunește reprezentanții ministerelor, instituțiilor și autorităților publice implicate în procesul de aderare. La reuniune au participat, în calitate de invitați speciali, președintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, și reprezentantul Camerei Deputaților, Mihai Ghigiu.

„Aderarea României la OCDE rămâne obiectiv prioritar al Guvernului asumat prin Programul de guvernare de toți partenerii de coaliție. România a avut, până în prezent, o evoluție pozitivă în cadrul acestui proces și mulțumesc tuturor pentru efort! Am obținut 12 avize formale din partea Comitetelor OCDE, aproape jumătate din totalul necesar, ceea ce arată că suntem în grafic. Vă cer tuturor să menținem ritmul pentru că ne așteaptă o perioadă intensă pe parcursul anului 2025, axată pe realizarea de progrese substanțiale în implementarea recomandărilor prioritare”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.
În cadrul discuțiilor, au fost trecute în revistă principalele evoluții din procesul de aderare și au fost stabilite prioritățile pentru anul în curs.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a subliniat importanța aderării României la OCDE din perspectiva consolidării economiei și a investițiilor, precum și a îmbunătățirii politicilor publice.
Referitor la prioritățile pentru perioada următoare, premierul Marcel Ciolacu s-a referit la recomandările prioritare primite din partea Comitetelor OCDE în domenii precum mediul și deșeurile, piața de capital, guvernanța publică și cea corporativă, investițiile și conduita responsabilă în afaceri. Premierul Marcel Ciolacu a punctat importanța întăririi coordonării interinstituționale, precum și a pregătirii temeinice a participării României la evaluările de aderare programate în perioada următoare.

România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de Parcurs în luna iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la organizație.
România se află în etapa de evaluare tehnică din partea comitetelor incluse în Foaia de Parcurs, în 25 de domenii sectoriale, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale.

Președintele CJ Galați Costel Fotea: A început schimbarea sistemului de încălzire la Spitalul Județean, vechi de peste 60 de ani

Consiliul Județean Galați a început schimbarea sistemului de încălzire la Spitalul Județean. Sistemul, vechi de peste 60 de ani, este modernizat printr-un proiect finanțat prin fonduri UE în valoare de 6 milioane de euro.

Infrastructura termică a Spitalului Județean Galați se va transforma radical printr-un proiect de anvergură care va reduce consumul de energie și costurile aferente facturilor.

„Astfel, vom moderniza complet sistemul de încălzire al Spitalului Județean, vechi de 60 de ani, vom consolida clădirea centralei termice și înlocui cazanele, conductele și întreaga rețea de încălzire. De asemenea, vom instala 200 de panouri solare și sisteme hibride pentru apa caldă, iar totul va fi monitorizat digital printr-un sistem SCADA, asigurând eficiență maximă și consum redus de energie. În momentul de față, la subsolul centralei, echipele de muncitori lucrează la consolidarea grinzilor și pereților, iar noile conducte încep să înlocuiască vechea rețea”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Șeful CJ Galați a mai anunțat că a fost adus deja un cazan nou de preparare a apei calde, de 2500 kW, integrat într-un sistem termic modern și performant, care va contribui semnificativ la reducerea consumului de energie.
„Totul, pentru un spital mai eficient, facturi mai mici, resurse mai bine gestionate și un mediu mai curat”, a precizat Costel Fotea.

Europarlamentarul AUR Adrian Axinia, membru în Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) din Parlamentul European, a semnat o scrisoare prin care cere Comisiei Europene să renunțe la reglementările care ar putea conduce la interzicerea sobelor şi şemineelor în Uniunea Europeană.

Documentul este adresat lui Stéphane Séjourné, vicepreședintele executiv pentru Prosperitate și Strategie Industrială al Comisiei Europene, Dan Jørgensen, Comisar european pentru Energie şi Locuire, şi Jessika Roswall, Comisar european pentru Mediu, Reziliență în Domeniul Apei și o Economie Circulară Competitivă.

Sursa menționată arată că demersul vine în contextul în care Comisia Europeană a lansat o propunere privind introducerea de noi „reglementări de ecodesign cu scopul de a obține eficiența resurselor și a energiei, stimulând în același timp utilizarea circulară a materialelor care ajută la decarbonizare, competitivitate și securitate economică”.
„Sunt două propuneri pe care europarlamentarii ECR le consideră aberante:
1 – Cerința ca pentru încălzitoarele care folosesc combustibil solid (adică sobele şi şemineele) să fie conectate la rețeaua electrică. Se anulează astfel rolul lor de soluție de încălzire autosuficientă.
2 – reducerea propusă a limitelor de particule de carbon — de la 1.500 de miligrame la doar 500 de miligrame — ar necesita o reproiectare completă a tehnologiei actuale a camerei de ardere.”

„Funcţionarii de la Bruxelles trăiesc într-o lume a lor. La nivelul României, sunt peste 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc prin intermediul unor sobe cu lemne. La nivel de UE, dacă luăm în calcul sobele şi şemineele, sunt peste 41 de milioane de case care se bazează pe acest mod de încălzire. Costurile acestor schimbări cerute de Comisia Europeană sunt absolut colosale într-un moment în care Europa se află deja în dificultate economică. Să pui astfel de pietroaie în cârca europenilor şi aşa sărăciţi de creşterea economică anemică şi de inflaţia galopantă a ultimilor ani arată o ruptură de realitate. Ca să nu mai spun că astfel de acţiuni nu fac altceva decât să sporească reglementările, în ciuda angajamentelor UE că va reduce inflaţia normativelor europene”, a declarat vicepreşedintele AUR Adrian Axinia.

Producătorii de şeminee şi sobe de la nivelul UE grupaţi în CEFACD (Comitetul european al producătorilor de aparate de încălzire și gătit de uz casnic) au criticat la rândul lor noul regulament aflat în dezbatere la nivelul UE, susţinând că aplicarea acestor măsuri ar duce la pierderea a aproximativ 200.000 de locuri de muncă la nivel european.

La rândul său, europarlamentarul Adrian Axinia se arată critic faţă de autorităţile din România care nu iau atitudine faţă de ceea ce este văzută drept o nouă măsură nediscutată în prealabil cu statele membre.
„Ar fi fost de dorit să spună ceva şi miniştrii Energiei şi Mediului, Burduja şi Fechet, având în vedere impactul uriaş asupra românilor. La fel cum ar fi fost un subiect în care să vedem implicarea Premierului Ciolacu şi a Preşedintelui interimar Bolojan. Din păcate, toţi au băgat capul în nisip ca struţul şi sunt rupţi de dezbaterile de la nivel european chiar dacă ele afectează milioane de români. Această pasivitate este încă un motiv pentru care este nevoie de curăţenie generală la vârful statului român”, a concluzionat europarlamentarul Axinia.

Salariul de bază al cadrelor didactice angajate în regim de plată cu ora include majorarea de 10%. Decizia aparține Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Hotărârea a fost transmisă la solicitarea Tribunalului Vaslui.
Potrivit ÎCCJ, majorarea de 10% stabilită conform prevederilor art. 8 din anexa nr. I (Familia ocupaţională de funcţii bugetare Învăţământ) este inclusă în salariul de bază al cadrelor didactice angajate în regim de plată cu ora.

„Decizia nr. 37: Admite, în parte, sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui - Secţia civilă, în dosarul nr. 160/89/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 254 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 8 şi art. 12 din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 9 din Normele metodologice privind salarizarea prin plata cu ora pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, precum şi pentru cadrele didactice metodiste din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţile conexe, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.827/2018, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că: Salariul de bază al cadrelor didactice - profesori pentru învăţământul primar - angajate în regim de plată cu ora include majorarea de 10% stabilită conform prevederilor art. 8 din anexa nr. I (Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ") la Legea-cadru nr. 153/2017, ca şi în cazul profesorilor pentru învăţământul primar angajaţi prin contract individual de muncă cu normă întreagă. Respinge, în rest, sesizarea, ca inadmisibilă. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 februarie 2025”, a stabilit ÎCCJ.

Decizia a fost comunicată luni la solicitarea Tribunalului Vaslui.

Dominic Fritz este primul primar din România care s-a alăturat alianței Pactul Orașelor Libere, inițiată în 2019 de primarii capitalelor Varșovia, Praga, Bratislava și Budapesta.

Timișoara a devenit astfel parte a unei rețele de orașe care și-au propus să reconstruiască și să consolideze democrația, să susțină alegerile libere și corecte, să sprijine mișcările democratice din întreaga lume și să se angajeze în acțiuni pentru a reduce decalajul urban-rural. Din rețea mai fac parte orașe precum Roma, Amsterdam, Berlin, Los Angeles.

„Modelul Timișoarei este construit pe un principiu simplu, dar puternic: diversitatea alimentează inovarea, iar inovarea generează prosperitate. Acest model nu este unic. Multe orașe din Pactul Orașelor Libere împărtășesc această viziune. De la Praga la Varșovia, de la Budapesta la Bratislava, vedem că orașele democratice deschid calea, demonstrând că valorile europene pot crea beneficii tangibile pentru toți. Acesta este motivul pentru care colaborarea noastră este atât de importantă. Împreună, nu doar apărăm democrația, ci o facem să funcționeze”, a declarat primarul Dominic Fritz.

La Summit-ul Pactul Orașelor Libere 2025 au participat reprezentanții orașelor Amsterdam, Barcelona, Bratislava, Bruxelles, Budapesta, Gdansk, Harkov, Kiev, Liov, Milano, Neu-Ulm, Paris, Praga, Rijeka, Sofia, Timișoara, Tirana, Ulm, Viena, Vilnius și Varșovia.

USR nu susține moțiunea de cenzură a AUR. Ionuț Moșteanu a anunțat luni că parlamentarii formațiunii politice nu vor semna moțiunea de cenzură. Anterior, liderul AUR George Simion a anunțat că amână momentul depunerii moțiunii deoarece așteaptă semnături de la POT și USR.

Ionuț Moșteanu a declarat că USR nu va semna și nici nu va vota moțiunea de cenzură.

„Nu, exclus, nu o să semnăm. Era o discuție dacă o să votăm sau nu votăm. Discuția nu mai are sens. Probabil Simion și-a dat seama că l-ar fi ajutat pe Ciolacu”, a declarat Ionuț Moșteanu, la Antena 3 CNN.

Conform procedurii, o singură moțiune de cenzură poate fi depusă într-o sesiune parlamentară. Astfel, dacă demersul ar fi fost respins, opoziția mai avea dreptul la o moțiune la toamnă.
Luni dimineață, președintele AUR, George Simion, a anunțat că moțiunea de cenzură care vizează Guvernul Ciolacu nu va fi depusă până când nu vor fi semnături din partea tuturor membrilor opoziției. Altfel nu ar avea rost, a spus Simion. În mod normal, moțiunea de cenzură trebuia să fie depusă luni la Parlament.

Depunerea moțiunii de cenzură a AUR a fost amânată. Președintele AUR, George Simion, a anunțat că moțiunea de cenzură care vizează Guvernul Ciolacu nu va fi depusă până când nu vor fi semnături din partea tuturor membrilor opoziției. Documentul trebuia să fie depus luni, la Parlament.

George Simion a anunțat luni că așteaptă semnături de la POT și USR.

„Nu vom depune în această săptămână moțiunea de cenzură până nu avem semnături din partea tuturor membrilor opoziției (...) Așteptăm azi să semneze și ei moțiunea de cenzură (...) Sperăm să semneze și membrii de la POT și cei de la USR, măcar o parte, ca să nu vedem că există o interdicție din partea doamnei Lasconi ca să fie votată moțiunea pentru că altfel nu ar avea rost”, a declarat George Simion.
Moțiunea de cenzură trebuia să fie depusă luni la Parlament.

Opoziția vrea să limiteze perioada în care un profesor își poate bloca postul. Senatorul USR Ștefan Pălărie a anunțat că a depus în Parlament o inițiativă legislativă pentru limitarea perioadei pentru care un profesor își poate bloca postul la maximum cinci ani. Inițiativa a fost inspirată din „deja celebrele cazuri Iohannis și Antonescu - 27 și 24 de ani”, a spus reprezentantul USR.

„Catedre blocate la infinit de către unii care vor să doarmă liniștiți noaptea știind că, orice s-ar întâmpla, au un post călduț de profesor la care să se întoarcă. După deja celebrele cazuri Iohannis și Antonescu - 27 și 24 de ani cu postul blocat, mai apare public încă unul, de nu mai puțin de 24 de ani”, a scris Ștefan Pălărie pe Facebook.

Politicianul că modificarea legislației reprezintă o urgență.

„Am depus recent, alături de colegul senator Remus Negoi, o inițiativă legislativă pentru limitarea acestei perioade la maximum 5 ani. Este arhisuficient pentru a-ți da seama dacă noua carieră ți se potrivește sau dacă vrei să te întorci la profesorat”, a precizat Ștefan Pălărie.