Lucrările la noul spital din Tecuci avansează rapid. Constructorul se pregătește pentru operațiunea de turnare a celui de al treilea etaj al noii clădiri. Lucrarea a fost comandată de Consiliul Județean Galați.
Anunțul a fost făcut de președintele CJ Galați, Costel Fotea.
„Pe șantierul noului spital din Tecuci se pregătește o nouă etapă importantă - turnarea plăcii celui de-al treilea etaj al viitoarei unități medicale. În prezent, sunt în curs de desfășurare operațiunile de cofrare și fixare a armăturii – pe o suprafață de 2.300 mp, urmând ca ulterior să se treacă la turnarea a 500 mc de beton pentru completarea structurii de rezistență. De asemenea, în paralel au început și lucrările de zidărie de la parter și primele două etaje ale spitalului”, a transmis Costel Fotea.
Noua unitate medicală –o investiție a Consiliului Județean Galați în valoare de 40 milioane de euro - va avea o suprafață desfășurată de 10.000 mp și va fi gata în 2026. Acolo vor fi mutate 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu”, într-un spațiu modern, sigur și adaptat nevoilor pacienților.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a transmis un mesaj prin care își arată susținerea pentru politica de coeziune în cadrul UE. Este de neînlocuit și nu poate fi comasată, diluată sau condiționată, a transmis Negrescu.
Vicepreședintele PE este împotriva „PNRR-izării” fondurilor structurale.
„Politica de coeziune este de neînlocuit. Ea nu poate fi comasată, diluată sau condiționată de criterii netransparente. Trebuie să rămână așa cum este prevăzută în tratatele europene. Localitățile și regiunile noastre s-au dezvoltat datorită acestor fonduri. De aceea spun un STOP clar ”PNRR-izării” fondurilor structurale”, a arătat europarlamentarul român.
Victor Negrescu a propus amendamentele și a întreprins acțiuni pe care le-am întreprins, precum consultarea directă a tuturor localităților din România cu privire la viitorul buget european pe termen lung.
„Am arătat că doar prin simplificare și prin ascultarea beneficiarilor direcți putem salva bani europeni și putem construi o programare mai eficientă. Voi continua să apăr interesele comunităților locale și să contribui la construcția unei Românii care se dezvoltă cu bani europeni”, a transmis vicepreședintele PE.
La sera de plante exotice din Grădina Botanică se lucrează la terasa panoramică, amenajată chiar la baza impresionantei construcții, un loc din care vizitatorii vor putea cuprinde cu privirea întreg Galațiul.
În paralel, se pregătește spațiul tehnic ce va asigura accesul către liftul care îi va purta pe vizitatori până în cel mai înalt punct de observație din interior, aflat la 20 de metri înălțime, acolo unde coroanele palmierilor vor putea fi admirate în toată splendoarea lor.
„Acum se amenajează zona în care se va turna fundația liftului, urmând ca, în curând, ascensorul să fie livrat și montat”, anunță Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Nu în ultimul rând, se finalizează racordurile la instalațiile termice, electrice, de climatizare și control al umidității, absolut necesare pentru a crea un mediu optim pentru plantele exotice.
„Prin această investiție a Consiliului Județean Galați, scheletul inestetic din Grădina Botanică va fi transformat în cea mai frumoasă și modernă seră de plante exotice din țară - o veritabilă ”pădure tropicală”, cu specii aduse din Africii și Americii de Sud”, a transmis Costel Fotea.
În plus, vor fi amenajate spații pentru expoziții temporare și pentru desfășurarea unor activități educaționale.
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a prezentat Programul de Relansare Economică propus de partidul său. Acesta va fi prezentat coaliției de guvernare, a spus Grindeanu.
Programul a fost prezentat în cadrul unei conferințe de presă.
„Relansare prin investiții, inovație și șanse pentru tineri! Am prezentat public liniile mari ale Programului de Relansare Economică asumat de PSD. Acest program va fi prezentat partidelor din Coaliție și discutat cu mediul de afaceri, sindicate și patronate”, a explicat Sorin Grindeanu.
Liderul PSD a explicat de ce a fost nevoie de program.
„România are nevoie de reformă, are nevoie de restructurare și de măsuri de reducere a cheltuielilor statului. Dar mai are nevoie de ceva. România are nevoie de speranță și de viziune economică. Companiile din România și românii trebuie să vadă un program de dezvoltare coerent, dincolo de întunericul austerității”, a precizat Sorin Grindeanu.
Un demers important pentru viitorul industriei oțelului din Uniunea Europeană, cu implicații directe pentru România, a fost lansat joi în Parlamentul European. Peste 100 de europarlamentari din principalele grupuri politice au semnat o scrisoare adresată Comisiei Europene, solicitând un nou cadru de protecție comercială pentru acest sector strategic.
Inițiativa a fost coordonată de europarlamentarul român Dan Nica, în calitate de coordonator al Grupului Socialiștilor și Democraților în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), împreună cu omologii săi din grupurile PPE și Renew, Christian Ehler și Christophe Grudler.
Scrisoarea solicită adoptarea unui pachet de măsuri care să intre în vigoare din ianuarie 2026 și care să includă:
- un nou cadru de protecție comercială, operațional din ianuarie 2026;
- limitarea importurilor la niveluri sustenabile, comparabile cu perioada de dinaintea crizei de supracapacitate;
- tarife clare pentru importurile care depășesc cotele stabilite;
- acoperirea tuturor produselor relevante, inclusiv derivatele de oțel, și aplicarea regulii „melted and poured” pentru a evita eludarea măsurilor.
„Este un semnal politic clar și un apel la acțiune imediată. Cerem Comisiei Europene să protejeze industria oțelului din Europa, un sector esențial pentru suveranitatea noastră industrială. Pentru România, miza este uriașă: viitorul combinatului de la Galați și al miilor de familii care depind de el”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.
105 europarlamentari din grupurile S&D, PPE și Renew au susținut inițiativa prin co-semnătură, ceea ce reflectă o susținere politică largă în Parlamentul European. Dacă măsurile cerute vor fi implementate, acestea ar putea contribui la consolidarea industriei oțelului în fața competiției neloiale din afara UE, la menținerea locurilor de muncă și la păstrarea unui pilon industrial important pentru economia europeană.
Blocul Național Sindical (BNS) anunță că prin reprezentanții săi, în Consiliul Economic și Social, propune avizarea nefavorabilă pentru propunerea legislativă B298/2025, care modifică OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
Potrivit BNS, inițiativa ar transfera integral către CNAS plata indemnizațiilor pentru concediile medicale, eliminând obligația actuală a angajatorilor de a acoperi primele 5 zile.
BNS avertizează că această schimbare slăbește controlul asupra absențelor medicale și dezechilibrează responsabilitățile între stat și angajatori.
„Risc de abuzuri: eliminarea implicării directe a angajatorilor, fără mecanisme alternative la nivelul CNAS, crește riscul de utilizare necorespunzătoare a certificatelor medicale. Dezechilibru instituțional: mutarea integrală a sarcinii la FNUASS rupe echilibrul dintre responsabilitățile statului și cele ale mediului de muncă. BNS crede în păstrarea implicării angajatorului pentru primele 5 zile sau introducerea unor mecanisme alternative de control”, a transmis BNS.
Deputatul Viorica Sandu anunță că a semnat cele trei inițiative legislative inițiate de PSD prin care dorim să reparăm nedreptățile din Pachetul 1 de măsuri.
Este vorba despre: eliminarea CASS pentru veteranii de război, deținuții politici, văduve, persoane cu dizabilități și călugări; eliminarea CASS pentru mame; introducerea de dedudeceri la TVA și impozitul pe dobândă
„Sunt măsuri care le completează pe cele deja obținute de PSD:
1.Menținerea impozitării multinaționalelor
2. Triplarea impozitelor pentru bunurile de lux”, a transmis deputatul Viorica Sandu.
Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci va fi dotat cu echipamente medicale de ultimă generație, care vor face posibilă depistarea timpurie a unor afecțiuni grave – de la boli ale sângelui, la probleme neurologice sau chiar forme de cancer.
„La Spitalul din Tecuci vin să se trateze peste 120.000 de gălățeni, atât din municipiu, cât și din comunele învecinate. Este firesc ca și aici pacienții să aibă acces la servicii medicale la cele mai înalte standarde. Prin proiectul derulat de Consiliul Județean, în valoare de 15 milioane de lei, spitalul va primi 54 de aparate esențiale, astfel încât pacienții să beneficieze de investigații complexe realizate rapid și în condiții moderne, în regim ambulatoriu, chiar la ei acasă, la Tecuci. Primele două echipamente au sosit deja: un analizor automat de electroforeză, care ajută la descoperirea din timp a bolilor de sânge, hepatice sau renale, și un analizor automat de coagulare (hemostază), important pentru prevenirea complicațiilor precum trombozele sau accidentele vasculare”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Noile echipamente vor intra în dotarea Cabinetului de neurologie, a laboratorului de analize medicale și celui de imagistică din cadrul spitalului.
„Oferim medicilor instrumente performante pentru diagnostice rapide și corecte, iar pacienților – șansa unui tratament început la timp și, implicit, o vindecare mai rapidă”, a precizat Fotea.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunţă că aproximativ 6.000 de posturi din cabinetele aleşilor locali şi ale demnitarilor vor dispărea. Acesta spune că va fi „o reducere masivă”, de 57%, a numărului de posturi de la cabinetele aleşilor locali şi demnitarilor de la nivel naţional.
„De la 10.700 de posturi în cabinetele aleşilor locali şi demnitari, de la prim-ministru până la secretarii de stat, se reduc aproape 6.000 de posturi. La cabinetele aleşilor locali, avem consilieri. Până la momentul de faţă aveam consilieri şi la viceprimarii până la 10.000 de locuitori. La primarii de această categorie avem doi consilieri, va rămâne unul. La viceprimari desfiinţăm postul de consilier. La fel, la secretarii de stat şi la miniştri. Miniştrii au 4 consilieri astăzi, vom propune să aibă 3, inclusiv la mine. La premier, în loc de 8 vor fi 5. La viceprim-miniştri, la fel”, a transmis Cseke Attila, marţi seară, la Antena 3.
La Poliţia Locală vor exista reduceri de 4.000 de posturi.
„În total, o să fie o reducere de 40.000 de posturi, 30.000 pe partea de organigramă, 6.000 pe partea de cabinete şi 4.000 la Poliţia Locală. Deci vorbim de o reducere de 40.000 de posturi la un număr de 148.000 astăzi, care sunt în administraţia locală”, a precizat ministrul Cseke.
România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).
Propunerile de proiecte au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria Primului-Ministru, în strânsă consultare cu echipa Administrației Prezidențiale, ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor și ai altor instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.
Aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicația depusă de România au în vedere achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare, iar restul de 30% pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică.
”La Cancelaria Prim-Ministrului am finalizat aplicația României pentru a obține finanțare din Programul SAFE, demers pe care l-am început în perioada în care am lucrat la Administrația Prezidențială. Obiectivul pe care îl urmărim este să dezvoltăm industria națională de apărare, infrastructura de transport și de interconectare logistică. Le mulțumesc colegilor din ministere pentru soluțiile constructive și ritmul strâns de lucru care ne permit acum să aplicăm pentru finanțare europeană din Programul SAFE, alături de celelalte state europene”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.
Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. Esența acestui program constă în solidaritatea europeană față de necesitatea unei apărări colective moderne și reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente de apărare.
Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.