Ministrul Radu Miruță anunță că a oprit un nou robinet prin care se scurgeau ilegal bani din Ministerul Economiei. Este vorba despre o clădire a ministerului în care funcționează zeci de firme. Incredibil este că de 18 ani ministerul nu încasează niciun leu chirie deși spațiile sunt închiriate.

În clădirea de 1.500 mp din București se află 54 de birouri.

„Poate ați mai auzit de furat cu sacul, cu remorca sau cu portbagajul...Dar cu clădirea întreagă?! Asta sigur e nouă. Mi s-a spus să nu sparg buba, să-i las si eu cum i-au lăsat și alții până acum. Transmit un singur mesaj: exclus! Am descoperit, cu mare stupoare, că Ministerul Economiei deține în București o clădire de 1.500 mp, cu 54 de birouri în care funcționează mai multe firme, dar de 18 ani Ministerul nu încasează niciun leu chirie, chiar daca ele sunt închiriate si subînchiriate. Da, ați citit bine: ZERO lei timp de aproape două decenii in timp ce alții încasau bani frumoși”, a explicat Radu Miruță.

Ministrul Economiei a dispus evacuarea firmelor.
„Cum a fost posibil? Simplu: pentru că li s-a permis. Dar lucrurile nu mai pot continua așa. Am dispus evacuarea, statul roman va putea utiliza pentru stat o clădire întreagă de birouri, iar Ministerul va încasa chiria, iar șmecherașii nu”, a precizat ministrul Miruță.

Premierul Ilie Bolojan avertizează că suma alocată în acest an programului Anghel Saligny este aproape consumată. Este răspunsul prim-ministrului la criticile stârnite de anunțul privind oprirea finanțării Programului Național Anghel Saligny.

Șeful Guvernului a luat decizia ca urmare a crizei bugetare cu care se confruntă România.

„Aceste investiții au avut anul acesta o sumă alocată. Această sumă este aproape în totalitate consumată. Noi în primele șase luni am cheltuit mai mult decât ne-am angajat și am încasat mai puțin bani decât am gândit că vom încasa, nu avem de unde să mai alocăm sume suplimentare”, a spus Ilie Bolojan la B1 TV.

35% din investiții ar putea continua până la finalul anului la propunerea Ministerului Dezvoltării.

„S-a luat această decizie ca proiectele pe drumuri care sunt într-o proporție de 80% deja realizate să fie continuate ca să putem finaliza ceva anul acesta, iar la componenta de apă, canalizare și gaz, cele care sunt într-o fază de peste 40%. Dacă ar fi să intersectăm aceste proiecte, ar însemna că 35% din proiectele pe Anghel Saligny ar urma să continue. (...) Indiferent cine este în guvernare, nu mai există posibilitatea să continue aceste proiecte la sumele care au fost contractate fără să se gândească nimeni că era nevoie de o eșalonare”, a precizat Ilie Bolojan.
Suspendarea parțială a Programului Anghel Saligny a stârnit tensiuni în coaliția de guvernare, măsura fiind dur criticată de liderii PSD.

Judecătoarea Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă președinte al CCR. Alegerile interne s-au desfășurat duminică. Tot duminică au depus jurământul cei trei noi membri ai CCR.

Potrivit CCR, „în ziua de duminică, 13 iulie 2025, ora 9,00, la Palatul Cotroceni, în fața Președintelui României și a conducerii celor două Camere ale Parlamentului, precum și în prezența prim-ministrului, a avut loc ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcția de judecător al Curții Constituționale de către domnii ASZTALOS Csaba-Ferenc, Mihai BUSUIOC și Dacian-Cosmin DRAGOȘ”.

Aceștia au fost numiți în urma unor proceduri.
„Prin Decretul nr.774 din 8 iulie 2025, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.643 din 8 iulie 2025, domnul Dacian-Cosmin DRAGOȘ a fost numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională, pentru un mandat de 9 ani, începând cu data de 13 iulie 2025. Prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.42 din 24 iunie 2025, respectiv Hotărârea Senatului nr.64 din 24 iunie 2025, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.587 din 24 iunie 2025, domnii ASZTALOS Csaba-Ferenc și Mihai BUSUIOC au fost numiți judecători la Curtea Constituțională, pentru un mandat de 9 ani, începând cu data de 13 iulie 2025”, a adăugat CCR.

Momentul depunerii jurământului marchează, potrivit art.63 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, intrarea în exercițiul funcției de judecător al Curții Constituționale și a fost urmat de reunirea Plenului, în noua componență, pentru alegerea noului președinte al Curții. În urma votului secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenți, doamna Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă în funcția de președinte al Curții Constituționale, pentru un mandat de trei ani.

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, anunță că s-a deschis circulația pe DEx4, drumul care asigură legătura dintre A3 (Autostrada Transilvania) şi DN1!

Din această săptămână, șoferii care tranzitează județul Cluj pot circula pe încă 5 km noi de drum expres.

Contractul pentru construcția DEx4 are o valoare de 562,6 milioane de lei și a fost finanțat prin Programul Transport 2021-2027.

Noul sector de drum expres aduce beneficii, atât traficului rutier local, cât şi celui de tranzit deoarece șoferii vor putea evita traversarea municipiilor Cluj-Napoca și Turda.

Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunță că există interes pentru proiectul privitor la construirea unui pod peste Dunăre, la Giurgiu. Contractul pentru proiectarea celui de al doilea pod peste Dunăre, la Giurgiu, are 11 ofertanți, a transmis Pistol.

Este vorba despre companii și asocieri de firme din România, Turcia, Italia, Coreea de Sud, Spania, Portugalia, Japonia și Bulgaria.

Valoarea estimată a contractului pentru elaborarea studiului de fezabilitate este de 60,87 milioane lei (fără TVA), sumă asigurată prin CEF 2 (Mecanismul pentru Interconectarea Europei) - Componenta Mobilitate militară.
Studiul de fezabilitate, care trebuie să fie elaborat în maximum 23 de luni, trebuie să stabilească amplasamentul podului Giurgiu-Ruse 2, tipul podului (doar rutier sau rutier și feroviar) și valoare construcției.

Prin construcția acestui nou pod se urmărește creșterea eficienței tehnico-economice a rețelei de transport dintre România si Bulgaria, dar și pe axa europeană Nord - Sud.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că pentru prima dată de la alegerile prezidențiale din România costurile de împrumut ROBOR au scăzut sub 7%. Este vorba despre un efect al măsurilor fiscale anunțate de Guvernul Bolojan.

„Ceea ce se şi întâmplă deja, odată cu primele veşti bune venite de pe piețele internaționale: costurile de împrumut ROBOR au scăzut sub 7%, pentru prima dată după alegerile prezidențiale. România se împrumută practic mai ieftin, ceea ce înseamnă că măsurile pentru reducerea deficitului sunt apreciate de către investitori”, a anunțat ministrul Alexandru Nazare pe Facebook.

Costurile de împrumut au scăzut semnificativ, conform ministrului.

„Anunțul pachetului de măsuri are deja un impact semnificativ în piețe. La licitațiile de astăzi (vineri, 4 iulie n.r.) pe piața internă, am anunțat o sumă de 800 de milioane lei și am avut o cerere de aproximativ 5 ori mai mare, mai ales pentru scadența de 9 ani. Randamentele la care am emis sunt sub piața secundară cu aproximativ 5-10 bps, în condițiile în care am adjudecat aproximativ 3 miliarde de lei”, a explicat Alexandru Nazare.

Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, i-a criticat pe partenerii de guvernare. El a avertizat că rolul partidului său este să guverneze, nu să facă figurație în coaliție.

Mesajul a fost publicat pe pagina de Facebook. Paul Stănescu susține că propunerile PSD care vizau categoriile defavorizate nu au fost acceptate de parteneri.

„A fost și supărător, și apăsător pentru fiecare dintre noi, pentru fiecare coleg social-democrat, că propunerile PSD au fost ignorate. Am fost prezenți, am venit cu soluții. Suntem angajați, împreună cu partidele din Coaliție, să corectăm deficitul. Dar, cu tot respectul, nu călcând în picioare pe cei care o duc greu și care o vor duce și mai greu. Măsurile propuse de noi nu pot fi date la o parte. Avem, totuși, cea mai mare pondere în Parlament și nu putem fi tratați ca o prezență decorativă într-un moment cheie pentru țară”, a scris Paul Stănescu.

Secretarul general al PSD a pus sub semnul întrebării rolul partidului în actuala guvernare.
„Având în vedere această stare de fapt, împreună cu toți colegii trebuie să ne punem, în mod legitim, o întrebare: rolul PSD este de a guverna sau de a face figurație doar pentru a asigura stabilitatea guvernamentală? Chiar dacă suntem într-un moment dificil pentru noi ca partid, ne mulțumim cu un loc la masă, dar fără cuvânt?”, s-a întrebat Stănescu.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, pune presiune pe noul președinte ANAF. Sper să înțeleagă pe deplin uriașa răspundere a poziției sale și să acționeze în consecință, a declarat liderul PSD.
Sorin Grindeanu i-a cerut noului șef al ANAF să ia măsuri rapide.

„ANAF are un nou președinte. Am înțeles perfect motivele pentru care prim-ministrul își asumă o nouă conducere a Fiscului, instituție-cheie pentru aplicarea Pachetului fiscal. Românii nu mai pot primi doar explicații, ci rezultate rapide! De aceea, toți contribuabilii corecți - atât populația, cât și întreg mediu de afaceri - trebuie să vadă o schimbare majoră de atitudine a Fiscului, adică efecte concrete în lupta împotriva marii evaziuni fiscale și a tuturor celor care fraudează banul public. Altfel, pe bună dreptate, oamenii vor spune că povara fiscală este pusă tot pe cei care își plătesc onest taxele către stat”, a transmis liderul PSD.
Sorin Grindeanu

„Consider, însă, că este absolut obligatoriu ca, odată cu măsurile de consolidare fiscală anunțate de prim-ministrul Ilie Bolojan, să existe și ținte lunare pentru conducerea ANAF în privința creșterii gradului de colectare și a sumelor recuperate de la marii evazioniști (în special TVA). Sper ca noul președinte al Fiscului să înțeleagă pe deplin uriașa răspundere a poziției sale și să acționeze în consecință. România nu-și mai poate permite doar să constate că există aproape 50.000 de firme înregistrate la o listă de adrese care se suprapun, însumând datorii de aproape 30 de miliarde de lei la bugetul de stat. Mă aștept să văd echipe de control ale ANAF la toate aceste adrese și o comunicare constantă cu opinia publică cu privire la rezultatele acestor controale”, a adăugat Grindeanu.

Concluzia lui Grindeanu este că „dacă, în două luni consecutive, nu vor fi atinse țintele, voi fi primul care solicit demiterea conducerii Fiscului!”

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a tras o primă concluzie la o săptămână de la preluarea mandatului. Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă, am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului, a transmis Nazare.

„Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanțelor. Ce am găsit și cum arată România astăzi, față de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat? Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă. Ani la rând ni s-a spus că România crește. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați”, a scris Alexandru Nazare, pe Facebook.

Ministrul mai susține că bugetele au fost construite nerealist.

„Realitatea este una singură: în ultimii cinci ani, deficitul bugetar al României a fost constant peste 6% din PIB, atingând vârfuri critice de peste 9%. Totul, în condițiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%. Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecințele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere șubrezită, iar datoria publică s-a dublat. Și, cu toate acestea, ne-am comportat ca și când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoși, din interior. Cum creștem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susțină ritmul cheltuielilor publice. Astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucția bugetului de stat pe baze solide. Avem o întrebare fundamentală de pus – și de asumat: ce putem colecta corect și eficient și, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist? E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaștem greșelile și să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate și cu un model economic viabil”, a adăugat ministrul de Finanțe.

Lotul 3 al Autostrăzii A0 Sud se deschide circulației luni. Sectorul are o lungime de 18 kilometri. După inaugurare, șoferii vor putea circula neîntrerupt pe autostradă de la Constanța până la Curtea de Argeș, prin conexiunea A2 – A0 – A1.
Cristian Pistol, Director General al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA, a anunțat că Lotul 3 al Autostrăzii A0 Sud va fi inaugurat oficial luni, începând cu ora 17:00. Tronsonul are o lungime de 18 kilometri și reprezintă ultima secțiune necesară pentru asigurarea continuității între Autostrada Soarelui (A2) și Autostrada București–Pitești (A1).

Tronsonul este foarte important deoarece mașinile care vin dinspre Piteşti pe A1 nu vor mai intra în Bucureşti. Acestea vor ocoli Bucureştiul pe autostradă mergând spre Constanţa.