Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că premierul Ilie Bolojan nu ar trebui să își dea demisia în cazul în care legea privind pensiile speciale ale magistraților va fi declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României (CCR).

Întrebat despre eventualitatea în care legea ar fi respinsă, Grindeanu a precizat că deciziile CCR fac parte din funcționarea normală a sistemului legislativ, iar demisia unui prim-ministru nu trebuie considerată automată în astfel de situații. „Până la urmă, e vorba de o politică publică pe care o face Guvernul. Nu sunt adeptul ideii că fiecare lege respinsă ar trebui să ducă la demisia Guvernului sau a prim-ministrului”, a explicat Grindeanu.
El a adăugat că, dacă premierul ar insista să demisioneze, acesta ar fi un „act unilateral”, decizia fiind la latitudinea premierului.

CCR a amânat pentru 8 octombrie decizia privind obiecțiile de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, alături de alte sesizări privind măsuri din sănătate și redresarea resurselor publice.
Sorin Grindeanu subliniază astfel că Guvernul poate continua activitatea fără a fi afectat de decizia Curții, chiar dacă legea pensiilor speciale ar fi respinsă.

Partidul Social Democrat a stabilit, în ședința de luni, poziția oficială privind reducerea numărului de angajați din administrația publică locală. Social-democrații susțin o diminuare de cel mult 20% din numărul de posturi efectiv ocupate, au transmis reprezentanții formațiunii.

Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a explicat că PSD este de acord cu o reducere de 30% din totalul posturilor existente, dar nu mai mult de 20% dintre cele ocupate în prezent.
„Suntem de acord cu o reducere de 30% din numărul total de posturi, dar nu mai mult de 20% din numărul de posturi efectiv ocupate”, a declarat Vasilescu.

Ea a argumentat că această limită este necesară pentru a evita situațiile inechitabile între administrațiile locale de dimensiuni diferite.
„În legislația actuală există prevederi care nu sunt cele mai potrivite. De exemplu, o primărie care are 200.000 de locuitori trebuie, potrivit legii, să aibă același număr de funcționari publici ca una cu aproape 400.000 de locuitori”, a explicat edilul Craiovei.

PSD consideră că, în aceste condiții, reducerea mai accentuată a posturilor ocupate ar putea afecta capacitatea de funcționare a unor primării mari, de unde și propunerea de plafonare la 20%.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că își propune o reformă administrativă amplă, care ar presupune eliminarea a circa 13.000 de posturi din administrația publică locală.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România intră într-o nouă etapă a tranziției energetice, prin dezvoltarea unor proiecte concrete de peste 5.000 MW capacitate totală de stocare.

Până acum, România a susținut masiv producția de energie solară, însă investițiile în stocare au fost reduse. Noua strategie urmărește echilibrarea sistemului energetic și asigurarea unei rezerve flexibile și moderne.

Potrivit ministrului, această capacitate ar putea alimenta, timp de câteva ore, aproximativ 4 milioane de locuințe, echivalentul consumului din întreaga regiune București–Ilfov sau dintr-un județ industrializat precum Cluj ori Timiș.

Avantajele investițiilor în stocare sunt reducerea facturilor prin creșterea autoconsumului de energie regenerabilă, rezerve strategice în caz de întreruperi de curent și echilibrarea rețelei și evitarea tarifelor ridicate la orele de vârf.
„Stocarea este pasul esențial pentru un sistem energetic modern, sigur și pregătit pentru viitor”, a subliniat Bogdan Ivan.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că lucrările la noul pod de pe DJ 253, care leagă localitățile Cudalbi și Băleni, progresează conform planificării. Podul este conceput să fie modern și rezistent la viituri, contribuind astfel la siguranța rutieră și la fluidizarea traficului în zonă.

„Ne ținem de cuvânt. Se lucrează în forță la noul pod modern și rezistent la viituri de pe DJ 253, între Cudalbi și Băleni”, a transmis Costel Fotea.

Investiția, estimată la peste 5,4 milioane de lei, include și regularizarea albiei pârâului Suhurlui pe o lungime de 40 de metri, atât în amonte, cât și în aval de pod. Lucrările sunt executate de asocierea Citadina – Tancrad – Lemacons – Gendav și se preconizează a fi finalizate până la sfârșitul anului 2025.

Această investiție are ca scop nu doar modernizarea infrastructurii, ci și prevenirea inundațiilor și creșterea siguranței locuitorilor din zonă.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-un interviu la Prima TV, că salariile din sectorul public și pensiile nu vor crește până la sfârșitul anului 2026. Decizia este motivată de necesitatea reducerii deficitului bugetar, care ar trebui să scadă la aproximativ 6% în următorii ani.

„Dacă România va reuși să reducă deficitul cu peste două puncte procentuale, atunci vor exista condiții pentru majorări, probabil raportate la inflație și la capacitatea bugetului de a le susține”, a declarat șeful Guvernului.
Bolojan a subliniat că soluția pentru consolidarea bugetară nu o reprezintă creșterea taxelor, ci o colectare mai eficientă și atragerea unui număr mai mare de persoane în activitate. În prezent, doar 53% dintre românii cu vârste între 55 și 64 de ani lucrează, restul beneficiind de forme de asistență socială sau pensii de invaliditate.

Premierul a adăugat că eliminarea pensionărilor anticipate sau la vârste foarte mici este necesară pentru menținerea sustenabilității sistemului. El a precizat că măsurile adoptate sunt esențiale pentru a evita derapajele economice și pentru a asigura stabilitatea financiară a statului.

NATO și UE consolidează cooperarea privind securitatea aeriană și sprijinul Ucrainei. Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au subliniat marți colaborarea strânsă dintre NATO și Uniunea Europeană în domeniul securității și apărării, evidențiind importanța unei acțiuni comune în contextul amenințărilor recente.

Rutte a declarat că parteneriatul dintre NATO și UE funcționează „ca o singură echipă” încă de la începutul mandatului său și că există o diviziune clară a responsabilităților: NATO stabilește standardele și obiectivele de capabilitate, în timp ce UE utilizează puterea pieței interne pentru a dezvolta baza industrială de apărare și a sprijini financiar Ucraina.

Un punct central al declarației a fost inițiativa „Zidul dronelor”, lansată pentru a proteja cerul european. Rutte a explicat că, în ultimele săptămâni, drone au fost interceptate în Polonia și Estonia, iar incidente recente sunt investigate în Danemarca. Deși nu toate atacurile sunt neapărat intenționate, ele sunt considerate „nechibzuite și inacceptabile”. Liderul NATO a subliniat că această inițiativă este crucială, deoarece rachetele folosite pentru a distruge dronele sunt mult mai scumpe decât dronele în sine.

În ceea ce privește Ucraina, Rutte a reafirmat că aceasta reprezintă „prima linie de apărare” a valorilor și siguranței colective ale Europei. Sprijinul acordat include atât arme letale și neletale, prin inițiative precum PURL din partea Statelor Unite, cât și programe UE, precum SAFE, menite să consolideze poziția Ucrainei în luptă și în eventualele negocieri de pace.
Secretarul General a încheiat spunând că nivelul ridicat al cooperării nu se limitează la lideri, ci implică toate straturile organizațiilor, pentru a maximiza eficiența și a valorifica reciproc puterea NATO și UE.

Administrația Națională „Apele Române” nu va mai plăti chiria uriașă de 54.000 de euro lunar pentru sediu, după ce noul director al instituției a reușit să renegocieze contractul. Începând cu 1 octombrie, suma scade la 29.000 de euro, aproape la jumătate.

Anunțul a fost făcut de ministra Mediului, Diana Buzoianu care a precizat că reducerea a fost posibilă prin renunțarea la o parte din suprafețele închiriate, considerate inutile.

„Iată de ce contează atât de mult leadership-ul unei instituții. La același sediu, dar cu suprafețe mai mici și birouri mai puține, s-a reușit aproape înjumătățirea sumei plătite, la o chirie de 29.000 de euro pe lună”, a declarat Buzoianu.

Ministra a amintit că a promis încă de la începutul mandatului să pună capăt cheltuielilor nejustificate și susține că această renegociere arată că risipa poate fi stopată, iar banii publici folosiți mai responsabil.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că lucrările la noul Muzeu de Artă Vizuală din Parcul Rizer au fost deblocate și se desfășoară acum în ritm accelerat.

„Am reușit, prin discuții serioase și aplicate cu constructorii, să reluăm lucrările și să le aducem într-un ritm susținut”, a declarat Fotea.

În aceste zile, pe șantier se finalizează montarea structurii metalice pentru galeriile exterioare și a arcelor acoperite cu sticlă stratificată. De asemenea, se derulează lucrări de termoizolare și hidroizolare a pereților, amenajarea acoperișului, turnarea șapelor la interior, pregătirea pereților din rigips, precum și montarea instalațiilor electrice și a rețelei de canalizare.

Muzeul, cu o suprafață construită de 4.000 de metri pătrați, va include săli de expoziții, ateliere pentru artiști, laboratoare de restaurare, bibliotecă și o sală Auditorium cu 180 de locuri. Instituția va expune peste 7.000 de lucrări de artă și se dorește a fi un reper cultural de anvergură pentru Galați și întreaga regiune.

Costel Fotea a subliniat importanța respectării angajamentelor de către toți constructorii implicați, pentru a finaliza proiectul cât mai rapid și a oferi acest obiectiv comunității gălățene.

Ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță, anunță că primul concurs organizat ilegal în companiile de stat a fost anulat și va fi reluat corect. Funcționarii responsabili sunt sancționați, cazurile suspecte ajung la Parchet, iar verificările continuă în toate companiile din portofoliul Ministerului, adăugă demnitarul.

În urma verificărilor efectuate de Corpul de Control al Ministerului Economiei, s-au descoperit nereguli grave în numirile membrilor Consiliilor de Administrație din șase companii de stat: IOR, IAR, IPROCHIM, Șantierul Naval 2 Mai, Avioane Craiova și Minvest.

Potrivit ministrului Radu Miruță, problemele constau în utilizarea unei legislații vechi și în scurtături care au permis numirea unor persoane nepotrivite. Ca urmare doi funcționari au fost trimiși în procedură disciplinară, faptele de natură penală vor fi investigate de Parchet, iar verificările continuă în toate companiile din portofoliul ministerului.

Ministerul a anunțat că procedurile de selecție vor fi reluate corect, transparent și legal, pentru a asigura conducerea corespunzătoare a companiilor de stat.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut marți o întrevedere cu Jeroen Clicq, director executiv al Fondului Monetar Internațional, în cadrul căreia au fost analizate situația bugetară și direcțiile de reformă fiscală necesare pentru corectarea deficitului.

Premierul a prezentat măsurile adoptate de Executiv, subliniind că acestea urmăresc reducerea cheltuielilor, creșterea eficienței colectării veniturilor și orientarea resurselor către domenii cu potențial de dezvoltare, precum energia și agricultura. „Disciplina fiscală, responsabilitatea în cheltuirea banului public și reducerea inechităților sociale rămân obiectivele centrale ale guvernului”, a declarat Bolojan.

La rândul său, reprezentantul FMI a apreciat direcția adoptată de România în procesul de consolidare fiscală și a transmis sprijin pentru continuarea reformelor. Totodată, a evidențiat importanța stabilității politice pentru implementarea măsurilor necesare și a subliniat rolul investițiilor publice eficiente în menținerea unei economii stabile.

În încheiere, premierul a reiterat angajamentul guvernului de a prioritiza proiectele care aduc valoare adăugată comunităților și de a gestiona prudent resursele bugetare, pentru a asigura stabilitatea economică și socială a României.