Platforma e-Licitații ANAF, lansată la finalul lunii martie, a generat încasări de peste 18 milioane de lei la bugetul de stat în primele două luni de funcționare, a anunțat Ministerul Finanțelor.

Potrivit instituției, din 30 martie și până în prezent au fost obținute încasări directe de 15,3 milioane de lei din licitațiile desfășurate online. Alte peste 3 milioane de lei au fost recuperate după ce contribuabilii și-au achitat integral obligațiile fiscale restante în urma publicării bunurilor pe platformă, înainte de finalizarea procedurilor de executare silită.

În total, au fost adjudecate 78 de licitații, iar prețurile finale au fost, în medie, cu 17% mai mari decât cele de pornire.
„e-Licitații ANAF arată foarte concret ce poate însemna digitalizarea: bani recuperați mai rapid la buget, transparență mai mare și acces mai larg pentru cetățeni. Totodată, faptul că în 17 cazuri contribuabilii și-au achitat integral datoriile după publicarea bunurilor confirmă un lucru important: procedurile vizibile și clare cresc conformarea”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Datele prezentate de minister arată că platforma a înregistrat până acum 1.727.885 de vizitatori unici și peste 70 de milioane de accesări.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor susțin că noul sistem extinde accesul publicului la procedurile de valorificare a bunurilor sechestrate și permite participarea unui număr mai mare de persoane interesate, indiferent de localitatea în care se află.
Potrivit instituției, creșterea vizibilității anunțurilor și a concurenței între participanți contribuie la obținerea unor prețuri mai bune pentru bunurile valorificate și la sporirea transparenței procedurilor de executare silită.

Teama de a nu fi crezuți, frica de judecată și lipsa unor mecanisme de raportare adaptate mediului digital îi determină pe mulți copii din România să nu reclame situațiile de abuz, arată un studiu realizat de World Vision România.

Potrivit datelor publicate de organizație, doar trei din cinci copii spun că ar discuta cu părinții dacă ar deveni victime ale unui abuz, iar numai jumătate dintre respondenți afirmă că ar apela la poliție.
Studiul evidențiază o problemă de încredere în sistemul de protecție, principalele motive invocate de copii fiind teama că nu vor fi luați în serios, că vor fi judecați sau expuși umilirii publice.

Reprezentanții World Vision România avertizează că reacțiile publice care pun sub semnul întrebării declarațiile minorilor pot avea efecte grave asupra altor victime, descurajând raportarea unor situații similare.
Organizația atrage atenția și asupra responsabilității persoanelor publice și a autorităților în modul în care comunică despre copiii implicați în anchete sau situații vulnerabile.

Potrivit organizației, discursurile care culpabilizează victimele pot afecta profund încrederea copiilor în instituțiile care ar trebui să le ofere protecție și sprijin.

Reprezentantul PSD Marius Constantin Budăi a lansat un atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan, acuzând Guvernul de majorări de taxe și măsuri fiscale care afectează populația și mediul de afaceri.

Într-un mesaj public, social-democratul a catalogat tema „grelei moșteniri” drept „cel mai scump basm din România”, susținând că actuala conducere își asumă decizii care au dus la creșterea TVA, majorarea accizelor la carburanți, taxe mai mari pentru IMM-uri și scumpirea chiriilor prin taxarea proprietăților.

„TVA majorat – semnătura domnului Bolojan. Accize pe carburanți – semnătura domnului Bolojan. Taxe crescute pentru IMM-uri – semnătura domnului Bolojan. Chirii scumpite prin taxe pe proprietate – semnătura domnului Bolojan”, a transmis Marius Constantin Budăi.

Liderul PSD a respins argumentul potrivit căruia actualele măsuri fiscale ar fi fost necesare din cauza situației economice moștenite de la fostele guvernări.

„Domnule Bolojan, nu ați stins niciun incendiu. Ați dat foc la economie și acum arătați spre cenușă și spuneți că așa ați găsit-o”, a afirmat reprezentantul social-democrat.

Declarațiile vin în contextul disputelor politice privind politicile fiscale și măsurile de reducere a deficitului bugetar asumate de Guvern.

Primăria municipiului Galați informează că, în această perioadă, Direcția Impozite, Taxe și Alte Venituri Locale transmite mesaje SMS către persoanele care nu au achitat prima tranșă a taxelor și impozitelor locale până la data de 31 martie, conform prevederilor legale.

Mesajul transmis contribuabililor are următorul conținut:

„Bună ziua. Aveți un debit restant către Primăria Galați. Achitați pentru a evita executarea silită. Info suplimentare: Direcția de Fiscalitate. Vă mulțumim.”
Reprezentanții administrației locale atrag atenția că persoanele care nu își achită obligațiile fiscale restante riscă măsuri de executare silită, inclusiv poprirea conturilor bancare, în aproximativ două săptămâni.

Primăria reamintește că pentru plata integrală a taxelor și impozitelor locale până la 31 martie 2026 a fost acordată o bonificație de 10%.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că a avut o „discuție foarte bună” cu reprezentanții S&P Global Ratings, subliniind că, în actualul context intern și internațional, este esențial ca România să comunice clar direcția economică pe care intenționează să o urmeze.

Potrivit unei postări publicate duminică, ministrul a precizat că întâlnirea a avut loc împreună cu echipa Ministerului Finanțelor și a urmat dialogurilor purtate în ultimele zile cu celelalte agenții de rating.

„În actualul context intern și internațional, este esențial să comunicăm clar ce vrem să facem ca țară, dincolo de dezbaterile politice ale acestei perioade”, a afirmat Nazare. El a arătat că agențiile de rating urmăresc în special consecvența politicilor economice, precum și capacitatea autorităților de a continua reformele și investițiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, Planul Național de Redresare și Reziliență și Programul SAFE.
Ministrul interimar a subliniat că atingerea acestor obiective ar permite României acces la finanțare mai ieftină, prin granturi și împrumuturi pe termen lung, la costuri mai reduse decât cele practicate pe piețele financiare.
Referindu-se la evoluția execuției bugetare, Nazare a spus că măsurile adoptate anul trecut, disciplina fiscală și o colectare mai bună a veniturilor au contribuit, într-un context macroeconomic dificil, la un deficit de aproximativ 1% din PIB în primul trimestru, de peste două ori mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.

Acesta a precizat că, în trimestrul al doilea, Guvernul se așteaptă la un volum mai mare de plăți, atât pe componenta PNRR, cât și pentru investițiile naționale, ceea ce se va reflecta în nivelul deficitului din lunile următoare. Cu toate acestea, deficitul se menține în parametrii stabiliți până în prezent, aspect considerat important de finanțatori.
Nazare a avertizat însă că România rămâne vulnerabilă din cauza perspectivei negative asociate ratingului investițional. Potrivit acestuia, următoarele evaluări periodice sunt programate de Fitch Ratings în iulie, de Moody's Ratings în august și de S&P în octombrie.

Ministrul a arătat că, în cazul unei deteriorări vizibile a situației economice, oricare dintre agențiile de rating poate convoca un comitet ad-hoc, care ar putea adopta o decizie cu efecte semnificative asupra costurilor de finanțare ale României.
Potrivit lui Nazare, obiectivul autorităților este revenirea la o perspectivă stabilă cât mai curând, în funcție de menținerea disciplinei financiare și de capacitatea Guvernului de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor. El a adăugat că România are nevoie de stabilitate, consecvență și credibilitate pentru a continua dezvoltarea economică și pentru a proteja costurile de finanțare ale statului în anii următori.

Comisia Europeană a majorat obiectivul de finanțare pentru primul semestru al anului 2026, ridicând suma destinată emisiunilor de obligațiuni de la 90 de miliarde de euro la 100 de miliarde de euro, potrivit unui comunicat al instituției.
Decizia intervine după adoptarea procedurilor legislative necesare pentru noul împrumut de sprijin destinat Ucrainei în perioada 2026–2027.

Totodată, Comisia a crescut volumul indicativ anual al emisiunilor de obligațiuni ale Uniunii Europene pentru 2026 cu 20 de miliarde de euro, până la un total de 180 de miliarde de euro.
Fondurile atrase vor fi utilizate pentru acordarea de împrumuturi statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul programului NextGenerationEU. O parte dintre resurse vor fi direcționate și către finanțarea achiziției de capabilități de apărare prin instrumentul Acțiune pentru securitatea Europei (SAFE).

Potrivit Comisiei, finanțarea prin împrumuturi ale UE va susține și alte programe de politică, inclusiv Facilitatea pentru Ucraina, Facilitatea pentru reformă și creștere economică pentru Balcanii de Vest, precum și împrumuturile de asistență macrofinanciară acordate țărilor vecine.

Decizia anuală privind împrumuturile stabilește plafonul maxim al sumelor pe care Comisia le poate contracta într-un anumit an. Planul semestrial de finanțare include calendarul orientativ al emisiunilor și volumele totale estimate pentru următoarele șase luni.

Potrivit liderului social-democrat, dialogul a vizat întărirea Parteneriatului Strategic dintre România și Republica Franceză, considerat un pilon esențial al relațiilor dintre cele două state. În acest context, au fost abordate oportunități de colaborare în domenii precum energia și transporturile, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii în zona Mării Negre.

Un alt subiect important l-a reprezentat protejarea intereselor agricultorilor români și europeni în contextul Acordului Mercosur, ambele părți subliniind rolul unei agriculturi puternice în consolidarea poziției Uniunii Europene pe plan internațional.

De asemenea, discuțiile au evidențiat cooperarea în domeniul apărării, inclusiv contribuția Franței ca națiune-cadru a Grupului de Luptă al NATO dislocat la Cincu, precum și importanța exercițiilor militare desfășurate pe teritoriul României pentru întărirea securității regionale.

Sorin Grindeanu a mulțumit oficialilor francezi pentru sprijinul acordat României în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, obiectiv considerat prioritar la nivel național.
În final, liderul PSD a precizat că, în cadrul întrevederii, au fost abordate și aspecte legate de situația politică internă, reiterând angajamentul pentru menținerea parcursului pro-european al României și pentru consolidarea cooperării parlamentare cu partea franceză.

Persoanele care au lucrat atât în sistemul public, cât și în alte sisteme de asigurări ar putea beneficia de cumularea vechimii în muncă, potrivit unui proiect de lege inițiat de parlamentari UDMR, aflat în dezbatere la Senat.

Inițiatorii au solicitat analizarea proiectului în procedură de urgență, Senatul fiind prima cameră sesizată. Propunerea legislativă urmărește să faciliteze accesul la reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele care au activat în sisteme diferite de pensii.

În prezent, legislația impune ca toate condițiile pentru reducerea vârstei de pensionare să fie îndeplinite în cadrul aceluiași sistem, ceea ce îi dezavantajează pe cei care au lucrat atât în sistemul public, cât și în sisteme neintegrate, precum cele ale cultelor religioase.

Potrivit inițiatorilor, modificarea ar permite cumularea stagiilor de cotizare contributive, astfel încât munca prestată să fie valorificată indiferent de sistemul în care a fost realizată. Măsura este considerată relevantă în special pentru femei, categorie menționată explicit în expunerea de motive.

„Prin posibilitatea cumulării stagiilor de cotizare contributive, se asigură valorificarea muncii efectiv prestate, indiferent de sistemul în care aceasta a fost realizată”, se arată în documentul de fundamentare.
Proiectul vizează și eliminarea diferențelor de tratament între pensionari, în funcție de sistemul din care provin. În prezent, unele beneficii financiare sunt acordate exclusiv pensionarilor din sistemul public, deși sunt finanțate din fonduri publice.
Inițiatorii consideră că această situație este discriminatorie și propun introducerea unui principiu clar potrivit căruia toate drepturile sociale finanțate din bani publici să fie acordate nediscriminatoriu tuturor pensionarilor.
De asemenea, proiectul urmărește să rezolve o serie de blocaje administrative semnalate în practică, inclusiv dificultăți întâmpinate de casele de pensii din sisteme neintegrate în relația cu alte instituții sau în recuperarea unor sume plătite necuvenit.
Parlamentarii UDMR susțin că modificările propuse nu creează privilegii, ci corectează inechități și contribuie la o funcționare coerentă a sistemului de pensii din România.

Două niveluri ale parcării supraetajate din fața terminalului Sosiri al Aeroportul Internațional Henri Coandă vor fi închise temporar începând de joi, 23 aprilie, ca urmare a unor lucrări de modernizare și consolidare, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București.

Potrivit CNAB, parcarea, construită în 2003, prezintă degradări semnificative la nivel structural și al finisajelor, inclusiv din cauza infiltrațiilor. Lucrările, estimate să dureze aproximativ 10 luni, vor include consolidarea fundațiilor, montarea de cadre metalice cu amortizori, refacerea hidroizolațiilor și a instalațiilor electrice, precum și înlocuirea elementelor de fațadă.

În prima etapă a proiectului, vor fi închise cele două niveluri superioare ale parcării, iar pasagerii vor putea utiliza doar zona de la parter. Reprezentanții companiei recomandă utilizarea parcării din proximitatea terminalului Plecări, în contextul reducerii numărului de locuri disponibile.

Lucrările vor aduce și modificări în ceea ce privește accesul la aeroport. Începând de joi, ora 00:00, zona de preluare pentru serviciile de ride-sharing va fi relocată la terminalul Plecări. De asemenea, autobuzele liniilor 100 și 442 nu vor mai opri la Sosiri, urmând să utilizeze exclusiv stația comună de la Plecări până la finalizarea intervențiilor. Stația de taxi rămâne în fața terminalului Sosiri.

Aeroportul dispune în prezent de 2.226 de locuri de parcare, iar închiderea celor două niveluri va reduce capacitatea cu aproximativ 400 de locuri. CNAB a precizat că, pentru suplimentarea capacității, o nouă parcare cu 1.019 locuri, dispusă pe patru niveluri, urmează să fie dată în folosință până la finalul anului.

Guvernul României salută finalizarea cu succes a tranzacției prin care Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a achiziționat operatorul Portul Internațional Giurgiulești, compania ICS Danube Logistics, de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

Executivul subliniază că această investiție va consolida rolul strategic al Portul Constanța în regiunea Mării Negre, cu obiectivul de a-l transforma într-un hub regional major, capabil să asigure interconectarea dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate, inclusiv în contextul noilor rute de transport generate de evoluțiile geopolitice recente.

Prin preluarea Portului Giurgiulești, România își asumă, prin Administrația Porturilor Maritime Constanța, dezvoltarea și consolidarea poziției acestuia. Planurile de investiții vizează creșterea capacității operaționale, modernizarea infrastructurii și întărirea rolului portului în regiunea Mării Negre și în bazinul Dunării.

Autoritățile evidențiază că importanța strategică a portului va crește, acesta fiind bine poziționat inclusiv pentru a contribui la procesul de reconstrucție viitoare a Ucrainei.
Totodată, tranzacția este considerată un pas important pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale dintre România și Republica Moldova, contribuind la securizarea lanțurilor de aprovizionare ale Republicii Moldova și la întărirea Parteneriatului Strategic dintre cele două state.

Portul Internațional Giurgiulești, situat la gurile Dunării, în proximitatea granițelor cu România și Ucraina, este singurul port maritim al Republicii Moldova și gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă ale țării. Infrastructura sa include un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru mărfuri generale și un parc de afaceri.

Procesul de achiziție a început la 31 decembrie 2025, când BERD a semnat acordul de vânzare a 100% din acțiunile ICS Danube Logistics. Tranzacția a fost aprobată de acționarii Portului Constanța la 12 februarie 2026, iar cadrul legal necesar a fost finalizat la 26 martie 2026, prin adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a modificărilor legislative privind regimul portului Giurgiulești.