Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a transmis marți un mesaj public în care dezminte informațiile apărute recent potrivit cărora lucrările de consolidare de la Planșeul Unirii ar fi fost oprite. Edilul afirmă că șantierul este activ și că proiectul continuă „în ritm susținut”.

„Alertă de știri false! În ultima perioadă circulă o serie de informații eronate potrivit cărora lucrările de la Planșeul Unirii s-ar fi oprit. Este un fals, răspândit cu scopul de a manipula opinia publică”, a scris primarul Daniel Băluță pe rețelele de socializare.

Acesta a subliniat că lucrările la Planșeul Unirii reprezintă un proiect esențial pentru siguranța traficului și a locuitorilor din Capitală.

„Lucrările continuă în ritm susținut, pentru că de acest proiect depinde siguranța tuturor bucureștenilor: șoferi, pietoni și locuitori de orice vârstă. Acest șantier este rezultatul unei colaborări reale între administrații și al unei viziuni comune pentru dezvoltarea orașului”, a adăugat edilul Sectorului 4.
Proiectul de consolidare a Planșeului Unirii vizează refacerea structurii de rezistență și modernizarea infrastructurii rutiere și pietonale din una dintre cele mai aglomerate zone ale Bucureștiului.

Cinci ambulanțe noi, complet echipate cu aparatură medicală de ultimă generație, vor intra în dotarea Serviciului Județean de Ambulanță Gorj, a anunțat recent ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit ministrului, investiția reprezintă „un pas important pentru creșterea siguranței pacienților și pentru intervenții rapide în situații critice”.

„Vom continua să atragem proiecte pentru dezvoltarea sistemului integrat de medicină de urgență și pentru dotarea cu ambulanțe moderne, sigure și complet echipate”, a declarat Rogobete.
Oficialul a mulțumit secretarului de stat Raed Arafat pentru parteneriatul interinstituțional dintre Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, subliniind colaborarea constantă în dezvoltarea rețelei naționale de urgență.
Ministrul a adresat, de asemenea, mulțumiri personalului din Serviciile de Ambulanță și SMURD, pentru „profesionalismul, dedicarea și efortul din fiecare zi”.

Lucrările pe secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului a Autostrăzii A3 au ajuns la un stadiu fizic de 90%, a anunțat recent directorul CNAIR, Cristian Pistol. Constructorul român Spedition UMB a mobilizat 622 de muncitori și 180 de utilaje, iar asfaltul este deja așternut pe 10 din cei 12 kilometri ai tronsonului.

Finalizarea Nodului Rutier Românași, aflat acum la 20%, va permite deschiderea circulației în prima parte a anului viitor. Proiectul, finanțat prin PNRR, are o valoare totală de 905 milioane de lei fără TVA.

Parlamentul European l-a desemnat pe eurodeputatul Dan Nica drept raportor pentru Fondul European pentru Competitivitate, cel mai ambițios instrument financiar al Uniunii Europene dedicat consolidării competitivității economice, industriale, digitale și tehnologice, cu o valoare totală de 234,3 miliarde de euro.

„Acest fond este cheia pentru o Europă puternică, autonomă și capabilă să își apere economia, industria și locurile de muncă. El va uni, într-o singură arhitectură strategică, 14 programe europene existente – de la cercetare și inovare până la apărare și digitalizare – sprijinind investițiile de-a lungul întregului lanț de valoare: cercetare, industrializare, infrastructură și competențe”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

Potrivit europarlamentarul gălățean, Fondul European pentru Competitivitate deschide oportunități majore pentru România:
- Finanțare pentru modernizarea industriilor mari consumatoare de energie;
- Investiții complementare în infrastructura energetică și interconectările rețelelor de energie, esențiale pentru reducerea prețurilor și creșterea securității energetice;
- Instrumente financiare flexibile pentru IMM-uri, start-up-uri și industrii emergente, care pot contribui la reindustrializarea României și a Europei;
- Participare extinsă în proiecte comune europene din domeniul apărării și securității, pentru consolidarea capacităților industriale și tehnologice naționale;
- Sprijin consistent pentru inovare și cercetare aplicată.
Fondul va fi structurat pe patru axe principale:
- Tranziție curată și decarbonizare industrială – 26,2 miliarde €
- Sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie – 20,4 miliarde €
- Digital și inteligență artificială – 51,5 miliarde €
- Reziliență, securitate, apărare și spațiu – 125,2 miliarde €
„Fondul va susține obiectivele Clean Industrial Deal, va integra Banca pentru Decarbonizarea Industriei și va finanța proiecte strategice de infrastructură, inovare și competențe, contribuind la o Europă mai sigură, mai competitivă și mai autonomă. În negocierile pe care le voi avea cu Consiliul Uniunii Europene se va stabili forma finală a regulamentului. Rezultatul va fi supus votului în plenul Parlamentului European, marcând un pas decisiv pentru viitorul economic și strategic al Uniunii. Fondul European pentru Competitivitate nu este doar un exercițiu bugetar – este o alegere politică pentru o Europă capabilă să își apere economia, industria și locurile de muncă”, a subliniat Dan Nica.

Lucrările de extindere a Aeroportului Internațional Craiova au fost finalizate, a anunțat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, precizând că noile elemente de infrastructură urmează să fie operaționalizate până la finalul anului.
Potrivit oficialului, investiția reprezintă cel mai mare terminal regional din România construit de la zero.
„La sfârșitul lunii iulie am fost pe șantierul noului terminal, iar lucrările erau în plină desfășurare. La trei luni distanță, am fost din nou și am văzut cum arată finalizat cel mai mare terminal regional din România construit de la zero”, a declarat Ciprian Șerban.
Noul aeroport va deservi aproximativ 4,5 milioane de locuitori, din România, Bulgaria și Serbia, contribuind la creșterea conectivității și atractivității economice a regiunii Oltenia.
„Infrastructura aeroportuară din România s-a modernizat cu fonduri europene, guvernamentale și locale, ca parte a strategiei noastre de a răspunde trendului de creștere rapidă a transportului aerian și de a asigura servicii militare sau medicale la cele mai înalte standarde”, a mai precizat ministrul Transporturilor.

Coaliția de guvernare susține reducerea numărului de parlamentari, a declarat luni președintele Senatului, Mircea Abrudean, precizând că în cadrul discuțiilor din coaliție s-a agreat o scădere de aproximativ 10% a numărului actual de aleși.

„Decizia coaliției este de susținere a reducerii numărului de parlamentari. Au fost mai multe discuții. În ultima dintre ele, înțeleg că s-a agreat oarecum reducerea cu 10% a numărului de parlamentari”, a spus Mircea Abrudean.
Șeful Senatului a menționat că luni urmează să treacă tacit în Camera superioară o propunere legislativă a USR privind reducerea numărului de parlamentari, însă a subliniat că proiectul „are niște deficiențe din punct de vedere juridic”, care vor trebui analizate în continuare.

„Eu cred că e important să se comunice foarte clar — dacă coaliția susține reducerea numărului de parlamentari, așa cum înțeleg că s-a decis — trebuie să și comunice asta și să o formalizăm într-un fel sau altul. Dacă lăsăm lucrurile în aer, nu putem genera în niciun caz încredere”, a mai afirmat Abrudean.
Propunerea privind reducerea numărului de parlamentari este în dezbatere în contextul discuțiilor privind reforma sistemului parlamentar și eficientizarea activității legislativului.

Ministerul Sănătății a anunțat că serviciile medicale de prevenție pot fi accesate gratuit prin medicii de familie, inclusiv de către persoanele neasigurate, în cadrul programelor naționale de evaluare a stării de sănătate.

Potrivit instituției, adulții peste 18 ani, indiferent de statutul de asigurat, beneficiază gratuit de consultații preventive, investigații și analize medicale pe baza biletului de trimitere emis de medicul de familie.

„Prevenția medicală redevine o prioritate națională. Accesul liber la controale medicale, analize, investigații și monitorizare, inclusiv pentru persoanele neasigurate, este doar primul pas. Acum trebuie să lucrăm la schimbarea de mentalități și la formarea de obiceiuri sănătoase”, a declarat Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.

Persoanele neasigurate între 18 și 39 de ani pot beneficia anual de o consultație gratuită pentru evaluarea riscului individual și consiliere privind factorii de risc (fumat, alimentație, activitate fizică, greutate corporală), iar cele de peste 40 de ani pot efectua până la trei consultații gratuite pe an, pentru evaluare, consiliere și monitorizare.

Consultațiile preventive vizează depistarea timpurie a bolilor cardiovasculare, diabetului, cancerului și a altor afecțiuni cronice. În funcție de vârstă și de riscurile identificate, medicul de familie poate elibera bilete de trimitere pentru analize gratuite precum hemoleucogramă, glicemie, colesterol, probe hepatice și renale, teste HPV, mamografie, ecografie, test PSA sau test pentru sânge ocult în scaun.
Ministerul precizează că și pacienții deja diagnosticați cu boli cronice beneficiază de consultații preventive suplimentare pentru depistarea altor afecțiuni, iar în cazuri speciale, medicul poate recomanda investigații extinse – inclusiv pentru cancer, hepatite B și C sau virusul HIV la femeile însărcinate.

Două orașe din România, București și Cluj-Napoca, au înregistrat în 2023 un nivel al PIB-ului pe locuitor care le plasează peste media Uniunii Europene și depășesc capitale vestice precum Madrid, Milano sau Roma, relevă datele publicate recent de Eurostat.

Bucureștiul a atins un PIB per capita de 87.400 PPS (unități de putere de cumpărare), mai mult decât dublu față de media europeană de 38.100 PPS, în timp ce Cluj-Napoca a ajuns la 43.500 PPS. Această performanță reflectă investițiile consistente, salariile mai ridicate și prezența tot mai mare a companiilor multinaționale în cele două orașe.
Bucureștiul devine un veritabil pol economic regional, iar Clujul se afirmă ca un centru IT și universitar de prim rang, cu o economie locală diversificată, comentează sursa citată.

La nivel european, regiunile Dublin (139.500 PPS) și South-West (137.300 PPS) din Irlanda, urmate de Wolfsburg (136.500 PPS) și Paris (126.900 PPS), conduc clasamentul prosperității, însă Bucureștiul și Clujul se situează clar peste majoritatea capitalelor din sudul Europei.

În același timp, datele evidențiază contrastul economic puternic din România: multe regiuni rămân sub media europeană, cu niveluri de sub 15.000 PPS pe locuitor, iar cele mai scăzute valori au fost înregistrate în zone precum Haskovo și Silistra, în Bulgaria, și Mayotte, Franța.

Experții subliniază că succesul Bucureștiului și al Clujului demonstrează că investițiile, educația și infrastructura pot transforma orașele în motoare ale prosperității regionale, în timp ce restul țării se confruntă cu decalaje semnificative.
Această situație scoate în evidență atât potențialul economic al României, cât și necesitatea unor politici coerente de dezvoltare regională pentru reducerea inegalităților interne.

Miniștrii apărării din statele membre ale NATO s-au reunit miercuri, la Cartierul General al Alianței, pentru a discuta măsurile de consolidare a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum și sprijinul acordat Ucrainei în contextul conflictului cu Federația Rusă. România a fost reprezentată de ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu.

Reuniunea a inclus două sesiuni de lucru: una dedicată agendei de descurajare și apărare, desfășurată în format aliat, și o a doua, în formatul Consiliului NATO-Ucraina, la care au participat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Kaja Kallas, și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal.

În cadrul Consiliului Nord-Atlantic, miniștrii au analizat implementarea angajamentelor asumate la Summitul NATO de la Haga, precum și situația de securitate de pe Flancul Estic, în contextul incursiunilor recente ale Federației Ruse în spațiul aerian al României, Poloniei și Estoniei. Totodată, a fost discutată operația Eastern Sentry, destinată întăririi apărării colective în regiune.
Dezbaterile au vizat și progresul în implementarea posturii de descurajare și apărare, precum și dezvoltarea capabilităților aliate prin soluții inovative. A fost analizată, totodată, misiunea NATO de Apărare Integrată Aeriană și Antirachetă (IAMD), precum și creșterea capacităților industriei de apărare, în contextul angajamentului asumat de aliați de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035.
Ministrul român al apărării, Liviu-Ionuț Moșteanu, a subliniat rolul esențial al României în consolidarea Flancului Estic și securitatea Mării Negre, evidențiind eforturile naționale de modernizare și adaptare la noile amenințări.

„Foarte importantă în perioada următoare va rămâne coordonarea eforturilor noastre pentru o descurajare credibilă și o apărare eficientă. România este deplin angajată în demersurile aliate de asigurare a securității și stabilității Flancului Estic. Susținem dezvoltarea de inițiative NATO pentru un răspuns colectiv la amenințările reprezentate de dronele care au violat spațiul aerian al statelor aliate”, a declarat Moșteanu.
În cadrul Consiliului NATO-Ucraina, discuțiile s-au concentrat asupra accelerării sprijinului acordat Ucrainei prin Pachetul Cuprinzător de Asistență (CAP), misiunea NATO de asistență și securitate (NSATU) și consolidarea cooperării NATO-UE.
Tot la Bruxelles a avut loc și reuniunea Grupului de Contact pentru Ucraina (UDCG), găzduită de ministrul britanic al apărării, John Healey, și de ministrul german al apărării, Boris Pistorius.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) îl va propune pe economistul Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, a anunțat liderul formațiunii, Igor Grosu.

„PAS va merge la Președinta Maia Sandu cu candidatura lui Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru, după validarea mandatelor de deputat și constituirea fracțiunilor parlamentare. Moldova are nevoie de oameni bine pregătiți, cu experiență economică solidă, care să conducă eforturile de aderare la Uniunea Europeană și de dezvoltare economică”, a declarat Igor Grosu, citat de deschide.md.

Cine este Alexandru Munteanu

Născut pe 20 ianuarie 1964, Alexandru Munteanu este economist, profesor universitar și om de afaceri cu o vastă experiență internațională în domeniul financiar. Este cunoscut pentru activitatea sa în sectorul investițiilor și pentru implicarea în proiecte educaționale și culturale.
După absolvirea studiilor în fizică, Munteanu a activat la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Științe a Moldovei, iar ulterior la Universitatea Tehnică a Moldovei, unde a fost lector și prodecan. Odată cu înființarea Băncii Naționale a Moldovei, a fost numit șef al Secției Operațiuni Valutare și apoi director adjunct al Departamentului Relații Externe.
A urmat studii postuniversitare la Columbia University (New York), specializându-se în relații internaționale, bănci și finanțe, iar ulterior a lucrat în cadrul Băncii Mondiale la Washington, D.C.
Activitate în mediul de afaceri și implicare internațională
Alexandru Munteanu este fondator și președinte al Alianței Franceze din Republica Moldova, organizație pe care o conduce de peste 30 de ani, menținând relații la cel mai înalt nivel cu oficiali francezi, inclusiv cu președintele Emmanuel Macron.
De asemenea, este cofondator al Camerei de Comerț Americane din Moldova (AmCham).
În plan profesional, Munteanu a deținut funcții de conducere în organizații internaționale de investiții, inclusiv la Fondul American WNISEF și Dragon Capital (Ucraina). În 2016, a fondat compania 4i Capital Partners, specializată în investiții în Europa de Est.
A fost, de asemenea, membru al Consiliului de Afaceri al Pactului de Stabilitate de la Viena și președinte al Consiliului de Patroni al Pechersk School International (Kiev).
Pentru contribuția sa la promovarea relațiilor culturale și economice dintre Republica Moldova și Franța, Alexandru Munteanu a fost decorat, în 2006, cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare (Légion d’Honneur).