Ministrul Educației, Daniel David, și-a prezentat demisia luni, potrivit unor surse politice, după ce a refuzat să aplice noi reduceri de cheltuieli în domeniile Educație și Cercetare, solicitate de premier în contextul măsurilor de diminuare a deficitului bugetar.

Sursele citate arată că ministrul a argumentat că Educația și Cercetarea au fost deja afectate de reduceri în primul val de măsuri și că nu poate accepta tăieri suplimentare de fonduri fără a afecta funcționarea sistemului.

Duminică seară, într-o intervenție la TVR INFO, Daniel David declara că se gândește la plecarea din funcție în 2026, precizând că este „un lucru la care se gândește în aceste zile”. El a subliniat că nu are și nu vizează o carieră politică, considerând că și-a adus contribuția și că și-a amânat plecarea de mai multe ori.

Totodată, ministrul afirma că ar fi important ca elaborarea bugetului pentru anul viitor să fie realizată de un ministru care va rămâne în funcție și va putea gestiona implementarea acestuia.
Până la acest moment, Guvernul nu a făcut un anunț oficial privind demisia sau numirea unui ministru interimar.

Premierul Ilie Bolojan a explicat, miercuri, motivele pentru care Guvernul a decis majorarea impozitului pe proprietăți începând cu anul viitor, precizând că măsura era asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost amânată timp de trei ani.

„Am fost criticat, dar de trei ani de zile trebuia să facem asta în angajament PNRR”, a declarat premierul, referindu-se la creșterea impozitului pentru locuințe.
Ilie Bolojan a afirmat că plata impozitului pe proprietăți este necesară pentru finanțarea investițiilor locale. Potrivit acestuia, cetățenii care beneficiază de extinderea rețelelor de apă și canalizare, de asfaltare sau de alte lucrări de infrastructură trebuie să contribuie la bugetele locale pentru cofinanțarea acestor proiecte. „Nu mai avem de unde să le finanțăm și vrem să le continuăm”, a spus premierul.
Șeful Executivului a mai precizat că accesul mai bun la locuințe, străzi iluminate sau asfaltate și servicii de sănătate locale mai bune presupune plata impozitelor aferente.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitele pe clădiri ar putea crește cu până la 80%, potrivit proiectelor aflate în analiză.
Cabinetul Bolojan are pe ordinea de zi a ședinței de Guvern un proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Titlului IX „Impozite și taxe locale” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Proiectul a fost publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelor în data de 12 decembrie.

Conform notei de fundamentare, inițiativa Ministerului Finanțelor este determinată de dificultățile apărute în implementarea modificărilor aduse Codului fiscal, generate de adoptarea întârziată a Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice.
Documentul arată că procesul legislativ a fost întârziat din cauza analizării proiectului de către Curtea Constituțională în două rânduri, ceea ce a dus la temporizarea aplicării legii și la amânarea demersurilor care trebuiau realizate de autoritățile locale.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis Parlamentului cererea de reexaminare a legii care modifică OUG 31/2002 privind combaterea extremismului, avertizând că unele dintre prevederile adoptate sunt neclare și pot duce la interpretări abuzive.

Șeful statului a precizat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că este esențial ca legislația destinată combaterii urii, xenofobiei și discriminării să fie formulată riguros, pentru a evita deteriorarea încrederii publice și amplificarea tensiunilor din societate.

„Statul român are datoria de a acționa ferm împotriva urii, xenofobiei și incitării la discriminare. Totuși, această datorie poate fi îndeplinită doar prin legi clare, previzibile și echilibrate”, a afirmat președintele.
Nicușor Dan a semnalat că, în forma actuală, actul normativ nu definește suficient de strict unele infracțiuni, lăsând loc unor interpretări care ar putea incrimina persoane fără legătură cu extremismul. Un exemplu îl constituie articolul ce prevede pedepse între unu și cinci ani de închisoare pentru distribuirea oricărui material ce conține idei xenofobe, fără a diferenția între propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice.
„România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru. Ambele sunt esențiale pentru apărarea democrației”, a subliniat președintele în solicitarea adresată Parlamentului.

Situația ministrului Mediului, Diana Buzoianu, a fost discutată marți în ședința conducerii PSD, a anunțat președintele partidului, Sorin Grindeanu. Liderul social-democrat a precizat că va avea o discuție cu premierul Ilie Bolojan înainte ca formațiunea să adopte o poziție oficială.

„Nu vă ascund că s-a deschis acest subiect în ședința de astăzi. O să încerc să am o întâlnire astăzi cu domnul prim-ministru Ilie Bolojan și dați-mi voie prima oară să discut cu domnia sa și apoi să anunț ceea ce dorim noi. Eu cred că e corect așa”, a declarat Grindeanu.

Întrebat ce solicitări va formula PSD în coaliție, liderul partidului a evitat să ofere detalii, subliniind că întâlnirea cu premierul este un pas necesar înaintea oricărui anunț public.
Discuțiile apar în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare generate de gestionarea situației privind criza apei din județele Prahova și Dâmbovița, temă care a stârnit critici la adresa Ministerului Mediului.

Premierul Ilie Bolojan a transmis, după încheierea alegerilor pentru Primăria Capitalei, un mesaj de felicitare adresat lui Ciprian Ciucu (PNL), desemnat câștigător de rezultatele oficiale ale scrutinului.

„Felicitări, Ciprian Ciucu! Prin competența probată la Primăria Sectorului 6, prin integritatea dovedită în acești ani și prin atașamentul față de București, sunt convins că va schimba fața Capitalei. Mulțumesc cetățenilor din București pentru sprijinul acordat! Voi colabora cu Ciprian Ciucu și cu primarii de sectoare pentru rezolvarea problemelor ce țin și de Guvern. Respect!”, a transmis premierul Ilie Bolojan.

Potrivit rezultatelor oficiale comunicate de Biroul Electoral, Ciprian Ciucu a obținut 211.562 de voturi, reprezentând 36,16% din total, câștigând astfel funcția de primar general al Municipiului București.

Surpriza scrutinului este clasarea pe locul al doilea a Ancăi Alexandrescu, candidata alianței Dreptate pentru București, care a obținut 128.405 voturi (21,94%). Rezultatul este peste estimările inițiale, care îl indicau pe candidatul PSD, Daniel Băluță, drept principalul contracandidat al lui Ciucu.

Daniel Băluță s-a clasat pe poziția a treia, cu 120.001 voturi, adică 20,51% din sufragii.

Ionuț Moșteanu a anunțat vineri că a demisionat din funcția de ministru al Apărării Naționale, motivând că nu dorește ca discuțiile publice legate de trecutul său să afecteze activitatea Armatei și a autorităților.

El a afirmat că România se confruntă cu amenințări majore generate de agresiunea Rusiei și că nu dorește ca „discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani” să afecteze concentrarea decidenților într-un moment dificil pentru securitatea națională.

„Mi-am depus astăzi demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. Am discutat cu președintele, cu premierul, cu președintele partidului, cu o parte dintre colegii din USR și le mulțumesc pentru susținere și încredere.
Fac acest gest cu asumare și respect față de Armata Română. România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, a transmis Ionuț Moșteanu.
Moșteanu a făcut un bilanț al celor cinci luni de mandat, precizând că a susținut întărirea relațiilor cu aliații, accelerarea programelor de înzestrare și îmbunătățirea cadrului legal din domeniu.

„Am depus jurământul ca ministru al Apărării în urmă cu cinci luni și, de atunci, am respectat întocmai ce am jurat cu mâna pe Biblie. Am jurat să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru a avea o Armată bine dotată, mai bine motivată și mai bine înzestrată. Și am făcut asta în fiecare zi - am întărit relațiile cu aliații, am urmărit și accelerat programele de înzestrare, am dat un mesaj clar împotriva băieților deștepți cu interese în domeniu, am îmbunătățit cadrul legal, am apărat drepturile celor care servesc patria. Vă mulțumesc pentru încredere, pentru mesaje și pentru răbdare. Mulțumesc și familiei mele pentru susținerea necondiționată în aceste luni, fără de care mi-ar fi fost imposibil să-mi exercit mandatul.
Am făcut acest pas cu toată conștiința unui om care iubește țara pe care o servește”, a explicat ministrul demisionar.
În finalul mesajului, Moșteanu a transmis o declarație politică, afirmând că România are nevoie de lideri care să mențină direcția proeuropeană și euro-atlantică.
„România este prinsă între unii care au capturat-o și sunt mufați la banii publici și unii care vor să îi dea foc și să o abată de la parcursul proeuropean și euro-atlantic. La mijloc sunt câțiva oameni buni (buni, nu perfecți) care țin echilibrul și direcția corectă - Nicușor Dan, Ilie Bolojan, colegii din USR, de multe ori cu sacrificii enorme. Ei merită în continuare sprijinul și încrederea noastră, a tuturor, poate chiar mai mult decât până acum. Dumnezeu să ocrotească România!”, a precizat Moșteanu.
Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că i-a propus președintelui Nicușor Dan ca Radu Miruță, actualul ministru al Economiei, să asigure interimatul la Apărare.

Ionuț Moșteanu a anunțat vineri că a demisionat din funcția de ministru al Apărării Naționale, motivând că nu dorește ca discuțiile publice legate de trecutul său să afecteze activitatea Armatei și a autorităților.

El a afirmat că România se confruntă cu amenințări majore generate de agresiunea Rusiei și că nu dorește ca „discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani” să afecteze concentrarea decidenților într-un moment dificil pentru securitatea națională.

„Mi-am depus astăzi demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. Am discutat cu președintele, cu premierul, cu președintele partidului, cu o parte dintre colegii din USR și le mulțumesc pentru susținere și încredere.
Fac acest gest cu asumare și respect față de Armata Română. România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, a transmis Ionuț Moșteanu.
Moșteanu a făcut un bilanț al celor cinci luni de mandat, precizând că a susținut întărirea relațiilor cu aliații, accelerarea programelor de înzestrare și îmbunătățirea cadrului legal din domeniu.

„Am depus jurământul ca ministru al Apărării în urmă cu cinci luni și, de atunci, am respectat întocmai ce am jurat cu mâna pe Biblie. Am jurat să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru a avea o Armată bine dotată, mai bine motivată și mai bine înzestrată. Și am făcut asta în fiecare zi - am întărit relațiile cu aliații, am urmărit și accelerat programele de înzestrare, am dat un mesaj clar împotriva băieților deștepți cu interese în domeniu, am îmbunătățit cadrul legal, am apărat drepturile celor care servesc patria. Vă mulțumesc pentru încredere, pentru mesaje și pentru răbdare. Mulțumesc și familiei mele pentru susținerea necondiționată în aceste luni, fără de care mi-ar fi fost imposibil să-mi exercit mandatul.
Am făcut acest pas cu toată conștiința unui om care iubește țara pe care o servește”, a explicat ministrul demisionar.
În finalul mesajului, Moșteanu a transmis o declarație politică, afirmând că România are nevoie de lideri care să mențină direcția proeuropeană și euro-atlantică.
„România este prinsă între unii care au capturat-o și sunt mufați la banii publici și unii care vor să îi dea foc și să o abată de la parcursul proeuropean și euro-atlantic. La mijloc sunt câțiva oameni buni (buni, nu perfecți) care țin echilibrul și direcția corectă - Nicușor Dan, Ilie Bolojan, colegii din USR, de multe ori cu sacrificii enorme. Ei merită în continuare sprijinul și încrederea noastră, a tuturor, poate chiar mai mult decât până acum. Dumnezeu să ocrotească România!”, a precizat Moșteanu.
Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că i-a propus președintelui Nicușor Dan ca Radu Miruță, actualul ministru al Economiei, să asigure interimatul la Apărare.

Președintele României, Nicușor Dan, a solicitat conducerii Parlamentului convocarea unei ședințe reunite a celor două Camere în data de 26 noiembrie 2025, pentru a prezenta mesajul privind Strategia Națională de Apărare a Țării, în conformitate cu art. 88 din Constituție. Solicitarea a fost transmisă președinților Senatului și Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu și Mircea Abrudean.

Documentul a fost înaintat comisiilor de apărare din Senat și Camera Deputaților pentru raport comun și elaborarea proiectului de hotărâre, termenul stabilit fiind miercuri, 26 noiembrie, ora 12.00. La ședința plenului reunit sunt așteptați premierul Ilie Bolojan și membrii Cabinetului.

Decizia vine după ce, luni, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Nicușor Dan, a aprobat varianta finală a Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2025–2030, primul document strategic de acest nivel trecut și printr-o etapă de transparență publică.
Potrivit Administrației Prezidențiale, strategia reflectă viziunea unei „Românii moderne și sigure”, orientată către protejarea drepturilor cetățenilor și funcționarea instituțiilor în spiritul integrității și transparenței. CSAT a aprobat totodată Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru 2026 și Analiza Strategică a Apărării, documente care fundamentează adaptarea Armatei la contextul internațional de securitate și la angajamentele din NATO și UE.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a anunțat joi că instituția pe care o conduce a avizat modificarea cadrului legal pentru ca angajații Șantierului Naval 2 Mai Mangalia să își poată primi salariile restante prin Fondul de Garantare, până la finalul anului.

Într-o postare publică, Miruță a declarat că șantierul este „un exemplu dureros de cum statul român a ajuns să piardă, nu să construiască”, acuzând faptul că, în trecut, „prețurile de transfer transvazau banii din șantier”, în timp ce autoritățile „aveau ochii închiși”.

„Fac tot ce ține de mine ca acest șantier să fie readus la viață și să devină un loc al prosperității – pentru cetățeni, pentru fiecare dintre noi, nu pentru interese ascunse”, a precizat ministrul.
Potrivit acestuia, Ministerul Economiei lucrează la o soluție de redresare durabilă pentru șantier, prin intermediul mecanismului european SAFE, care ar urma să aducă investiții și locuri de muncă stabile.
„România nu se repară cu vorbe frumoase, ci cu oameni care nu fug, nu întorc privirea când se strică ceva și pun mâna să repare”, a mai spus Radu Miruță.

România și partenerii săi occidentali vor lua măsuri suplimentare împotriva Rusiei, după ce fragmente de drone au căzut pe teritoriul românesc în urma atacurilor nocturne asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, a declarat ministrul român de Externe, Oana Țoiu.

„Noaptea trecută, Rusia a bombardat din nou Ucraina, cu consecințe pe teritoriul României. Bombardamentul rus de aseară asupra infrastructurilor porturilor comerciale ucrainene a generat căderea unor fragmente de drone într-o zonă locuită de pe teritoriul României”, a transmis marți pe X Oana Țoiu”, a transmis marți, pe platforma X, șefa diplomației române.

Potrivit acesteia, incidentele fac parte dintr-un tipar al războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și reflectă totodată provocările sistematice la adresa Uniunii Europene și a NATO.
„Nu vom ezita să creștem prețul pe care Rusia îl plătește pentru astfel de acțiuni imprudente și ilegale. România, UE și SUA au adoptat sancțiuni care au avut deja un impact important. Pregătim noi sancțiuni și măsuri concrete care să impună un cost substanțial agresorului”, a precizat ministrul de Externe.
Rusia a lansat, în noaptea de luni spre marți, noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Dispeceratul ISU Tulcea a fost sesizat prin apel la 112 că, în apropiere de localitatea Grindu, ar fi căzut un obiect provenit din spațiul aerian.