Președintele României, Klaus Iohannis, susține că alegerile prezidențiale se vor desfășura în lunile septembrie, octombrie sau noiembrie. Dacă se vrea altceva, trebuie schimbată legislația și cred că e prea târziu, a explicat Iohannis.

Explicațiile au fost oferite miercuri.
„În ce privește alegerile prezidențiale, în conformitate cu legislația în vigoare, ele pot avea loc în septembrie, octombrie sau noiembrie. Dacă se vrea altceva, trebuie schimbată legislația și cred că e prea târziu”, a spus Klaus iohannis.

Oricum, ceea ce contează este opinia românilor, a mai spus Iohannis.
„Nu contează dacă au loc în septembrie, octombrie sau noiembrie. Ceea ce contează este opinia românilor. Este important, pentru mine, să subliniez că președintele României trenuie să fie ales de români și nu de partide. De aceea avem vot direct”, a precizat Klaus Iohannis.
Declarația a apărut în condițiile în care între membrii coaliției sunt păreri diferite privind data alegerilor prezidențiale. PSD vrea ca alegerile să fie în septembrie, în timp ce liberalii propun lunile noiembrie și decembrie.

Siegfried Mureșan a fost reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. El a obținut 151 din 170 de voturi valabil exprimate. Anunțul a fost făcut miercuri, pe Facebook.

„Tocmai am fost reales vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European. Grupul PPE este cel care a câștigat alegerile europarlamentare din 9 iunie și și-a întărit poziția de cel mai mare grup politic din Parlamentul European. Am fost ales cu 151 din 170 de voturi valabil exprimate”, a anunțat Mureșan.

Liberalul a anunțat care sunt prioritățile sale în noul mandat.
„Ca vicepreședinte, voi continua să apăr interesele României în conducerea Grupului PPE. (...) În următorul mandat, împreună cu colegii europarlamentari din Partidul Național Liberal, voi apăra în continuare fondurile europene alocate României și interesele fermierilor români. În același timp, voi susține crearea unei majorități proeuropene în Parlamentul European, alături de celelalte familii politice proeuropene și sub conducerea noastră, a Grupului PPE, în calitate de câștigători ai alegerilor europene. Astfel, europarlamentarii extremiști, antieuropeni, precum AUR, vor fi izolați și nu vor putea influența deciziile europene. De asemenea, voi susține Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Nu în ultimul rând, voi susține toate acele măsuri care duc la garantarea securității în interiorul Uniunii Europene”, a precizat Mureșan.

Premierul român Marcel Ciolacu a prezidat marți, împreună cu prim-ministrul din Bavaria Markus Söder, o ședință comună de guvern. În cadrul acesteia s-a discutat despre alegeri, economie, securitate, comunitate. Părțile au semnat un memorandum.

Ședința comună a guvernelor din România și Bavaria a avut loc marți.
Marcel Ciolacu a ajuns luni, la München, la invitația șefului guvernului bavarez, Markus Söder „pentru a celebra împreună împlinirea a 25 de ani de cooperare instituționalizată între România și Bavaria”. Marți cei doi lideri au avut discuții și apoi au prezidat ședința comună a celor două guverne.

„Prezența mea aici este dovada relațiilor excelente de cooperare dintre România și Bavaria și vine în continuarea vizitei Prim-ministrului Markus Söder la București, în luna februarie a anului trecut, când declarația noastră guvernamentală comună a fost adaptată la contextul actual. Prin aceasta s-a impulsionat inclusiv reluarea lucrărilor Comisiei mixte guvernamentale România-Bavaria. Împreună cu miniștri români și deputatul minorității germane, am luat parte la prima ședință comună de guvern dintre România și Bavaria, în care am abordat o gamă largă de subiecte, de la dosare de politică externă și europeană, la agenda de securitate, cooperare economică, cooperare pe linie de afaceri interne, afaceri sociale și muncă”, a declarat Marcel Ciolacu.

Cei doi lideri au mai discutat despre alegeri, extinderea UE, spațiul Schengen și războiul din Ucraina. În timpul evenimentului, miniștrii economiei român și bavarez au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor.

Șeful interimar al Camerei Deputaților pledează pentru întărirea rolului Senatului. Consider că sistemul bicameral trebuie păstrat, iar rolul Senatului trebuie întărit, a declarat Alfred Simonis.

Declarația a fost făcută în timpul sesiunii solemne consacrate aniversării a 160 de ani de la constituirea Senatului României.
„Ne aflăm astăzi într-un moment important pentru istoria noastră națională, celebrând 160 de ani de la înființarea Senatului României. Azi, privim cu respect la trecutul nostru și suntem conștienți de rolul esențial pe care această instituție l-a avut în dezvoltarea și consolidarea democrației românești. Înființarea Senatului, în anul 1864, a marcat un moment de cotitură în istoria modernă a României, fiind parte integrantă a reformelor promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. De-a lungul celor 160 de ani, Senatul României a traversat perioade de transformări și provocări, reflectând evoluțiile politice și sociale ale țării noastre. În momentele de cumpănă, Senatul a fost un pilon de stabilitate și un forum de dezbatere unde s-au conturat direcțiile majore de dezvoltare a statului român”, a declarat Alfred Simonis.

El a pledat pentru sistemul bicameral și pentru un rol mai important al Senatului.
„Senatul trebuie să rămână un promotor al reformelor și al deschiderii către noi oportunități prin diplomația parlamentară. Suntem încă o democrație tânără, de aceea consider că sistemul bicameral trebuie păstrat, iar rolul Senatului trebuie întărit, pentru că avem nevoie de cât mai multă dezbatere și analiză astfel încât legile pe care le facem să fie cât mai bune”, a precizat Simonis.

Liderii REPER solicită revocarea conducerii AEP și anchetă asupra procesului electoral. Ramona Strugariu, copreședinta REPER, le cere public preşedintelui Iohannis, premierului Ciolacu şi Parlamentului „să nu mai gireze furtul şi să revoce conducerea AEP, responsabilă pentru dezastrul acestor alegeri, apoi să declanşeze anchetă pentru investigarea integrității acestui proces electoral”.

“Autoritatea Electorală Permanentă are un președinte numit de Parlament şi vicepreședinți numiți de președintele României și de prim-ministru. Aceşti oameni şi aceste instituții tac şi acceptă frauda, incompetența, girează furtul şi haosul. Ignoră fiecare om furat, în parte. Art. 101 alin. (7) din Legea nr. 208/2015 spune foarte clar că președintele și vicepreședinții pot fi revocați din funcție, pentru motive temeinice, de către autoritățile care i-au numit. Cer public revocarea conducerii AEP. Motive mai temeinice decât mărturiile sutelor de oameni cărora le-a dispărut votul din secții, miile de secții cu voturi zero, organizarea sub orice limită a demnității umane, cu oameni luați de salvări şi saci desigilați care zac pe asfalt, nu există. Le solicit deschis, colegial şi constructiv colegilor de la USR să inițiem împreună moțiune simplă împotriva conducerii AEP pentru felul în care au fost organizate şi gestionate aceste alegeri. Cer comisiilor permanente ale Parlamentului, conform Art. 78 din Regulamentul Senatului şi Art. 72 din Regulamentul Camerei Deputaților, să iniţieze o anchetă parlamentară pentru investigarea integrității acestor alegeri şi grupurilor parlamentare să solicite, la rândul lor, înființarea unei Comisii de anchetă. Nu mai închideți ochii. Aşa se fură democrația”, a declarat Ramona Strugariu.

Partidele din opoziție au contestat rezultatul alegerilor susținând că în procesul electoral au intervenit numeroase nereguli și suspiciuni.

Un şef de post de poliţie din judeţul Maramureş a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru luare de mită. 

Banii au fost luaţi ”pentru a nu constata efectuarea de către aceasta a unor transporturi de masă lemnoasă, fără documente de provenienţă, pentru a nu-i aplica sancţiunile contravenţionale corespunzătoare şi pentru a nu-i confisca masa lemnoasă transportată ilegal”.

La data de 27.05.2024, în baza ordonanţei de delegare emise de procurorul competent din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş, ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul DGA – Serviciul Judeţean Anticorupţie Maramureş  au pus în executare un mandat de aducere, vizând pe poliţist, la sediul unităţii de parchet menţionate.

În urma contestaţiei formulată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş la Curtea de Apel Cluj, la data de 03.06.2024, această instanţă a dispus măsura arestării preventive a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile.

Sancțiunile impuse suporterilor de pe stadioane ar putea fi suspendate odată cu contestarea procesului verbal. Propunerea aparține unor parlamentari liberali și a fost introdusă în cadrul unui proiect de lege.

Anunțul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă.
”Sebastian Burduja și un grup de parlamentari liberali au inițiat proiectul de modificare a legii 4/2008 astfel încât sancțiunile contravenționale date pe stadioane să fie suspensive de executare odată cu formularea plângerii împotriva procesului verbal de constatare și aplicare a contravenției”, anunță PNL.

Potrivit proiectului, se va aplica același regim general al contravențiilor care se aplică și conducătorilor de autovehicule și tuturor celorlalți cetățeni.

„Actele de violență trebuie aspru pedepsite și există cadrul legal și mijloacele tehnice pentru a face asta. Cei vinovați de acte de violență trebuie identificați și sancționați exemplar. Ce nu putem să facem este să pedepsim colectiv suporterii pentru greșelile unora dintre ei. În situația actuală, un suporter pedepsit pe nedrept rămâne cu interdicția participării la evenimente sportive pe stadioane până la decizia finală a instanței, chiar dacă este nevinovat. Mai mult, prin propunerea legislativă înaintată astăzi, decizia aplicării interdicției pe perioada procesului rămâne la latitudinea judecătorului, care poate decide să o mențină sau să permită participarea până la judecarea cauzei. Pedepsind suporterii, pedepsim sportul. Suporterii sunt inima sportului. Este o chestiune de normalitate”, declară Sebastian Burduja, președintele PNL București.

Inițiatorii au explicat că în actuala formă a legii oamenii sunt amendați colectiv, nu se individualiza fapta la persoana autorului, iar statul român a pierdut multe procese pentru lipsa de proporționalitate a măsurii.

România și Canada au semnat un memorandum în domeniul Apărării. În cadrul reuniunii miniștrilor apărării din statele membre ale NATO care s-a desfășurat la finalul săptămânii trecute, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a semnat împreună cu omologul canadian Bill Blair, Memorandumul de Înțelegere dintre Ministerul Apărării Naționale din România și Departamentul Apărării Naționale din Canada privind cooperarea bilaterală în domeniul Apărării.

Acest document va consolida cadrul juridic pentru cooperarea între cele două părți în domenii de interes reciproc precum planificarea apărării, logistică, forțe aeriene, industria de apărare, instruirea personalului în instituțiile militare, exerciții militare și securitate cibernetică.

„Sunt convins că acest acord va oferi cadrul necesar pentru aprofundarea cooperării în domeniul apărării dintre România și Canada, în beneficiul ambelor state, valorificând cooperarea foarte bună de până acum”, a declarat ministrul apărării naționale cu ocazia semnării acordului.
Semnarea documentului a rezultat din necesitatea de a adapta cadrul juridic al cooperării bilaterale la schimbările din mediul de securitate, de a reflecta nevoia de cooperare în cadrul Alianței Nord-Atlantice și de a oferi consistență dimensiunii de apărare a relației dintre România și Canada.

Cu acest prilej, cei doi oficiali au discutat și despre pregătirea summitului de la Washington. A fost subliniată nevoia accelerării adaptării posturii NATO de descurajare și apărare. Ministrul Tîlvăr a reiterat importanța strategică a Mării Negre în arhitectura de securitate euro-atlantică, mulțumind omologului canadian pentru contribuțiile substanțiale, atât prin încadrarea unor funcții în comandamentele multinaționale din România, cât și prin participarea la misiunile de poliție aeriană consolidată.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat că realizarea unei rețele de centre de adicție pentru minori la nivel național reprezintă o prioritate a Ministerului Sănatății.
Rețeaua este realizată în parteneriat cu autoritățile locale, a declarat Rafila, în timpul unie vizite la Bistrița.

„Participarea autorităților locale la acest proiect este esențială și vreau să mulțumesc domnului președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan și primarului orașului Bistrița, Gabriel Lazany, pentru deschiderea și implicarea în acest proiect destinat copiilor și adolescenților, dar și familiilor lor afectate de consumul de droguri. Centrul de la Bistrița va dispune și de spații recreative, terenuri de sport și bazin de înot”, a explicat Rafila.

Un alt centru va fi amenajat la Spitalul de Psihiatrie Schitu Greci din județul Olt.

Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu, a declarat că în acest an, în România au fost montate 472 de brățări electronice. Tot în România 9.168 de persoane sunt în control judiciar, iar 1.288 în arest la domiciliu.

Declarațiile au fost făcute în contextul în care Guvernul a aprobat modificarea legislației din perspectiva monitorizării electronice a persoanelor. Guvernul a devansat termenele de aplicare a termenelor pentru 18 județe, unde aceste brățări urmează să fie funcționale din 1 octombrie.

„Am propus și Guvernul a adoptat devansarea termenelor, respectiv pentru cele 18 județe care erau planificate în calendar la 1 ianuarie 2025, aceste brățări vor fi aplicate și sistemul va funcționa începând cu 1 octombrie 2024. De asemenea, am devansat termenul de aplicare a sistemului de monitorizare în ceea ce privește controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune și arestul la domiciliu, de la 1 ianuarie 2026 la 1 octombrie 2024”, a spus secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu.

Până la data de 1 octombrie 2024 în cele 23 de județe și București, unde funcționează deja proiectul pilot se va testa sistemul pentru a avea o aplicare totală la 1 octombrie 2024.
Proiectul stabilește și extinderea în viitor, după 1 ianuarie 2026 a sistemului pentru monitorizarea persoanelor care fac obiectul eliberării condiționate.
„În prima etapă au fost operaționalizate sistemele în București, județele Iași, Maramureș și Vrancea, de la 1 ianuarie 2024 am extins în alte 20 de județe, iar de la începutul anului și până în prezent au fost montate 472 de asemenea brățări. Astăzi avem active 208. Până în prezent, 25 de persoane și-au îndepărtat brățara, iar 24 de persoane au fost reținute. La acest moment avem în supraveghere 9.168 de persoane în control judiciar, din care 24 de persoane în control judiciar pe cauțiune. Totodată, fac precizarea că azi avem 1.288 de persoane în arest la domiciliu”, a adăugat Bogdan Despescu.