Agenția Naționalã de Cadastru și Publicitate Imobiliarã (ANCPI) anunță că desfãșoarã lucrãri de înregistrare sistematicã a proprietãților în sistemul integrat de cadastru și carte funciarã, gratuit pentru cetãțeni, în 2.250 de unitãți administrativ-teritoriale (UAT), din totalul de 3.181. Pentru 522 dintre acestea finanțarea este asiguratã din fonduri europene, în timp ce lucrãrile din celelalte UAT-uri sunt finanțate din veniturile proprii ale ANCPI.

ANCPI, instituție publicã în subordinea Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice și Administrației (MDLPA), a finalizat lucrãrile de înregistrare sistematicã a imobilelor la nivelul întregii localitãți în 251 UAT-uri, precum și în 26.556 de sectoare cadastrale. Dintre acestea, 126 de comune au fost cadastrate din fonduri europene, prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietãților în zonele rurale din România”.

Astfel, pânã la data de 05 iunie 2024, prin programele derulate, ANCPI a deschis peste 7,1 milioane de noi cãrți funciare, gratuit pentru cetãțeni.
Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor Agenþiei de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA), au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciarã 7,70 de milioane de hectare (81%).

Programul Național de Cadastru și Carte Funciarã (PNCCF) are drept scop înregistrarea, gratuitã pentru cetãțeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clãdiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciarã. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primãriilor.
Pânã în decembrie 2023, ANCPI a fost beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietãților în zonele rurale din România”, inclus în Axa prioritarã 11 din POR 2014-2020. Proiectul a completat obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrãrilor de înregistrare sistematicã pentru 5.758.314 de hectare din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totalã a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 reprezintã fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeanã și 46.933.673 – cofinanțare de la bugetul de stat.

Realizarea lucrãrilor de înregistrare sistematicã a proprietãților cu fonduri europene va continua, deoarece proiectul a fost etapizat, potrivit Legii nr. 338/2023. Astfel, finanțarea cu fonduri europene a lucrãrilor de cadastru sistematic este inclusã în Programul Creștere Inteligentã, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCIDIF) 2021-2027.
Mai multe informații referitoare la stadiul lucrãrilor de înregistrare sistematicã sunt disponibile pe pagina web a ANCPI.

Guvernul a aprobat înființarea Spitalului Public al Sectorului 6. Decizia a fost luată în ședința de joi a Executivului. Noul spital va avea peste 300 de paturi.
Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu care a explicat că este primul spital constuit în Capitală după Revoluție..

„Aprobăm finanțarea Spitalului Public al Sectorului 6, primul de acest fel construit în București după 1990. Vorbim de o unitate cu peste 300 de paturi și servicii medicale moderne”, a declarat Marcel Ciolacu.

Spitalul va fi construit în baza unui proiect realizat de Primăria Sectorului 6.
„Iată că, la fel ca și extinderea metroului în Sectorul 4, o primărie de sector face un spital și nu primăria Capitalei”, a subliniat Marcel Ciolacu.
Spitalul va costa peste 145 de milioane de euro. Circa jumătate din sumă va proveni dintr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Reprezentantul MAE Iulian Ivan anunță că din motive obiective, nu se vor organiza secții de votare în unele state și orașe. Este vorba despre zone în care există conflicte sau tensiuni, precum Afganistan, Mali, Coreea de Nord și orașul ucrainean Odesa.

În total, MAE va organiza 915 secții de votare în străinătate, ceea ce reprezintă un record.

„Statistic, sunt cu 80 de secții mai mult decât cele înființate la alegerile prezidențiale din 2019, când au fost înființate 835 de secții de votare, 167 de secții mai mult decât cele organizate la alegerile parlamentare din 2020, când au fost înființate 748 de secții și cu 474 de secții mai multe decât la europarlamentarele din 2019. Cele mai multe secții de votare vor fi organizate în statele cu cele mai mari comunități de români, respectiv în Italia 150 de secții de votare, în Spania, 147 de secții, în Regatul Unit al Marii Britanii – 104 secții de votare, Germania, 87 de secții, Franța și Principatul Monaco – 67 secții și Republica Moldova – 52 secții. În SUA vor fi 45 de secții de votare, iar în Belgia, 24 de secții, Austria 17 secții și Irlanda 16 secții de votare iar Regatul Țărilor de Jos – 16 secții. În Danemarca vor fi 14 secții și Canada -12 secții de votare”, a transmis reprezentantul cu însărcinări speciale pentru procesele electorale din cadrul MAE, Iulian Ivan.

El a explicat de ce nu se vor organiza secții de votare în unele state și orașe din străinătate.
„Din motive obiective, nu se vor organiza secții de votare în următoarele state și orașe: Afganistan, pentru că militarii români au fost restrași din teatrele de operațiuni, Mali, pentru că nu mai avem militari în acest stat, Odessa, unde activitatea Consulatului este suspendată temporar. În Sudan, activitatea misiunii a fost preluată de ambasada României la Addis Abeba. În Venezuela, misiunea diplomatică a fost închisă iar în Libia, a fost relocată la Tunis. În Coreea de Nord, activitatea este suspendată temporar iar la Ierusalim, din cauza condițiilor de securitate din zonă”, a precizat Iulian Ivan.

Guvernul a emis o hotărâre prin care obligă autoritățile locale să identifice terenurile cu ambrozie. Decizia stabilește că autoritățile locale vor fi obligate nu doar să identifice terenurile cu ambrozie ci și să someze proprietarii acestora în vederea luării măsurilor necesare pentru evitarea instalării sau răspândirii buruienii.

Decizia a fost luată în ședința de Guvern, a anunțat purtătorul de cuvânt al Rxecutivului, Mihai Constantin.

„Semnalez o Hotărâre ce include măsuri pentru combaterea ambroziei, buruiană ce provoacă forme alergice severe, inclusiv <febra de fân>. Hotărârea aprobată de Guvern menține obligativitatea ca autoritățile administrației publice locale să identifice anual terenurile infestate cu buruiana ambrozia de pe raza teritorială a acestora și să someze proprietarii sau deținătorii acestora în vederea luării măsurilor necesare pentru evitarea instalării sau răspândirii buruienii”, anunță purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
Hotărârea de Guvern reglementează și alte aspecte, printre care obligativitatea distrugerii buruienii ambrozia pe tot parcursul anului, posibilitatea ca proprietarii sau deținătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole să solicite autorităților administrației publice locale să efectueze lucrările de combatere a buruienii, contra cost, în cazul în care, motivat, aceștia nu o pot distruge.

Totodată, autoritățile administrației publice locale pot să efectueze lucrările de combatere a buruienii ambrozia, acolo unde proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole nu au făcut acest lucru, nici în perioada de înflorire a plantei, nici în urma avertismentului emis de autoritățile locale.

„În cazul în care proprietarii nu distrug ambrozia, nici după avertismentul autorităților, se aplică amenzi contravenționale de la 1.000 lei la 5.000 lei în cazul persoanelor fizice, respectiv de la 10.000 lei la 20.000 lei în cazul persoanelor juridice”, a precizat Mihai Constantin.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi creșterea salariului minim de la 1 iulie. Măsura a fost aprobată în ședința Executivului. Facem un pas pentru a ne apropia de salariul minim european, a spus prim-ministrul.

Guvernul a aprobat o majorare a salariului minim de la 3300 la 3700 de lei lunar. Modificarea va fi în vigoare de la 1 iulie.
„Cea mai așteptată decizie de azi este creșterea salariului minim de la 3300 la 3700 de lei lunar, de la 1 iulie. Este o măsură agreată cu partenerii de dialog social, de care beneficiază peste 1,8 milioane de angajați din România. De asemenea, la solicitarea mediului de afaceri, am aprobat majorarea de la 200 de lei la 300 de lei a sumei lunare neimpozitate”, a declarat Marcel Ciolacu.

Angajații vor câștiga în plus 284 de lei pe lună. În paralel, autoritățile lucrează la următoarea majorare care trebuie să se aplice din luna noiembrie.
„Facem un pas important pentru a ne apropia de nivelul cerut de Directiva privind salariul minim european. Ministerul Muncii și partenerii sociali lucrează deja la mecanismul care va introduce salariul minim european în România până în noiembrie. Formula stabilită va ține cont de puterea de cumpărare, de nivelul câștigului salarial mediu brut și productivitatea muncii”, a mai spus Marcel Ciolacu.

Regiunea Dunărea de Jos va fi conectată la Autostrada Moldovei printr-un drum expres. Guvernul a aprobat joi, 6 iunie, indicatorii tehnico-economici ai Drumului Expres Focșani-Brăila. Lucrarea urmeaă să fie scoasă la licitație.

Drumul Expres va avea peste 73 de kilometri, 57 de poduri și pasaje, șase noduri rutiere și șase parcări, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. În cadrul proiectului vor fi plantate 155 de hectare de perdele forestiere, atât cu scop ecologic, cât și pentru stoparea zăpezii.

„Undă verde de la Guvern pentru indicatorii tehnico-economici ai Drumului Expres Focșani-Brăila. Proiectul prevede inclusiv plantarea a 155 de hectare de perdele forestiere cu rol anti-înzăpezire. Valoarea investiției va fi de 6,75 miliarde lei, fonduri asigurate din Programul de Transport și de la bugetul de stat. Durata de execuție este de 36 luni”, anunță Sorin Grindeanu.
În cel mai optimist scenariu, șoferii vor putea circula pe noul drum din anul 2028.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că s-au semnat primele contracte din Programul Tranzitie Justă. Ceremonia a avut loc miercuri.
Proiectele au valoarea totală de 200 de milioane de lei.

„Am semnat astăzi primele contracte, în valoare totală de 200 milioane lei, în județele Dolj și Gorj pentru finanțarea investițiilor productive în IMM din Programul Tranzitie Justă, iar acest proces va continua pe tot parcursul lunilor iunie și iulie 2024”, a anunțat Câciu.

În județele incluse în Programul de Tranziție Justă, adică Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureș, Prahova și Galați, sunt peste 800 de proiecte depuse în sectorul IMM a căror valoare depășește 2,5 miliarde de euro. Alocarea inițială a apelului a fost de circa 772 milioane euro.

„Apetitul oamenilor de afaceri care vor să creeze plus valoare în economiile locale este de necontestat, iar sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru această direcție, la fel(acesta era un program pe care l-am gasit blocat când am preluat mandatul de ministru). În județele Dolj și Gorj, IMM-urile joacă un rol esențial în diversificarea economiei, creând noi oportunități de afaceri și contribuind la creșterea calității vieții, iar ceea ce este de necontestat este că există deja o sinergie între investițiile private și investițiile autorităților publice locale atât în infrastructura locală(mobilitate, educație, sănătate, sport, regenerare urbană etc.) cât și în calitatea serviciilor publice. Rolul parteneriatului dintre mediul de afaceri, autoritatile locale, agentiile de dezvoltare regională și administrația centrală are ca rezultat creșterea nivelul de bunăstare a cetățenilor, stabilitatea locurilor de muncă bine plătite și consolidarea economiei locale”, a explicat Adrian Câciu.

Interesul pentru program este foarte mare.
„Interesul pentru finanțare este semnificativ, dovadă fiind cele 194 de proiecte depuse în Dolj și 158 de proiecte depuse în Gorj, iar valoarea însumată a acestora este dublă față de valoarea alocată inițial pe această măsură. Aceste cifre demonstrează nevoia reală de finanțare a IMM-urilor din regiune și potențialul semnificativ de dezvoltare economică generat de Programul Tranziție Justă”, a precizat ministrul Investițiilor.

Au fost finalizate lucrările de renovare și restaurare a Muzeului "Casa Colecțiilor" (fosta Farmacie Ținc) din Galați. Investiția a fost realizată în cadrul unui proiect cu fonduri europene. Valoarea investiției a fost de aproximativ 5,4 milioane de lei.

„Suntem extrem de mândri să redăm Galațiului una dintre bijuteriile sale arhitecturale, pe care am renovat-o și modernizat-o complet. Am păstrat cu grijă elementele originale ale clădirii, care a fost construită acum mai bine de 120 de ani. Mai mult, în timpul lucrărilor, au fost descoperite și restaurate elemente decorative din jurul anului 1900.

În plus, în turnul clădirii a fost montat din nou, după 30 de ani, un ceas, replică a celui care a existat la începutul secolului trecut. A fost făcut pe comandă, folosind imaginile cu Farmacia Ținc din cărțile poștale ale anilor 1904-1906. Pentru copiii noștri, trebuie să păstrăm această frumoasă și impresionantă moștenire culturală a Galațiului”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Farmacia Ținc (Muzeul "Casa Colecțiilor") a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea de farmacistul Constantin Ținc. Piatra de fundație a fost așezată pe 17 mai 1899, iar documentul original, descoperit în 2004, va fi expus în muzeu.

În cadrul acestui proiect au fost restaurate elementele decorative interioare și exterioare, inclusiv partea de zidărie, tâmplăria și scările din lemn. A fost înlocuit acoperișul și s-au realizat lucrările de hidroizolație, s-au înlocuit instalațiile electrice și sanitare, au fost montate centrale termice și de tratare a aerului și s-au instalat senzori și camere de supraveghere. În plus, pe lângă ceasul din turn, a fost montată și roza vânturilor, așa cum avea odinioară această frumoasă casă de patrimoniu.

De asemenea, Muzeul "Casa Colecțiilor" va fi dotat cu mobilier (scaune, birouri, mese) și echipamente specifice (vitrine), iar după ce aici vor fi aduse colecțiile muzeului se va realiza și un tur virtual. Conform normelor în vigoare, pentru protejarea pieselor de muzeu care vor fi expuse aici, după orice restaurare trebuie să treacă o anumită perioadă de monitorizare a condițiilor din interior.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, la inaugurarea extinderii terminalului Plecări de pe Aeroportul Cluj, că investiția reprezintă dovada colaborării între un ministru social-democrat și o administrație liberală. Premierul s-a referit la ministrul social-democrat al Transporturilor și la primarul din Cluj-Napoca și președintele CJ Cluj, ambii de la PNL.

„Extinderea acestui terminal este mult mai mult decât simpla adăugare de noi porți și facilități suplimentare pentru pasageri. Este cel mai clar semnal al faptului că economia se dezvoltă solid, în egală măsură simbolizează deschiderea către noi oportunități economice și consolidarea poziției județului ca un hub de dezvoltare regional. Este un exemplu concret cum prin cooperare și viziune strategică putem atinge obiective ambițioase care contribuie la dezvoltarea României și mai ales este un proiect realizat cu fonduri europene prin colaborarea între un ministru al Transporturilor social-democrat și o administrație locală liberală”, a spus premierul pe Aeroportul Cluj-Napoca.

La eveniment a participat și ministrul Transporturilor.

„Finanțat de Ministerul Transporturilor, prin fonduri europene, și de autoritatea aeroportuară din fonduri proprii, acest aeroport va putea opera în condiții mult mai bune curse internaționale. Pe lângă zboruri spre și dinspre Spațiul Schengen, acest aeroport va putea opera în scurt timp curse spre și dinspre SUA”, a declarat Sorin Grindeanu.

Ministerul de Finanțe, Marcel Boloș, a participat la ceremonia prilejuită de punerea în funcțiune a două scanere cu raze X la Biroul Vamal Albița. Intrăm într-o eră a normalității și transparenței în operațiunile vamale, a declarat ministrul Marcel Boloș.

„Continuă consolidarea mecanismelor de combatere a contrabandei și fraudei la graniță: două scanere puse în funcțiune la Biroul Vamal Albița. La două săptămâni de la punerea în funcțiune a primului scaner din cele 26 la biroul vamal Galați-Giurgiulești, se inaugurează, la cea mai intens circulată vamă de pe frontiera dintre România și Republica Moldova, încă două noi sisteme de scanare cu raze X. Aceste două scanere, plasate în Biroul Vamal Albița, vor permite un control vamal mai rapid și mai precis al bunurilor aflate atât în camioane, cât și în mijloacele de transport persoane. Unul este relocabil și va fi utilizat pentru controlul autoturismelor, în vreme ce al doilea este o noutate, fiind un scaner mobil ce permite verificarea camioanelor”, a anunțat Ministerul de Finanțe.
Prin utilizarea echipamentelor de scanat se poate face inspectarea containerelor pentru mărfuri sau interiorul coletelor/bagajelor fără deschiderea acestora. Selecția pentru control prin scanare va fi efectuată

în urma analizei de risc realizate pe baza informațiilor disponibile la nivelul autorității vamale.
„Mulți au fost sceptici că aceste tehnologii vor fi implementate, dar iată că intrăm într-o eră a normalității și transparenței în operațiunile vamale. O normalitate în care putem scana peste 500 de camioane pe zi într-un punct vamal fără să fie nevoie să deschidem vreunul. Imaginați-vă doar cât timp consumă verificarea manuală a unui singur camion care transportă tone de marfă. Capacitatea de a reacționa rapid la posibilele fraude este esențială pentru combaterea evaziunii fiscale și pentru menținerea integrității sistemului vamal. Noile scanere permit detectarea instant a mărfurilor nedeclarate, reducerea timpului petrecut de șoferi în vamă și îmbunătățirea eficienței operaționale a punctelor vamale. Aceste mărfuri, care pot varia de la produse de consum uzual la echipamente industriale, nu numai că afectează veniturile fiscale, dar pot pune în pericol și sănătatea și siguranța oamenilor. Tocmai de aceea este vitală această investiție în cele 26 de scanere pe care le vom aveam în toate punctele de frontieră importante. Proiectul nostru în valoare de 100 milioane euro este susținut atât din bugetul național, cât și din fonduri europene, fiind parte integrantă a Planului Național de Redresare și Reziliență”, a explicat ministrul Marcel Boloș.