Igor Moisescu

Ministerul Muncii anunță că au început plățile pentru beneficiarii Venitului Minim de Incluziune. Plățile se fac de marți prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

Este vorba despre beneficiarii Venitului Minim de Incluziune (VMI). În prezent sunt 209.856 de beneficiari înregistrați. Sprijinul financiar înlocuiește venitul minim garantat și alocația pentru susținerea familiei și a intrat în vigoare de la 1 ianuarie.

Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Muncii, în 20 februarie au fost alimentate conturile pentru cei care au optat pentru încasare pe card, iar în ultima decadă a lunii, între 22 februarie și ultima zi a lunii, se face plata prin mandat poștal.

„VMI reprezintă un program de asistență socială, creat pentru a ajuta persoanele și familiile aflate în situații vulnerabile să depășească mai ușor obstacolele financiare pe care le întâmpină. Încurajează accesul la educație, întrucât copiii din familiile beneficiare de VMI înscriși la școală vor beneficia automat și de bursa socială. Încurajează și încadrarea în muncă, deoarece persoanele apte de muncă intră automat în programele de mediere ale ANOFM, iar cele fără nivel de instruire vor avea acces la programe de tip <A Doua Șansă> pentru a le crește șansele de angajare”, a anunțat ministra Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu.

Suma totală care va fi plătită în această lună este de 132.918.895 de lei.

Președintele României, Klaus Iohannis, susține că dezrobirea romilor reprezintă un moment istoric semnificativ în modernitatea țării. El a făcut declarația marți, cu prilejul împlinirii a 168 de ani de la dobândirea libertății pentru această etnie.

Potrivit lui Iohannis, statul român recunoaște suferințele îndurate timp de secole de romi și aduce un omagiu victimelor discriminării.

„Dezrobirea romilor reprezintă un moment istoric semnificativ în modernitatea României, 20 februarie marcând 168 de ani de la dobândirea libertății pentru această etnie, un proces complex care are încă reverberații în societatea noastră actuală. Marcarea – prin lege – a Zilei Dezrobirii demonstrează angajamentul comun al oamenilor politici și al cetățenilor de a face posibilă o reală incluziune politică, economică și social-educațională a romilor și de a sprijini membrii comunităților lor pentru a-și pune în valoare potențialul, ca participanți activi la viața națiunii. Prin marcarea acestei zile, statul român recunoaște suferințele îndurate timp de secole de romi și aduce un omagiu victimelor discriminării, cu atât mai mult cu cât dezrobirea juridică de la mijlocul secolului XIX nu a putut să înlăture decalajele rămase care, de-a lungul timpului, au dus la stigmatizarea romilor”, a transmis Klaus Iohannis.

Președintele României a mai vorbit despre progresele pe care le-a făcut societatea și despre includerea în programa școlară începând cu anul 2025 a disciplinei opționale „Istoria, robia și deportarea romilor”.

„Doar depășind această moștenire, putem vorbi despre o Românie modernă, europeană și rezilientă. Ziua de astăzi, dedicată Dezrobirii Romilor, ne oferă prilejul de a evalua progresele pe care le-a înregistrat societatea românească în ceea ce privește incluziunea romilor, dar mai ales de a conștientiza responsabilitățile pe care le avem în continuare. Salut eforturile derulate în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate în Strategia Guvernului României pentru incluziunea romilor 2022-2027, prin care România continuă să-și mobilizeze energiile în edificarea unei societăți a egalității de șanse pentru toți. Asumarea trecutului rămâne una dintre cele mai importante provocări ale prezentului. Fără înțelegerea istoriei și a cauzelor care au condus la suferințe teribile, extremismul va continua să amenințe atât Europa, cât și întreaga lume. (...) Elevii de gimnaziu și liceu vor putea studia tradițiile multiseculare ale romilor, dar și faptul că robia și deportările acestora au fost realități dramatice ale istoriei noastre comune. Aceste aspecte dureroase ale trecutului trebuie să fie cunoscute de noile generații pentru a putea combate discriminarea și discursul incitator la ură prin educație, toleranță și respect reciproc. Rememorarea istoriei să ne inspire în efortul nostru comun de a face ca România să devină un spațiu al oportunităților egale pentru toți cetățenii săi, indiferent de etnie”, a precizat Iohannis.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, anunță că peste cinci ani s-ar putea circula cu metroul de la Gara de Nord la Gara Progresul. Cererea de finanțare a fost depusă și a fost pregătită documentația pentru licitație.

Anunțul a fost făcut de primarul Băluță.

„Atenție, se închid ușile! Aducem metroul de la Gara de Nord la Gara Progresul! Zilele trecute, am depus cererea de finanțare în valoare de 2,5 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile din ”Programul Transport” al Uniunii Europene, pentru extinderea magistralei M4, cu încă 14 stații de metrou”, a transmis primarul Sectorului 4.

Daniel Băluță a mai spus că în paralel, a fost pregătită documentația astfel încât, până la sfârșitul acestei lunii, să fie lansată în SICAP procedura de licitație publică pentru proiectarea și execuția lucrărilor.
„Dacă totul merge bine, în cinci ani de zile vom putea circula cu metroul de la Gara de Nord la Gara Progresul”, a precizat Daniel Băluță.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr anunță că încă șase aeronave F-16 olandeze vor sosi la Centrul European de Pregătire F-16 din România. Acestea vor sosi în următorele luni.

Anunțul a fost făcut după Conferința de Securitate de la München. Ministrul român al Apărării s-a întâlnit cu omologul său olandez.

„Încă șase aeronave F-16 olandeze vor sosi la Centrul European de Pregătire F-16 din România în următoarele luni. Am mulțumit doamnei Kajsa Ollongren, ministrul apărării din Regatul Țărilor de Jos, cu care am avut o întrevedere în marja Conferinței de Securitate de la München, pentru decizia Guvernului de la Haga de a contribui substanțial, prin dislocarea de trupe și tehnică militară de înaltă performanță în România, inclusiv prin aeronave F-16, la întărirea apărării flancului estic al NATO și, în particular, a regiunii Mării Negre.

Progresele programelor de instruire comune, participarea militarilor olandezi, în 2022 și 2023, la Grupul de Luptă NATO condus de Franța, dislocarea a trei aeronave MQ-9 Reaper fără pilot în România pe parcursul anului 2024 și dislocarea de aeronave la Centrul European de Pregătire F-16 de la Fetești au constituit, de asemenea, teme de discuție în cadrul întâlnirii cu omologul olandez, a mai devăluit Tîlvăr.

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, ministrul român a subliniat „sprijinul ferm al României pentru instruirea piloților ucraineni în cadrul Centrul European de Pregătire F-16, atunci când aceștia vor atinge nivelul de pregătire care le va permite începerea antrenamentelor la Fetești”.

PSD susține că „se va opune categoric tentativei USR de a drena banii din sistemul asigurărilor sociale de sănătate către clientela de partid”. Reacția vizează propunerea numită „Pilon II pentru Sănătate”.
Mesajul a fost transmis printr-un comunicat de presă.

„După ce a irosit 1 miliard de euro din bugetul Sănătății pe achiziții supradimensionate de vaccinuri COVID-19, USR vrea să dea încă o lovitură grea sistemului public de sănătate din România. Așa-zisul „Pilon II pentru Sănătate” propus cu surle și trâmbițe de USR este, în realitate, o tentativă ticăloasă de privatizare mascată a sistemului social de asigurări de sănătate, în beneficiul unei clientelei de partid”, au transmis social-democrații.

PSD susțin că „propunerea legislativă a USR subminează sistemul public de sănătate și posibilitatea celor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale corespunzătoare”.

„Așa-numita libertate de a alege o firmă privată de asigurări medicale se aplică doar celor care își vor permite să plătească diferența dintre cei 165 de lei direcționați din CASS și valoarea totală a asigurării private. Pentru cea mai mare parte a populației, proiectul USR înseamnă mai puține servicii medicale, ca urmare a scăderii finanțării din sistemul public de sănătate. Prin această propunere legislativă USR calcă în picioare conceptul de solidaritate socială, care presupune coeziune și ajutor reciproc între membrii societății. Mai mult, ignoră un lucru elementar, care este demonstrat de realitatea din unitățile spitalicești de stat: cazurile grave sunt tratate/gestionate de sistemul public. Conform Art. 1 din Constituție, România este „stat social”, în care sănătatea nu este o marfă tranzacționată contra cost, ci un drept fundamental, garantat pentru toți cetățenii români”, a precizat PSD.

Ministrul Adrian-Ioan Veștea a semnat 44 de noi contracte de finanțare prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 392.653.145,36 de lei.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, contractele, semnate împreună cu o parte dintre beneficiarii proiectelor, au ca obiective „modernizarea drumurilor de interes local și a infrastructurii stradale, înființarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă și a rețelelor de canalizare menajeră, lucrări de amenajare urbanistică, precum și construirea sau modernizarea unor poduri și podețe”.

„Toate aceste facilități răspund unor necesități de bază ale oamenilor și trebuie să fie interconectate, pentru a avea rezultate cât mai bune și mai de durată, aducând beneficii vizibile comunităților locale în care se implementează”, a precizat ministrul Adrian-Ioan Veștea.

Ionuț Pucheanu, primarul orașului Galați, susține că șomajul a scăzut cu 55% în ultimii șapte ani. Edilul șef a folosit date oficiale furnizate de AJOFM Galați.

Potrivit primarului în municipiul Galați au fost sub 1.000 de șomeri la final de 2023, în scădere cu 55% față de 2016

„Orașul nostru a devenit tot mai atractiv pentru investitori și trebuie să continuăm în această linie. Asta înseamnă dezvoltare și noi locuri de muncă pentru gălățeni, în timp ce numărul șomerilor este în continuă scădere. Iată evoluția numărului de șomeri de la sfârșitul fiecărui an în municipiul Galați: 2016 – 2.212, 2017- 1.500, 2018 – 1.457, 2019 – 1.376, 2020 – 1.975, 2021 – 1.201, 2022 – 1.301, 2023 – 987”, a prezentat Ionuț Pucheanu pe rețelele de socializare.

Fostul ministru al Muncii, Marius Constantin Budăi, susține că PSD se opune proiectului privind introducerea CASS pentru pentru pensiile mai mari de 4.000 de lei. Acesta a fost inițiat de mai mulți membri PNL.

Proiectul a fost depus la Senat. „Un proiect de lege recent depus la Senat propune aplicarea Contribuției de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) la pensiile care depășesc pragul de 4.000 de lei. Însă, acesta nu se bucură de susținere unanimă”, a anunțat Budăi.

Fostul ministru a mai spus că PSD nu va vota proiectul.

„PSD face front comun și declară răspicat că se va opune acestui proiect, apărând interesele părinților și bunicilor noștri. Această inițiativă vine din partea acelorași politicieni care au decis înghețarea pensiilor în 2021, provocând nemulțumire în rândul seniorilor. Contradicțiile sunt evidente din partea PNL: pe de o parte fac promisiuni cu neimpozitarea pensiilor sub 3.000 de lei, iar pe de alta se propune o suprataxare a celor care depășesc 4.000 de lei. Din punctul meu de vedere, aceste contradicții denotă o doză destul de mare de neseriozitate a PNL în politicile adresate pensionarilor”, a precizat Marius Constantin Budăi.

Miniștrii Transporturilor din România și Italia au discutat despre noi proiecte din cadrul Inițiativei celor Trei Mări. Sorin Grindeanu și Matteo Salvini s-au întâlnit joi la Roma.
Grindeanu este unul dintre membrii delegației conduse de Marcel Ciolacu, aflate într-o vizită de lucru în Italia.

„Un nou an, o nouă întâlnire cu bunul meu prieten, ministrul italian al Transporturilor și Infrastructurii, Matteo Salvini! Am decis că este oportună implementarea unor proiecte noi, stabilite în cadrul Inițiativei celor Trei Mări, care să asigure interconectarea rutieră pe ruta Marea Baltică- Marea Neagră- Marea Egee. Pe teritoriul României această rută se va materializa prin construcția drumului de mare viteză Arad- Oradea. Dezvoltarea rețelelor TEN-T reprezintă un scop comun al ambelor țări ca și diversificarea rutelor de transport care tranzitează teritoriul Uniunii Europene”, a anunțat ministrul român al Transporturilor pe Facebook.

Sorin Grindeanu a vorbit cu omologul său și despre firmele italiene care au contracte în derulare în România.

„În contextul extinderii accelerate a rețelelor de transport din România, am subliniat importanța respectării angajamentelor contractuale din partea firmelor italiene care activează în domeniul infrastructurii! În prezent, România este o piață cu o dinamică fără precedent, datorată implementării obiectivelor de infrastructură mare și, din această perspectivă, orice întârziere poate provoca prejudicii la nivel național și cu impact pe plan european”, a transmis Grindeanu.

Un alt subiect discutat a fost cel al sprijinului acordat Ucrainei de România. „Am subliniat interesul justificat pentru participarea firmelor românești, alături de firme din alte state europene, la reconstrucția acestei țări, după finalizarea conflictului ruso-ucrainean. În acest context, Portul Constanța va avea un rol extrem de important, fapt subliniat și de omologul meu Italian. Ar urma să fie asigurată o conexiune maritimă mult mai eficientă între principalul port de la Marea Neagră și porturile italiene de la Marea Adriatică (Trieste, Ravenna etc.), care ar facilita tranzitul de mărfuri”, a precizat Sorin Grindeanu.
În timpul discuției, reprezentantul Guvernului italian și-a exprimat din nou susținerea pentru aderarea României în totalitate la Spațiul Schengen. De asemenea, România va susține demersurile Republicii Italiene la nivel european și se va alătura demersului Romei care denunță interdicțiile impuse de Austria transportatorilor pe Coridorul Brenner (Tirol).

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, susține că România nu are recesiune şi nu există nici această prognoză că s-ar putea îndrepta în această direcţie.

„Nu suntem pe recesiune. Nu cred că suntem nici în direcţie. Din grafic o să vedeţi că cu consum în creştere, ar fi fost posibil, să zicem, dacă nu se atrăgeau banii europeni, dar văd că merg destul de bine. Deci investiţiile merg, consumul este în creştere, creditul şi-a revenit, încetinire de creştere economică am avut, dar recesiune înseamnă câteva trimestre de scădere a Produsului Intern Brut şi cifre mari, adică nu 0,1 sau... Deci nu avem recesiune şi nu vedem, nu avem această prognoză”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.