Ministrul Agriculturii a pus în mișcare un proiect legislativ care își propune să echilibreze balanța în favoarea produselor autohtone. Este vorba despre o inițiativă care limitează adaosul comercial la maximum 20% pentru alimentele produse în România. Asta înseamnă prețuri mai accesibile pentru consumatori și o șansă în plus pentru producătorii locali să concureze pe piață, anunță Mihai Fifor, unul dintre liderii PSD.

Conform proiectului, doar produsele românești vor beneficia de adaos limitat. Retailerii care nu respectă această regulă vor fi sancționați sever.

„Acest proiect nu doar că încurajează consumul made in Romania, dar și descurajează importurile de produse cu standarde de calitate îndoielnice. E un pas înainte spre un stil de viață sănătos și o economie locală puternică. Haideți să susținem împreună produsele românești”, a transmis, pe rețelele sociale, reprezentantul PSD Mihai Fifor.

Alegătorii români care doresc să voteze la alegerile prezidențiale și/sau la alegerile parlamentare din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din străinătate mai aproape de domiciliu sau reședință se pot înregistra de luni pe portalul votstrainatate.ro. Procedura este deschisă de luni, a anunțat Autoritatea Electorală Permanentă AEP.

Portalul cuprinde două secțiuni: Alegerea Președintelui României și Alegerea Senatului și a Camerei Deputaților. În cadrul fiecărei secțiuni există două categorii: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență.

Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular online, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine.

Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular online, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de e-mail, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate. AEP menționează că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități.

După finalizarea procedurii de înregistrare pe portal, alegătorul va primi un e-mail de verificare care conține un link valabil pentru 24 de ore, ce trebuie să fie accesat pentru confirmarea cererii, în caz contrar nerealizându-se validarea înregistrării. Soluționarea cererii alegătorului din străinătate pentru votul la secția de votare se face de către AEP, în termen de 10 zile lucrătoare de la confirmarea, de către acesta, a e-mailului de verificare. Soluționarea cererii alegătorului din străinătate pentru votul prin corespondență se face de către AEP, în termen de 5 zile de la confirmarea, de către acesta, a e-mailului de verificare, a mai transmis AER prin intermediul unui comunicat.

Ministrul Transportului, Sorin Grindeanu, anunță că prima secțiune de pe traseul Autostrăzii Nordului are finanțarea asigurată. Este vorba despre Varianta Ocolitoare Gura Humorului care va fi construită la profil de autostradă.

Anunțul a fost făcut pe Facebook după ședința de Guvern de joi. „Construcția primei secțiuni de pe traseul Autostrăzii Nordului (A14) are finanțare asigurată! Am aprobat astăzi, în ședința de Guvern, indicatorii tehnico-economici pentru Varianta de ocolire Gura Humorului (județul Suceava), care va fi construită la profil de autostradă”, a explicat Sorin Grindeanu.

Valoarea totală estimată a investiției, finanțată prin PT se ridică la 2,31 miliarde de lei, inclusiv TVA.

Șoseaua de 10,14 km va face parte integrantă din proiectul drumului de mare viteză Baia Mare- Suceava și va asigura conexiunea între loturile Bistrița-Vatra Dornei și Vatra Dornei-Suceava. Varianta Ocolitoare Gura Humorului va fi construită în baza unui parteneriat încheiat între CNAIR și Consiliul Județean Suceava.

Guvernul aprobă hotărârea privind terenul pentru noua Operă Națională din Iași. Decizia a fost anunțată de Ministerul Culturii.

Opera Națională de la Iași va fi construită de la zero. Terenul pentru noul sediu a intrat în proprietatea Ministerului Culturii, prin Opera Națională Română Iași, a transmis Ministerul Culturii.
Guvernul a adoptat joi hotărârea cu privire la terenul pe care se va realiza lucrarea.

„Reușita de astăzi reprezintă finalizarea procesului de asigurare a cadrului juridic necesar demarării proiectului. Terenul a fost transferat din domeniul public al județului Iași în domeniul public al statului și dat în administrarea Operei Naţionale Române din Iași. Construirea noului sediu al operei este una din cele mai mari investiții ale Ministerului Culturii, finanțată printr-un important acord de împrumut încheiat între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Inițial era prevăzută suma 15 milioane de euro, însă aceasta va fi suplimentată cu suma de 65 milioane de euro”, a comunicat Ministerul Culturii.

Ministerul Sănătății anunță că a avizat structura modificată a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”.

Conform sursei menționate, acordarea avizului pentru structura modificată a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „M. S. Curie” a permis deplasarea echipei Direcției de Sănătate Publică București pentru efectuarea evaluării necesare autorizării sanitare a clădirii spitalului, care va fi eliberată la începutul săptămânii viitoare.

Noua clădire aparține Spitalului „M.S. Curie” și a fost construită din fonduri colectate de Asociația Dăruiește Viață.

În paralel cu activitatea de autorizare, personalul administrativ și de specialitate al spitalului inventariază bunurile și echipamentele din noua clădire pentru a putea fi încheiată donarea acestora și înregistrarea în patrimoniul spitalului.
Pentru ca acest proces să se desfășoare cât mai rapid, Ministerul Sănătății a trimis o echipă de specialiști în urmă cu două luni.

Expert Forum (EFOR) a analizat cheltuielile realizate de partidele politice și politicieni în social media prin intermediul platformelor Facebook și Google. Analiza a vizat cheltuielile din primele trei luni ale anului și a avut unele rezultate surprinzătoare.

Studiul se concentrează pe sumele alocate pentru campanii care sunt marcate ca politice/electorale sau cu impact social. Potrivit EFOR, partidele au cheltuit pe Facebook peste trei milioane lei prin pagini oficiale sau ale membrilor/candidaților/aleșilor de la nivel local sau central. Pe lângă aceste cheltuieli, prin Facebook s-au promovat de aproape încă 600 mii de lei publicații online, organizații neguvernamentale sau alte entități, prin reclame marcate ca politice/electorale/sociale.

„Peste 75% din bani (2,4 mil) au fost cheltuiți de către USR, PNL (câte 700 mii lei), PSD (650 mii lei) și AUR (325 mii lei). Cheltuielile totale însumate ale celor patru partide nu au crescut față de aceeași perioadă a anului trecut. Punctual, cheltuielile PNL au crescut, iar cele ale paginilor asociate USR au scăzut. Cheltuielile paginilor asociate AUR au crescut de aproape 20 de ori. La USR, PSD și AUR paginile liderilor au fost printre cele care au înregistrat cele mai mari cheltuieli. La PNL pagina președintelui partidului se află mai jos în listă ca valoare a cheltuielilor. Pe lângă paginile politicienilor am identificat pagini care par a fi publicații, dar care sunt asociate unor partide. Cele mai multe și vizibile se regăsesc în legătură cu AUR, acestea având un număr mare de reclame, chiar dacă nu investesc foarte mult”, a stabilit EFOR.

Pe platforma Google, partidele politice au cheltuit aproximativ 600.000 lei.
„Jumătate din bani au fost cheltuiți de PSD, iar aproape 40% de USR. Cea mai mare parte din cheltuieli au fost legate de advertiseri care au promovat partidul în sine; cazurile în care advertiser e o persoană sunt mai puține. Cheltuielile au scăzut comparativ cu perioada similară din 2023, când s-au înregistrat plăți de aproape 700.000 lei. Advertiserii asociați PNL și USR au cheltuit semnificativ mai puțin, iar cei legați de PSD de șase ori mai mult”, a precizat EFOR.

PSD anunță că își asumă ca obiectiv politic major implementarea salariului minim european în România, până la finalul anului 2024. În acest sens, specialiștii PSD lucrează deja la elaborarea unei propuneri de reglementare, pentru transpunerea în legislația națională a Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Propunerea va fi realizată în colaborare cu ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu.

PSD consideră că „trebuie definit un mecanism automat pentru majorarea anuală a salariului minim din România, într-o manieră predictibilă, care să garanteze creșterea nivelului de trai și a puterii de cumpărare pentru toți salariații din România”.

Creșterea salariului minim la 3.700 de lei, anunțată de premierul Marcel Ciolacu pentru data de 1 iulie 2024, va ridica veniturile salariale la nivelul corespunzător pentru introducerea mecanismului de majorare automată a salariilor, conform prevederilor din Directiva europeană. PSD consideră că „orice efect pozitiv din economie trebuie să se reflecte și în veniturile salariale ale cetățenilor”.
Introducerea salariului minim european va constitui un beneficiu important în special pentru salariații din sectorul privat, unde există cel mai mare număr de angajați încadrați cu acest nivel minim de salarizare, a precizat PSD.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că marile proiecte din domeniul energiei ale Azerbaidjanului și României merg înainte. Declarația a fost făcută la finalul întâlnirii pe care Burduja a avut-o cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev.

Întâlnirea a avut loc la Baku.

„Marile proiecte energetice merg înainte, punte între Marea Caspică și Marea Neagră: coridorul verde — cablul în curent continuu AZ-GE-RO-HU; terminalul LNG în portul Constanța, pentru gazul azer (fostul proiect AGRI); rută de transport Middle Corridor, cu România ca poartă de intrare pe piața europeană (aici ne ajută și Schengen naval); deschiderea unui zbor direct pe ruta Baku-București; proiecte comune pentru producerea de îngrășăminte chimice, medicamente și în industria de apărare”, a scris Sebastian Burduja pe Facebook.

Burduja a fost însoțită de o comisie de specialiști.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a inspectat lucrările de la sistemele de irigații din Giurgiu. Aducem apă din Dunăre pentru a iriga aproximativ 76.000 de hectare, a spus demnitarul.

Florin Barbu a anunțat că se lucrează la reabilitarea canalelor și a stațiilor de pompare apă de la Amenajarea de Irigații Giurgiu Răzmirești.

„Alături de colegul meu Marian Mina, deputat de Giurgiu, am mers pe șantier și am văzut stadiul acestei investiții complexe, de aproximativ 485 milioane de lei, care se va finaliza în anul 2026. Pe canale noi, reabilitate și cu ajutorul stațiilor de pompare modernizate aducem apă din Dunăre pentru a iriga aproximativ 76.000 de hectare”, a explicat Florin Barbu.

Apa va fi adusă pe canale, fără costuri pentru fermieri, a precizat ministrul Agriculturii.