Moțiunea „Odele pentru Ceauşescu nu salvează agricultura românească”, depusă de USR împotriva ministrului Agriculturii, Florin Barbu, a fost respinsă. Decizia a fost luată marți în Camera Deputaților.

Moțiunea a fost respinsă cu 77 de voturi „pentru”, 149 de voturi „împotrivă”, 7 abţineri. Alți 10 deputaţi nu au votat.
„Trebuie să plece din funcția de ministru, să vină cineva mai priceput și mai puțin nostalgic după comunism”, au solicitat inițiatorii de la USR ai moțiunii.

În replică, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a ironizat moțiunea depusă de opoziție.

„Vorbim despre această moțiune simplă? Chiar simplă, fără conținut. Bineînțeles, am citit cu atenție această moțiune. În conținutul ei nu se vorbește de activitatea Ministrului Agriculturii și de activitatea mea ca ministru. Înseamnă că au depus o moțiune pur politică, încercând probabil la alegerile europarlamentare să facă pragul de 5%”, a declarat ministrul Florin Barbu.

Luni, la Comisia de muncă din Senat se discută interdicția cumul pensie-salariu, dar și taxa pe boală.

CCR a trimis înapoi în Parlament legea interdicției cumul pensie-salariu, după sesizarea ÎCCJ în noiembrie 2023. USR a depus amendamente care prevăd că doar pensiile speciale nu se pot cumula cu salariul.

USR a depus un proiect de lege privind eliminarea taxei de boală și acesta ajunge la dezbateri. Între timp, la Camera Deputaților, ordonanța care prevede taxa nu a fost votată, deși termenul de raport a expirat pe 12 martie, a precizat USR.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) anunță că pașaportul simplu electronic românesc permite intrarea fără viză în 179 de țări. Este al 15-lea cel mai puternic pașaport din lume, susține MAI.

Statistica a fost realizată conform standardului de referință Henley Passport Index.

„Pașaportul simplu electronic românesc permite intrarea fără viză în 179 de țări, fiind poziționat în prezent pe locul 15 la nivel mondial pe scara mobilității globale, conform standardului de referință Henley Passport Index. Clasamentul Henley Passport Index este o măsură importantă a puterii unui pașaport și este recunoscut pe scară largă pentru metodologia sa transparentă și riguroasă”, anunță MAI.
Potrivit MAI, cetățenii români minori cu vârsta mai mică de 14 ani pot călători în străinătate doar cu pașaportul simplu electronic sau pașaportul simplu temporar. În ceea ce privește cetățenii români minori cu vârsta mai mare de 14 ani, aceștia pot călători cu documentele menționate mai sus sau în baza cărții de identitate (în statele membre ale Uniunii Europene, precum şi în statele terţe care recunosc cartea de identitate ca document de călătorie). Cetățenii români minori nu pot călători în străinătate în baza certificatului de naștere.

Doi medici noi la spitalul Orășenesc Târgu Bujor. Este vorba de doi medici tineri, care au terminat rezidențiatul la spitale din Iași și Galați. 

„Dacă zilele trecute, vorbeam de un specialist în obstetrică-ginecologie, astăzi vorbim de doi medici de laborator. Doi medici tineri, care au terminat rezidențiatul la spitale din Iași și Galați, și care vor avea la dispoziție, în curând, un laborator nou, de patru ori mai mare decât cel actual și cu un număr dublu de echipamente, unele pentru prima oară în dotarea unității medicale. Mai mult, în doar câteva zile, vom inaugura și noua clădire a Maternității și secției de Chirurgie, renovată și modernizată de la zero”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Spitalul asigură servicii medicale pentru aproximativ 60.000 de oameni din centrul județului Galați.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că 150 milioane euro pentru digitalizarea IMM-urilor pot fi accesate din 25 martie. Ete vorba despre granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investitia 3 din PNRR”, a anunțat ministrul Adrian Câciu.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie. Sprijinul poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing.

De asemenea, banii pot fi folosiți pentru cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștinţe și competenţe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru arena Dinamo. Este vorba despre arena multifuncțională care o să fie utilizată de Clubul Sportiv Dinamo București. Aprobarea a fost dată joi, în cadrul ședinței de Guvern.

Arena va dispune, pe lângă stadion, de spații complementare pentru sport (săli de box cu trei ringuri, de haltere, de judo, de lupte, de gimnastică, de fitness și de scrimă), vestiare și spații conexe pentru personal, pentru cantonamente, pentru spectatori, pentru presă, transmisii TV, depozitări și alte spații tehnice aferente întreținerii clădirii, dotări sanitare și facilități pentru persoane cu dizabilități locomotorii.
Stadionul va avea 25.059 de locuri și va fi dimensionat în conformitate cu cerințele aplicabile prin regulamentul de acreditare UEFA pentru nivelul 4, îndeplinind inclusiv exigențele superioare acestui standard, anunță Guvernul.

Prin proiect, se prevede și realizarea unui spațiu expozițional, care va găzdui evenimente culturale, expoziții temporare, precum și o expoziție permanentă în care vor fi expuse trofeele clubului, precum și a unui heliport în vederea aterizării aeronavelor SMURD, cu acces către Spitalul Clinic de Urgență Floreasca.

Suprafața desfășurată totală a arenei este de 66.716 mp, durata de execuție este de 25 luni, iar valoarea totală a investiției este estimată la suma de 854.573.000 lei (827.893.000 lei, valoare finanțată de MDLPA prin Programul național de construcții de interes public sau social derulat de Compania Națională de Investiții, și 26.680.000 lei, valoare finanțată de Ministerul Afacerilor Interne, prin Clubul Sportiv Dinamo București).

Ministrul Apărării Angel Tîlvăr anunță că avioanele F-16 vor avea parte de mentenanță la cele mai înalte standarde. Declarația a fost făcută la finalul întâlnirii pe care ministrul a avut-o cu reprezentanții unor companii din Bacău, cu care MApN colaborează pentru dezvoltarea programelor de modernizare a Forţelor Aeriene Române.

Zilele trecute, ministrul Angel Tîlvăr s-a întâlnit cu militarii Bazei 95 Aeriene și apoi a avut întrevederi cu reprezentanţii unor companii din industria de apărare.

„Industria de apărare este extrem de importantă pentru Ministerul Apărării Naționale. AEROSTAR Bacău este una dintre companiile de succes din industria de profil. Dacă menționez doar două dintre activitățile acesteia, este ușor de înţeles de ce avem un interes major în buna funcționare a companiei: Centrul de Mentenanță pentru F-16 și Centrul Național de Mentenanță pentru lansatorul multiplu de rachete HIMARS, ambele fiind desemnate centre de mentenanță de către Guvernul României. De asemenea, am văzut și linia pregătită pentru asamblarea și fabricarea unor elemente mecanice pentru vehiculul aerian aferent UAS tactic operativ, ale cărui componente vor fi produse de mai multe companii din România. În același timp, am dorit să văd și alte facilități de producție implicate în industria națională de profil. Mă refer aici la ELMET INTERNATIONAL Bacău, care fabrică componente ale transportorului pentru trupe PIRAHNA V", a explicat ministrul Angel Tîlvăr.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că România a încasat 33,1% din fondurile prin PNRR. În prezent avem contracte de investiții în valoare de 36 miliarde de euro semnate, din care 21 miliarde euro sunt finanțări PNRR, spune Câciu.

Declarațiile au fost făcute în urma Conferinței anuale privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.

„România a făcut progrese remarcabile în ultimul an în implementarea PNRR. În prezent, avem contracte de investiții în valoare de 36 miliarde de euro semnate, din care 21 miliarde euro reprezintă finanțări PNRR. România a încasat deja 33,1% din fondurile alocate prin PNRR, iar 1,9 miliarde de euro cu execuția la martie sunt deja cheltuite. Cu pragmatism, trebuie să grăbim viteza implementării, iar fondurile disponibile să sprijine dezvoltarea economiei. Pentru aceasta lucrăm constant cu coordonatorii de reforme și investiții finanțate din PNRR și cu cei ai Comisiei Europene pentru a accelera implementarea PNRR. Subliniez că pentru succesul implementării PNRR este necesar dialogul constant cu Comisia, dar și consecvența coordonatorilor de reformă în recuperarea întârzierilor și realizarea la timp a investițiilor și reformelor”, a declarat Adrian Câciu.

România beneficiază de fonduri în valoare de 28,5 mld. euro prin PNRR, din care 13,6 mld. euro granturi și 14,9 mld. euro împrumuturi.

Conform MIPE, până în prezent, România a depus trei cereri de plată pentru rambursarea fondurilor alocate din PNRR și a primit în total fonduri în valoare de 9,4 miliarde euro reprezentând contravaloarea prefinanțării (inclusiv pentru REPowerEU), a primei cereri de plată și a celei de-a doua cereri de plată.

Cătălin Cîrstoiu este în mod oficial candidatul comun susținut de PNL și PSD la Primăria Capitalei. Medicul susține că s-a înscris în lupta electorală deoarece Bucureștiul este un oraș bolnav. Împreună îl putem face sănătos, a transmis Cîrstoiu.

„Ca medic am ajuns la concluzia, având un simț civic față de comunitatea în care trăiesc, că sănătatea nu se rezumă strict la acele manevrele pe care omul le găsește în spital”, a explicat candidatul.

Cătălin Cîrstoiu a vorbit despre viziune și a spus că orașul trebuie să fie vindecat.

„Una din obligațiile mele față de pacienții mei a fost să asigur tratamentul unor boli grave, cancerul. Și am făcut-o, zic eu, avem cel mai modern buncăr de radioterapie care există în Europa de Est, în scurt timp va fi functional. Uitându-mă la acest oraș, am văzut că probabil, prin diverse elemente de diagnostic, are aceeași boală, boala asta care m-a obsedat multă vreme. În fața dumneavoastră aveți un supraviețuitor al acestei boli. Sigur, făcându-vă această mărturisire care pentru mine e puțin dureroasă, vă transmit că împreună vom învinge un oraș bolnav și îl vom face sănătos”, a precizat Cătălin Cîrstoiu.

Contractul pentru implementarea Portalului Digital Unic al României PDURo a fost semnat marți la Palatul Victoria. Este vorba despre un proiect în valoare de 96 milioane de lei, care contribuie la digitalizarea și simplificarea proceselor administrative, cu beneficii pentru cetățeni și întreprinderi, anunță Guvernul.

Portalul Digital Unic al României, dezvoltat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, va facilita accesul la informații pe piața internă a Uniunii Europene și face parte din investiția pentru „Implementarea infrastructurii de Cloud Guvernamental", din cadrul Componentei 7 - Transformare Digitală, aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Este un moment esențial pentru digitalizarea administrației publice din România și pentru calitatea serviciilor pe care administrația le oferă. Faptul că într-un singur loc cetățeanul va putea să interacționeze cu administrația, să scurteze și să eficientizeze procesele administrative reprezintă un pas semnificativ pentru o administrație modernă, în care cetățeanul este tratat cu adevărat ca un partener”, a declarat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, la evenimentul organizat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, a declarat că semnarea contractului reprezintă un pas concret pentru schimbarea paradigmei publice că statul român ar fi rămas neschimbat în ultimii 20 de ani.

„Facem astăzi un pas concret pentru desființarea ghișeului la care se depun cererile online. Prin PDURo, aducem funcționalitățile și serviciile publice digitale într-o interfață unică. Portalul digital unic al României înseamnă o arhitectură digitală care susține interacțiunea online a fiecărui cetățean cu statul român. Experiența utilizatorului va fi cea mai importantă în dezvoltarea acestui portal, ne dorim să fie ușor de accesat și eficient pentru fiecare cetățean. Vom aduce statul la un click distanță pentru toți românii, din țară și din toată Uniunea Europeană, iar statul român va fi cu adevărat eficient, va furniza servicii publice digitale cetățenilor și companiilor. Servicii publice precum înmatricularea unei mașini sau solicitarea unei pensii vor fi complet digitalizate, fără documente fizice”, a explicat ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan.

PDURo va implementa un sistem tehnic pentru schimbul transfrontalier automatizat de elemente justificative la nivel european. Acest sistem va permite accesarea a peste 21 de proceduri online în România, dar și în toate țările UE. Totodată, statul membru care eliberează propriilor cetățeni un act administrativ în format electronic are obligația de a pune și la dispoziția autorităților competente solicitante din alte state membre același act administrativ în vederea îndeplinirii procedurilor administrative esențiale conform Regulamentului Single Digital Gateway.
Portalul PDURo va înlocui Punctul de Contact Unic Electronic (PCUe), aflat în administrarea Autorității pentru Digitalizarea României, cu o platformă nouă, aliniată la normativele europene pentru Single Digital Gateway și care va fi integrat în portalul „Europa ta”, disponibil la nivelul întregii Uniuni Europene, în toate limbile oficiale.

Beneficiile Portalului Digital Unic al României includ: utilizarea unui sistem tehnic sigur și securizat pentru schimbul automatizat de elemente justificative între instituții publice din întreaga Uniune Europeană prin utilizarea principiului ”o singura dată” (once-only), recunoașterea mijloacelor de identificare electronică ale persoanelor fizice și juridice din spațiul comunitar prin utilizarea nodului eIDAS implementat și posibilitatea accesării serviciilor publice de la mai multe instituții publice prin utilizarea unui singur set de credențiale (single sign-on), folosind aplicația de identificare digitală ROeID.