Europarlamentarul PNL, Siegfried Muresan, susține că prim-ministrul Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene. Este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională, a explicat Siegfried Mureșan.

„Prim-ministrul Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene. Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu nu a reușit să atragă niciun euro din fondurile structurale și de coeziune care sunt alocate României din exercițiul financiar european 2021 - 2027. Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de prefinanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva”, a scris Siegfried Muresan pe Facebook.

De aceea, premierului i s-au cerut explicații publice.

„Blocajul absorbției este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională. România a demonstrat în ultimii ani că are capacitatea de a absorbi fonduri europene în ritm rapid. În 2022 și 2023, în timpul guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, România a absorbit sume record din fondurile europene alocate țării noastre în exercițiul financiar anterior. În 2022, am avut o absorbție de 5,9 miliarde de euro, iar în 2023 a fost de 6 miliarde de euro. Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, a adăugat europarlamentarul liberal.

Guvernul a luat noi măsuri pentru asigurarea continuității în acordarea serviciilor medicale pentru pacienți. Deciziile au fost luate în ședința de Guvern de miercuri.

Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu.

„Aprobăm și o măsură foarte așteptată în domeniul sănătății, ce asigură continuitate în acordarea serviciilor medicale pentru pacienți. În cazul medicilor de familie, menținem și în ultimul trimestru din 2024 valoarea punctelor „per capita” și pe serviciu”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

O altă măsură luată de Guvern vizează cabinetele de medicină de specialitate din ambulatoriu
„Pentru cabinetele de medicină de specialitate din ambulatoriu, începând cu 1 octombrie, majorăm cu 11% valoarea punctului pe serviciu”, a adăugat Marcel Ciolacu.

Liderii coaliției de guvernare, social democratul Marcel Ciolacu și liberalul Nicolae Ciucă, se atacă reciproc. Scandalul a izbucnit din cauza amendamentului care i-ar permite lui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare pe lista PNL.

Șeful PSD este acuzat că nu respectă o înțelegere pe care a avut-o cu liberalii. Marcel Ciolacu neagă informația. „Un singur comentariu: Nici domnul Ciucă, nici domnul Iohannis – împreună sau separat, nu au fost în programul meu pe 3 aprilie. Ca să nu se mai încurce domnul Ciucă în explicații”, a scris Ciolacu pe Facebook.

Răspunsul a venit tot pe rețelele de socializare.

„Chiar dacă nu a menționat cineva ziua de 3 aprilie, este greu de crezut că domnul Ciolacu își amintește ceva din acea perioadă dacă a uitat ce a discutat săptămâna trecută”, a scris Nicolae Ciucă.
Anterior, Ciucă a spus că „este discutabil” atunci când a fost întrebat dacă mai are încredere în Marcel Ciolacu și a amenințat.
„Este clar că nu există o susţinere a demersurilor politice în interiorul coaliţiei, motiv pentru care vom avea o atitudine pe măsură”, a transmis Nicolae Ciucă.
Situația va fi analizată de membrii Biroului Permanent Național al PNL în ședința de miercuri.

Situația planșeului de la Piața Unirii va fi analizată de membrii Comitetului Municipal pentru Situații de Urgență. Ședința care a fost convocată de prefectul Capitalei, Mugur - Mihai Toader, va avea loc miercuri, la ora 14.00.

Pe ordinea de zi a ședinței sunt două puncte. Primul prevede aprobarea Planului de măsuri al CMBSU pentru aducerea/menținerea în stare de operativitate a adăposturilor de protecție civilă neoperative de la nivelul Capitalei. Al doilea punct vizează planșeul de la Piața Unirii care stă să se prăbușească, așa cum spunea săptămâna trecută primarul Sectorului 4, Daniel Băluță.

„Prezentarea situației Planșeului de la Piața Unirii ce prezintă un potențial risc de prăbușire al unor părți din structură și adoptarea unor măsuri la nivelul Comitetului pentru Situații de Urgență a Municipiului București pentru demararea lucrărilor de consolidare și reabilitare, ca urmare a vizitei de urgență efectuată în data de 19 septembrie a.c., de către Prefectul Municipiului București, la Planșeul Unirii, structură încadrată în starea tehnică IV-nesatisfăcător”, a anunțat Prefectura București.

Guvernul a aprobat luni o rectificare bugetară pozitivă. Alocăm resurse suplimentare pentru toate marile proiecte de investiții ale statului, există un plus de venituri bugetare după primele opt luni, venituri pe care le folosim ca să dezvoltăm România, anunță premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului susține că 84% din deficit merge în zona de investiții. „Suntem primul stat european ca raport între deficit și volumul de investiții. Evident că la acest nivel record de investiții, crește și deficitul bugetar la 6,9% din Produsul Intern Brut. Este însă un deficit sustenabil, ținând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiți merg în autostrăzi, spitale, școli și rețele de gaze, apă și alte obiective de interes local. Practic, ce facem la această rectificare este să aplicăm modelul statelor europene puternice. Germania, Italia, Franța sau Spania așa au procedat, așa s-au dezvoltat și sunt motoarele economice ale Europei! La fel procedăm acum și noi, fiindcă România a ajuns la maturitatea politică să își asume asemenea decizii. Nu îmi este deloc teamă de asta, fiindcă a fi sustenabil asta înseamnă: nu alocăm banii numai pe consum, ci venim cu un plan serios pe investiții”, a explicat Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului i-a atacat pe foștii premieri.
„Acești bani se întorc în economie și se multiplică. La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro! De exemplu, dl. ministru Sorin Grindeanu primește banii și face plăți către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le așteaptă de 30 de ani. Iar aceste firme plătesc mii de salariați și dau comenzi la alte sute de furnizori cu zeci de mii de angajați. Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite și din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat. De aceea, trebuie să mergem cu mult curaj înainte. N-avem timp de filozofi care, ca premieri, au avut deficit de 9,2%, iar investițiile erau la doar 1,7% din PIB. Știau doar să consume, nu să construiască! Acum, marja de consum este foarte limitată și este vital să o menținem așa”, a adăugat premierul.

Potrivit acestuia, următorul pas este adoptarea Planului Național de Reindustrializare, aprobat deja în coaliție.
„Am fost zilele trecute în Oradea și Cluj, există un interes uriaș din partea mediului privat pe această temă. De aceea, trebuie să facem ultimele reglaje și să trecem prin Guvern acest proiect major pentru dezvoltarea economiei”, a precizat Ciolacu.

Clotilde Armand a anunțat luni că USR va solicita președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să sesizeze Comisia de la Veneția pentru a analiza de urgență cazul lui Toni Greblă.
Anunțul a fost făcut pe Facebook.

„Șeful Autorității Electorale Permanentă nu mai are ce căuta în această funcție de înaltă demnitate publică, nu mai are calitatea morală necesară. Oficialii europeni trebuie să știe că lui Toni Greblă nu-i mai ajungeau cele trei pensii speciale, așa că și-a acordat ilegal măriri salariale în valoare de 118.830 de lei”, a explicat Armand.

Ea îl acuză pe Toni Greblă că favorizează partidele de la guvernare.
„Situație este inacceptabilă, un demnitar care a fost prins cu ilegalități, pe care le-a și recunoscut (chiar a promis că dă banii înapoi până la sfârșitul anului!), să organizeze alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024 și corectitudinea scrutinului. Toni Greblă este menținut în funcție de PSD și PNL cu un singur scop: să favorizeze cele două partide, așa cum s-a întâmplat și în iunie, la alegerile locale și europarlamentare”, a precizat Clotilde Armand.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a publicat ghidul alegătorului prin corespondență pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024.

MAE anunță publicarea ghidului alegătorului prin corespondență pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din noiembrie-decembrie 2024. Este vorba despre „Ghidul alegătorului prin corespondență - alegerile pentru Președintele României din anul 2024” și despre „Ghidul alegătorului prin corespondență - alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024”.

Alegătorii români care doresc să voteze prin corespondență la alegerile prezidențiale și/sau la alegerile parlamentare din acest an pot găsi toate informațiile necesare pe pagina de internet www.mae.ro, la secțiunile Alegeri pentru Președintele României și Alegeri pentru Senat și Camera Deputaților.
Termenul-limită până la care cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înregistra ca alegător prin corespondenţă este 10 octombrie 2024 – pentru alegerile pentru Preşedintele României și 17 octombrie 2024 pentru alegerile pentru Parlamentul României.

Potrivit MAE, exercitarea dreptului de vot prin corespondență este o alternativă la votul în cadrul secției de votare și se realizează prin intermediul serviciilor poștale. Alegătorul își poate exercita dreptul de vot prin corespondență o singură dată, la fiecare scrutin, sub sancțiunea legii penale.

Poate vota prin corespondență cetățeanul român cu drept de vot care are domiciliul sau reședința legal stabilită în străinătate și care s-a înscris în Registrul electoral (www.votstrainatate.ro) cu opțiunea pentru votul prin corespondență. Înregistrarea se realizează prin înscrierea într-un formular online, aflat pe site-ul www.votstrainatate.ro, gestionat de Autoritatea Electorală Permanentă, a următoarelor date: nume, prenume, cod numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă şi adresa de e-mail, precum şi opțiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă, la care s-au anexat copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine. Actele de identitate emise de autoritățile române trebuie să fie valabile la data exercitării dreptului de vot, a precizat MAE.

Guvernul României a pregătit un proiect de Ordonanță de urgență pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2024. Acesta a fost publicat fiind scos în transparență publică.

Proiectul include și alocări pentru achitarea datoriilor unităților administrativ-teritoriale și spitalelor publice.

Proiectul propune alocarea a 242,5 milioane lei pentru gratuitatea transportului public local și metropolitan pentru elevi, conform Legii nr. 198/2023. De asemenea, se dorește alocarea a 278,6 milioane lei pentru completarea drepturilor salariale neacoperite ale unităților de cult din țară, precum și pentru crearea a 280 de posturi suplimentare.
Un alt aspect important este reducerea cu 88 milioane lei a fondurilor destinate Programului pentru școli al României, ca urmare a neutilizării sumelor alocate anterior. Proiectul include și o alocare de 914,3 milioane lei pentru drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav.

La capitolul datorii, Guvernul propune alocarea a 1.270 milioane lei pentru achitarea datoriilor unităților administrativ-teritoriale și spitalelor publice. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate va fi suplimentat cu 11.324,5 milioane lei, asigurând continuitatea serviciilor medicale.
Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 6,94% din PIB, o creștere semnificativă față de prognoza inițială. Proiectul va fi supus aprobării în procedură de urgență, având în vedere necesitatea urgentă de a răspunde provocărilor economice curente.

Roxana Mînzatu, propunerea României pentru poziția de comisar european, a anunțat că va lucra pentru competitivitatea modelului social european. Ea va primi portofoliul Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie, dar și poziția de vicepreședinte în cadrul CE. „Cuvântul cheie al acestui mandat este și va fi colaborare”, a explicat Roxana Mînzatu pe Facebook.

În spațiul online, ea și-a prezentat prioritățile.
„Acest portofoliu va iniția legislație, politici și va gestiona finanțare pentru competențele și educația europenilor, pentru locuri de muncă de calitate și pentru drepturile sociale respectate, pornind de la lucrători și până la copii și tineri, de la vârstnici la persoane cu dizabilități, cu respect și demnitate în drepturi și șanse pentru bărbați și femei deopotrivă. Am lucrat în coeziune o viață întreagă, într-un stat membru de <generație nouă>, România. De aceea, cred că forța internă dar și competitivitatea externa a Uniunii Europene depind fundamental de coeziunea socială a acesteia. Voi lucra pentru competitivitatea modelului social european, pentru că această dimensiune prin care protejăm oamenii, înainte de orice, este ceea ce ne diferențiază pe noi, europenii, în bine, într-o lume marcată de crescânde inegalități sociale, care vulnerabilizează din interior mulți competitori”, a scris Roxana Mînzatu.

Ea va milita pentru munca în echipă, dialog și transparență, atât în interiorul instituțiilor europene, cât și între acestea și statele membre, comunitățile locale, partenerii sociali.
„Urmează audierea în comisiile relevante din Parlamentul European, o etapă cheie în care vom detalia, explica prioritățile pentru următorii cinci ani și modul în care vom lucra și livra rezultate pentru oameni. Dincolo de audieri, ca fost deputat român și actual deputat european, îmi doresc să lucrez bine și îndeaproape cu aleșii direcți ai cetățenilor, în mod constant. Cuvântul cheie al acestui mandat este și va fi colaborare! Numai în acest fel vom reuși să ne atingem obiectivele îndrăznețe pe care ni le propunem”, a precizat Roxana Mînzatu.