Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că România va propune Comisiei Europene soluții pentru deblocarea tranșei a treia din PNRR. Este vorba despre două soluții. UE a suspendat parțial plățile, inclusiv din cauza numirilor netransparente ale unor directori din companii de stat.

Sebastian Burduja a declarat că există două soluții, după suspendarea parțială a plăților din PNRR:

„Oamenii au fost selectați, ei sunt legal numiți pe mandate de patru ani. Dacă sunt pur și simplu dați afară, sigur că ei se vor îndrepta în instanță și riscăm să plătim despăgubiri sau prejudicii de milioane de lei. Sigur că în raport cu suma reținută de Comisia Europeană, care înseamnă undeva la 200 și ceva de milioane, spre 300 de milioane de euro, statul român își poate asuma astfel de cheltuieli, să reia aceste selecții", a declarat ministrul Sebastian Burduja, la RFI.

El a prezentat soluțiile României.

„Fie o înțelegere amiabilă cu fiecare membru al acestor consilii în parte, fie o soluție în Guvern, un proiect de OUG sau cel puțin un memorandum de Guvern, care să justifice aceste operațiuni, fie amândouă, adică nu exclud să ne înțelegem amiabil cu cei care înțeleg că jalonul nu a fost respectat și cei care nu înțeleg să avem cadrul legal prin care să constatăm încetarea de drept a mandatelor, fără plata unor daune interese", a adăugat Burduja.

Avem 30 de zile să încercăm să îi convingem de argumentele noastre, pe care cu siguranță le vom aduce la masa discuțiilor, a precizat Sebastian Burduja.

Deputatul PSD, Viorica Sandu, a anunțat că din noiembrie Moldova va avea încă o Autostradă. Este vorba despre sectorul din Autostrada Moldovei cuprins între Focșani și Buzău. Tronsonul va fi deschis în noiembrie, la fel ca sectorul dintre Ploiești și Pietroasele, a adăugat deputatul gălățean.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat finalizarea lucrărilor la cei 82,4 de km dintre Buzău și Focșani, în luna noiembrie. La ei se vor adauga, tot în noiembrie, încă 49,3 km de autostradă ce vor fi finalizați între Ploiești și Pietroasele. Vorbim de un total de 131,8 km din Autostrada Moldovei (Ploiești-Pașcani), cu o lungime totală de 319 km, transmite deputatul Viorica Sandu care subliniază că PSD se dovedește a fi partidul cel mai eficient.

„Cu premierul Marcel Ciolacu în fruntea guvernului infrastructura de transport din România s-a dezvoltat. Investițiile din Transporturi se văd‼ O cincime din numărul de kilometri de autostrăzi și drumuri expres de care dispune România s-au realizat în această guvernare, în ultimii trei ani‼ PSD este partidul care a realizat cei mai mulți kilometri de autostrăzi și drumuri de mare viteză, comparativ cu toate guvernările anterioare”, a spus deputatul gălățean.

Viorica Sandu a prezentat cifre economice legate de investițiile în infrastructură realizate de guvernul condus de Marcel Ciolacu.

„România în timpul guvernării premierului Marcel Ciolacu a atras 1,5 miliarde de euro pentru sectorul rutier, din PNRR, dintr-un total de 2,3 mld. de euro la nivelul tuturor investițiilor de la Ministerul Transporturilor. Alte 1,3 miliarde de euro sunt fonduri ce au venit la Ministerul Transporturilor din Programul de Transport, din care aproximativ un 1 mld. de euro pentru sectorul rutier. La acest moment, în România sunt peste 1.260 de Km dați în lucru (în construcție, în proiectare sau în licitație) – mai mult decât s-a făcut în România în ultimii 50 de ani. Așa cum a afirmat și premierul Marcel Ciolacu, autostrada Buzău-Focșani este un fapt concret, nu o promisiune electorală”, a adăugat deputatul gălățean Viorica Sandu.

Guvernul pregătește Programul Rabla pentru utilaje agricole. Cabinetul Guvernul a aprobat o hotărâre prin care persoanele fizice autorizate din domeniul agricol vor putea beneficia de cofinanțare pentru achiziționarea de utilaje agricole autopropulsate.

„Persoanele fizice autorizate ca producători agricoli vor putea să beneficieze de fonduri pentru achiziționarea de utilaje agricole autopropulsate cu un cuantum de confinanțare din fondul Administrației Fondului pentru Mediu de 65%. Ce este nevoie pentru a fi eligibili? E nevoie de depunerea unei cereri și de alte criterii care vor fi detaliate în normele de aplicare care vor veni în curând după această hotărâre de Guvern adoptată astăzi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.

El a explicat ce procedură se va aplica

„Trebuie depus un autovehicul sau un alt utilaj agricol, printr-un program Rabla să spunem, și în urma analizei dosarului acești beneficiari se pot califica pentru confinanțare pentru a achiziționa tractoare sau utilaje”, a precizat Mihai Constantin.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a mai spus că în cazul tinerilor sub 40 de ani confinanțarea va fi asigurată în proporție de 80%. Bugetul programului va fi de 500 de milioane de lei.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, anunță lansarea unui nou apel de finanțare prin Timbrul Monumentelor Istorice. Bugetul este de 110.000.000 lei, iar proiectele au ca termen limită de depunere data de 18.11.2024.

Programul se adresează proprietarilor publici și privați.

„Precum am comunicat la începutul mandatului meu de ministru al culturii, anunț lansarea unui nou apel de finanțare prin Timbrul Monumentelor Istorice (TMI), Subprogramul de Restaurare II, care este implementat și gestionat de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP). Subprogramul este dedicat proiectelor pentru lucrări de restaurare a clădirilor monument, adresându-se atât proprietarilor publici, cât și celor privați”, a explicat Raluca Turcan.

Suma disponibilă pentru finanţare nerambursabilă pentru sesiunea de finanţare VI / 2024 este de 110.000.000 lei, cu termen limită de depunere 18.11.2024, a precizat Turcan.

Scandalul din București se extinde. Primarul general Nicușor Dan susține că sunt documente eliberate în fals privind terenul de la Piața Unirii. Primarul anunță că va sesiza organele de cercetare.

„Au fost rectificate la OCPI cele 4 cărți funciare care atestă Primăriei Muncipiului București calitatea de proprietar și administrator al întregii zone supraterane din Piața Unirii, respectiv parc și planșeu. Instituția Apele Române este proprietar numai pe albia râului Dâmbovița și numai în subteran, ca atare nu avea dreptul legal sa ceară autorizații de lucrări pentru suprateran”, a explicat Nicușor Dan.

Potrivit acestuia, mai multe instituții s-au prefăcut că nu văd erorile din documente.
„4 instituții ale statului: Apele Române, OCPI, Primăria Sectorului 4 și Primăria Sectorului 3 s-au prefăcut că nu văd această eroare gravă din documente. În consecință, analizăm toate documentele eliberate care s-au sprijinit pe înscrierea în fals la OCPI și vom sesiza organele de cercetare competente”, a precizat Nicușor Dan.

Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – Ștefan-Radu Oprea și omologul său din Ungaria, Márton Nagy, vor inaugura proiectul de colaborare dintre ROMAERO S.A. și AEROPLEX Central Europe Ltd. Inaugurarea va avea loc în cadrul unui eveniment organizat joi, la sediul ROMAERO din București. La finalul ceremoniei, cei doi demnitari vor susține declarații de presă.

La eveniment, alături de oficiali ai Guvernului României și ai Guvernului Ungariei, vor fi prezenți reprezentanți ai celor două companii implicate, precum și lideri din industria aeronautică și personalități din sectorul aviației.

Proiectul de colaborare dintre ROMAERO S.A. și AEROPLEX Central Europe Ltd. are un rol strategic pentru dezvoltarea industriei aeronautice în România, marcând înființarea unui hub de mentenanță și reparații pentru aeronave civile, în cadrul facilităților puse la dispoziție de ROMAERO S.A, anunță ministerul român.

Ministrul Adrian-Ioan Veștea a semnat 19 noi contracte de finanțare prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 97.241.965,70 de lei. Procedura a avut loc marți, 15 octombrie.

Proiectele vizează modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră și a sistemelor inteligente de distribuție a gazelor naturale, precum și construirea sau modernizarea unor poduri.

”Vă felicit pentru consecvența prin care sprijiniți comunitățile pe care le conduceți, identificând soluții de accesare a fondurilor menite să aducă o îmbunătățire vizibilă pe plan economic și social”, le-a transmis ministrul Adrian-Ioan Veștea, beneficiarilor prezenți la eveniment.

Guvernul anunță o nouă creștere a salariului minim. Premierul Marcel Ciolacu a făcut anunțul miercuri. Am stabilit în Comitetul Național Tripartit că, de la 1 ianuarie 2025, salariul minim va fi 4.050 de lei, a spus premierul.

Salariul va crește în funcție de directiva privind salariul minim european.

„Am stabilit, azi, în Comitetul Național Tripartit că, de la 1 ianuarie 2025, salariul minim va fi 4.050 de lei. Intrăm, astfel, pe traseul salariului minim european! Respectăm directiva europeană care arată că această valoare trebuie să se încadreze intre 47 și 52 la sută din salariul minim european (România va fi la 47%)”, a declarat Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul a mai anunțat că va fi menținută scutirea de taxe pentru 300 de lei din salariul minim.

„De asemenea, am căzut de acord să menținem scutirea de taxe pe cei 300 de lei din salariul minim. Apreciez din nou seriozitatea și responsabilitatea partenerilor sociali, acest dialog fiind calea sigură pentru a asigura un nivel corect al veniturilor pentru salariații din România”, a precizat premierul.

Comisia Europeană propune suspendarea unei părți din a treia plată din PNRR. Procedural, asta înseamnă că România are dreptul să se apere. Dacă argumentele nu vor fi consistente a treia tranșă va fi plătită doar parțial. Comisia nu a prezentat nicio sumă.

Comisia Europeană propune suspendarea parțială a plății, în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau țintele restante. Nu este precizată nicio sumă.

Comisia a transmis marți că a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a celor șase ținte și a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde de euro (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al programului NextGenerationEU.

Cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme și a 17 investiții care vor genera schimbări pozitive pentru cetățenii și întreprinderile din România în următoarele domenii: tranziția verde și digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale și de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația și managementul apei, al deșeurilor și al pădurilor.

Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:
- Stimularea eficienței energetice în industrie: a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri de facilitare a investițiilor în eficiența energetică din industrie. Printre altele, această reformă elimină obstacolele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și aplicarea standardelor de eficiență energetică, precum și noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.
- Reforma sistemului public de pensii: a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care stabilește că pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului aferent veniturilor obținute. Conform principiului contributivității, valoarea pensiilor va depinde de suma contribuțiilor plătite în timpul vieții profesionale.
- Investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice a parcului imobiliar existent: au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și contracte de renovare integrată (consolidare seismică și eficiență energetică) a clădirilor publice.

„Comisia a constatat că, în această etapă, nu au fost atinse șase jaloane. Este vorba despre reforme ale guvernanței întreprinderilor de stat (C4.R2/M79, C6.R2/M121 și C14.R9/M440), precum și de investiții din domeniul transporturilor (C4.I1/M72 și C4.I4/M86) și de o reformă a regimului fiscal al microîntreprinderilor (M8.R4/M206). Prin urmare, Comisia propune suspendarea parțială a plății în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind MRR. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau țintele restante, ele primind totodată o plată parțială legată de jaloanele și țintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, a anunțat CE.

Comisia a transmis deja evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și țintelor pe care le consideră atinse în mod satisfăcător Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.

În paralel, Comisia a comunicat României motivele pentru care consideră că jaloanele respective legate de investiții și de reforme nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are acum la dispoziție o lună pentru a-i transmite Comisiei observațiile sale.

În urma avizului CEF cu privire la evaluarea preliminară pozitivă și după evaluarea observațiilor transmise de România, Comisia va adopta o decizie de plată, după care se poate efectua plata către România.

În cazul în care, în urma observațiilor transmise de România, Comisia își confirmă evaluarea potrivit căreia jaloanele în cauză nu au fost atinse în mod satisfăcător, o parte din plată va fi suspendată. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei privind suspendările de plăți, care se aplică tuturor statelor membre.

Din momentul respectiv, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă jaloanele respective au fost îndeplinite în mod satisfăcător. În caz afirmativ, ea va ridica suspendarea și va efectua plata cuantumului suspendat.
Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reforme. Planul va fi finanțat cu 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi.