Este titlul săptămânii ccomentat de toți oficialii europeni din domeniul educației, zilele acestea.
În România, nici elevii, nici profesorii nu sunt suficient de pregătiți pentru a face față școlii în sistem online, arată „Monitorul Educației și Formării 2020”, al Comisiei Europene.
Închiderea totală a școlilor în pandemie a venit pe un sistem de educație total nepregătit să treacă testul digitalizării și al predării online. Școlile profesionale sunt și mai afectate decât cele teoretice: viitorii meseriași pierd irecuperabil orele de pratică și șansa de a-și găsi loc de muncă.
Doar 57% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 19 ani au competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază, în timp ce media UE este de 82%. Deși în școli se predă încă din 2017, în mod obligatoriu, materia „Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor” (IT&C), „școlile din zonele rurale, care asigură școlarizarea a 43% dintre elevi, au o capacitate mai redusă de a asigura educația digitală, deoarece dețin mai puține cadre didactice calificate și o infrastructură digitală mai slabă”.
În cazul cadrelor didactice, „mai multe domenii ale competențelor digitale necesită consolidare”, deși „profesorii români sunt mai încrezători cu privire la anumite aspecte ale competențelor lor digitale, în special comunicarea și colaborarea, dar mai puțin încrezători cu privire la crearea de conținut digital, la competențele informaționale și digitale”.
„Peste jumătate dintre cadrele didactice care au participat la studiu și-au dezvoltat insuficient competențele pentru utilizarea efectivă a platformelor de învățare la distanță”, mai arată raportul.
Dar chiar și așa, dacă am avea elevi și profesori pregătiți digital, ei nu ar avea pe ce să facă școală.
„Infrastructura digitală în școli nu este dezvoltată suficient, în special în zonele rurale. Doar 14% dintre elevii români în învățământul primar (media UE: 35%), 16% în învățământul secundar inferior (media UE: 52%) și 31% în învățământul secundar superior (media UE: 72%) studiază în astfel de școli (bine dotate digital)”, se precizează în raportul Comisiei Europene.
În România, o școală din 5 nu era conectată la internet, conform datelor din 2017, iar numărul de calculatoare din fiecare școală este cu 60 % mai mare în zonele urbane decât în zonele rurale.
Acest decalaj digital al școlii românești, care s-a transformat într-o vulnerabilitate evidentă pe timpul pandemiei, nu vine însă singur. Elevii români sunt și așa sub media europeană în ce privește cunoștințele și puterea de înțelegere.
„Programul privind evaluarea internațională a elevilor al OCDE din 2018 (PISA) indică faptul că 40,8% dintre elevii români de 15 ani au avut dificultăți de înțelegere a textelor cu o lungime și complexitate moderate sau a materialelor cu care nu erau familiarizați. Un procent de 46,6% au avut dificultăți de interpretare și de recunoaștere a modului în care se pot reprezenta matematic unele situații simple, iar 43,9% nu aveau un nivel de cunoștințe de bază în domeniul științei. Acest nivel scăzut de cunoștințe este printre cele mai ridicate din UE și reprezintă aproximativ dublul mediei UE (22,7% pentru citire, 22,9% pentru matematică și 22,3% pentru știință)”, mai arată raportul Comisiei Europene.