Platforma de mediu pentru București susține că bucureștenii respiră un aer tot mai toxic. 60% din poluare vine din trafic, avertizează specialiștii. Calitatea tot mai slabă a aerului, natura urbană insuficientă, infrastructura gri și deșeurile sunt cele mai mari provocări pentru starea mediului din București

Potrivit sursei menționate, starea mediului se degradează de la an la an în București și impune măsuri urgente pentru o calitate mai bună a vieții locuitorilor. Poluarea aerului atinge deja niveluri alarmante, traficul rutier fiind principalul responsabil pentru 60% din noxe, natura urbană este insuficientă raportat la indicațiile Uniunii Europene, infrastructura gri și deșeurile aglomerează Capitala, iar schimbările climatice aduc riscuri considerabile pentru bucureșteni, arată cea de-a doua ediție a raportului „Starea mediului în București”, realizat de Fundația Comunitară București prin Platforma de mediu pentru București. Raportul evidențiază astfel nevoia unei strategii clare pentru îmbunătățirea calității aerului și de acțiune structurală din partea autorităților, organizațiilor și locuitorilor orașului, prin măsuri sustenabile pe termen lung.

Traficul intens, arderea deșeurilor și activitatea marilor centrale industriale fac ca aerul din București să fie din ce în ce mai greu de respirat. Orașul este sufocat zilnic de un număr mare de mașini, dintre care peste jumătate au o vechime mai mare de 10 ani, iar mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel, traficul rutier fiind responsabil pentru 60% din poluarea aerului, potrivit raportului „Starea mediului în București”. Centralele termice poluează și ele semnificativ, fiind sursa principală pentru mai bine de trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf și pentru o mare parte din gazele toxice precum oxizii de azot și dioxidul de carbon. La toate acestea se adaugă fumul rezultat din arderea deșeurilor în localitățile din jurul Capitalei, care aduce în aer substanțe periculoase.

În multe cartiere din București se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor legale pentru mai mulți poluanți. O problemă tot mai accentuată este și ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare și favorizează apariția smogului fotochimic, un tip de poluare periculoasă care afectează în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii.
Aceste depășiri vin în contextul în care Bucureștiul se confruntă cu schimbări climatice care conduc la veri tot mai fierbinți. Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria orașului, cu o temperatură medie de 27,43°C, cu aproape 6°C peste media obișnuită.

Aproape 80% din suprafața orașului este acoperită de asfalt sau construcții, ceea ce înseamnă mai puțină răcoare naturală și mai mult disconfort. În același timp, Capitala are un mare minus la capitolul vegetație urbană. Raportul privind starea mediului arată că Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spații verzi din 1990 până în prezent, iar doar 60% dintre apartamente și 55% dintre case sunt la mai puțin de un kilometru de un parc. Mai mult, Capitala are o medie de 0,88 arbori pentru fiecare locuitor, de peste trei ori mai puțin decât recomandarea Uniunii Europene pentru 3 arbori la fiecare locuitor, iar arborii uscați propuși pentru tăiere în 2024 sunt aproape la fel de mulți ca cei plantați.

Deși rar menționată, biodiversitatea urbană este o componentă esențială a ecosistemului orașului. Anul trecut, au fost înregistrate peste 60 de apeluri la 112 pentru animale sălbatice precum șerpi, vulpi sau căpriori, semn că natura există chiar și în cele mai neașteptate locuri, dar încă nu este protejată printr-un plan clar.

Construcțiile noi continuă să sufoce orașul, iar transportul sustenabil e ignorat

Între 2010 și 2023, în Capitală au fost construite peste 268.000 de locuințe, multe pe foste spații verzi sau industriale, fără investiții adecvate în infrastructură. În paralel, mobilitatea sustenabilă este ignorată. Doar 1% dintre locuitori folosesc bicicleta, iar infrastructura aferentă este insuficientă. Bucureștiul nu a început încă nici tranziția de la transportul motorizat către opțiuni mai sustenabile care să contribuie la îmbunătățirea calității mediului. Doar 1,25% din vehiculele înmatriculate sunt electrice, iar eficiența rețelei de transport necesită îmbunătățiri semnificative, orașul având nevoie urgentă de tranziție către soluții nepoluante.
Nu în ultimul rând, gestionarea deșeurilor rămâne și ea deficitară. Din cele aproape 564.000 de tone de deșeuri generate anual, doar 42% sunt tratate, restul fiind depozitate. Colectarea selectivă este slab implementată, iar agricultura urbană este aproape inexistentă. Bucureștiul rămâne dependent de surse externe pentru aprovizionarea cu alimente, iar economia circulară, deși menționată în strategii, necesită în continuare mult de lucru, mai arată raportul Fundației Comunitare București.

„Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un imbold la schimbare în mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai bună a vieții și un oraș mai bun de trăit. Raportul pe care îl lansăm astăzi este nu doar o oglindă a realității mediului bucureștean pe care o simțim cu toții, ci mai ales un instrument care ne dorim să devină reper. Printr-o strategie bazată pe date clare, putem trece împreună la acțiuni concrete pentru că un viitor mai bun și un mediu mai sănătos în Capitală”, spune Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București.
Organizațiile civice atrag constant atenția asupra problemelor de mediu din București și se implică în identificarea și analiza măsurilor relevante pentru protecția și îmbunătățirea calității mediului. Un sondaj realizat în rândul a 26 de ONG-uri și 9 grupuri de inițiativă civică arată că cele mai mari provocări sunt lipsa spațiilor verzi, poluarea aerului și modul deficitar în care sunt gestionate deșeurile. Aproape 73% dintre organizațiile respondente cred însă că aceste probleme pot fi rezolvate și deja se implică, în parteneriat cu instituțiile publice, în procesul de luare a deciziilor și elaborare a politicilor publice pentru un mediu mai bun în București.
Raportul integral poate fi consultat pe www.platformademediu.ro, secțiunea Cercetare.

121 de cetățeni români din zona de conflict armat din Orientul Apropiat și membri de familie ai acestora au ajuns vineri dimineață în România. Este vorba despre evacuare coordonată de autoritățile române.
În total, sunt evacuate din zona de conflict militar 158 de persoane, cetățeni români și membri ai familiilor acestora, care au cerut sprijin autorităților române.

121 persoane au ajuns la București, iar alte 37 se află în siguranță în drum spre țară și urmează să sosească în România în următoarele ore.
Operațiunea s-a desfășurat cu avioane militare românești, care au aterizat într-o țară vecină zonei de conflict pentru a-i prelua pe cetățeni. Aceștia au fost transportați inițial din zona periculoasă cu mașini, pe rute sigure, cu ajutorul diplomaților români din regiune.

În prealabil, cetățenii români au fost transferați din zona de conflict armat prin mijloace auto pe rute sigure, prin grija și demersurile personalului diplomatic din regiunea respectivă, după ce au organizat un permanent contact și comunicare cu cetățenii din zona de conflict care și-au manifestat dorința de fi repatriați.

Au fost luate, de asemenea, conform legilor în vigoare, măsuri de protecție a siguranței naționale prin verificarea tuturor persoanelor evacuate la intrarea pe teritoriul național.
Guvernul, coordonat, prin ministerele de linie, misiunile diplomatice și consulare și serviciile de informații ale statului, va continua demersurile de asistență a cetățenilor români din zona de conflict armat și va desfășura, după caz, și alte misiuni de evacuare, în măsura în care situația și solicitările cetățenilor români o impun cu necesitate.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, avertizează că Europa riscă să piardă cursa pentru competitivitate dacă nu investește serios în oameni. Este vorba despre investiții pentru obținerea de competențe digitale.

„Fără specialiști, fără competențe digitale, fără educație adaptată noilor realități, tranziția tehnologică și cea digitală rămân doar planuri pe hârtie. Câți dintre noi avem o pregătire în domeniul inteligenței artificiale sau o formare pentru situații de urgență? În România și Bulgaria, mai puțin de o treime din populație are competențe digitale de bază. Iar multe regiuni rămân în afara acestor procese”, a explicat europarlamentarul român Victor Negrescu.
Acesta a cerut un Erasmus 2.0, mai inclusiv, accesibil tinerilor fără studii superioare și regiunilor mai puțin dezvoltate, 20% din următorul buget european pe termen lung pentru educație și formare și lansarea unei inițiative regionale pentru educație și inovație în Europa Centrală și de Est.

„Am transmis aceste idei la Green Transition Forum 5.0, desfășurat la Sofia, în deschiderea căruia a vorbit fostul premier italian Enrico Letta. M-am bucurat să fiu în același pannel cu colega mea, comisarul european Roxana Mînzatu. Mulțumesc pentru invitație fostului lider PES, Sergei Stanishev! Ca negociator-șef al bugetului UE 2025: am obținut +422 milioane € pentru Erasmus+, am lansat proiecte pilot în valoare de 90 milioane € pentru educație, sănătate, digital și antreprenoriat, am propus creșterea finanțării pentru educația digitală și formarea în AI, în special în zonele rurale sau izolate. Europa are nevoie de mai puțină birocrație și mai mult curaj. Dacă vrem să fim pregătiți pentru viitor, trebuie să pregătim oamenii care îl vor construi. Fără investiții în competențe, nu putem vorbi despre o Europă competitivă”, a precizat vicepreședintele PE.

Un lot de peste 33 de kilometri din drumul expres Arad-Oradea a primit autorizația de construire. Acesta va avea 32 de poduri și pasaje. Valoarea contractului este de 2,32 miliarde de lei, fără TVA, iar constructorul are la dispoziție doi ani pentru finalizarea lucrărilor.

„A fost emisă autorizația de construire pentru Lotul 1 al Drumului Expres Arad-Oradea, o legătură rutieră importantă care va lega nordul de sudul Europei și va asigura și conexiunea României cu granița ungară. Constructorul este Asocierea Precon Transilvania SRL – Automagistral Pivden SRL și are la dispoziție 24 luni pentru finalizarea lucrărilor. Principalele caracteristici prevăzute sunt: 33,7 km lungime traseu, 5,3 km lungime drum de legătură dintre DN79 și Salonta (5,3 km) și 32 de structuri (poduri și pasaje). Valoarea contractului aferent acestui prim lot este de 2,32 miliarde lei, fără TVA, iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Transport 2021-2027”, a anunțat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.

Drumul Expres Arad-Oradea va avea o lungime de 120,47 km, este împărțit în 3 loturi și va traversa județele Bihor (Oradea, Sânandrei, Nojorid, Sânnicolau Roman, Gepiu, Cefa, Mădăras, Salonta, Ciumeghiu, Avram Iancu) și Arad (Arad, Zerind, Chișineu-Criș, Socodor, Simand, Macea, Zimandu Nou, Sofronea).

Amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești a primit marți acordul de mediu. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Demnitarul a subliniat importanța demersului deoarece este vorba despre un obiectiv strategic pentru sectorul energetic, așteptat de decenii.

„După ani lungi de așteptare, întârzieri și blocaje constante cauzate de procesele pe bandă rulantă ale câtorva organizații de mediu, Livezeni-Bumbești primește azi, în sfârșit, Acordul de Mediu! Este vorba despre un proiect vital, în valoare de peste 1,1 miliarde de lei, care va genera anual 283 GWh energie curată și accesibilă pentru români și economia românească. Anul viitor putem finaliza lucrările, cel puțin la treapta Dumitra, unde gradul de finalizare este de 98%. Nu ne lăsăm până nu vom pune în funcțiune acest obiectiv strategic pentru sectorul energetic, așteptat de decenii”, a anunțat pe Facebook Sebastian Burduja.

Ministrul a mai spus că „independența energetică a României nu este negociabilă și nici nu cedăm vreun milimetru în fața șantajului energetic de la Est”.
„Am simțit disperarea localnicilor, care își doresc această investiție și nu înțeleg de ce cineva ar bloca aceste proiecte, care sunt aproape gata, invocând un presupus impact asupra mediului, pentru un rest de execuție infim. Le-am promis că mergem până la capăt pentru dreptul românilor de a-și produce singuri energia”, a precizat Burduja.

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, anunță că Dragomirești intră pe harta strategică a apărării europene prin lansarea unuia dintre cele mai importante proiecte industriale de apărare din Europa.

Cu o investiție de 220 de milioane de dolari, la Uzina de Produse Speciale Dragomirești se implementează cel mai amplu program de producție de muniție standard NATO, într-un parteneriat între România și compania americană General Dynamics.

Centrul de Excelență pentru Muniție NATO, care va fi operaționalizat la Dragomirești, va produce muniții de 120 mm și 155 mm, destinate tancurilor Abrams și obuzierelor K9 Thunder – echipamente deja comandate de Armata Română.

„Această platformă industrială strategică este unică în Europa și marchează un pas decisiv în direcția consolidării securității regionale, contribuind direct la reziliența NATO și la creșterea capabilităților naționale de apărare. La Dragomirești nu doar investim – construim capabilități strategice pentru prezent și viitor”, a declarata ministrul Bogdan Ivan.

Administrația Prezidențială a anunțat că joi, la Palatul Cotroceni, vor avea loc consultări cu liderii partidelor parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru.

„În temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) şi ale art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor-Daniel Dan, a invitat la Palatul Cotroceni președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială.

Consultările vor avea loc joi, 19 iunie 2025, după următorul program:
Ora 11:00 - Partidul Social Democrat (PSD);
Ora 11:30 - Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
Ora 12:00 - Partidul Național Liberal (PNL);
Ora 12:30 - Uniunea Salvați România (USR);
Ora 13:00 - Partidul S.O.S. România (SOS);
Ora 13:30 - Partidul Oamenilor Tineri (POT);
Ora 14:00 - Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
Ora 14:30 - Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale.

Călin Georgescu a anunțat că a contestat amenda de 200.000 lei primită de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Fostul candidat la alegerile prezidențiale a plătit jumătate din valoarea amenzii și a contestat sancțiunea în instanță.

Într-un mesaj postat pe rețelele de socializare, Călin Georgescu a declarat că a plătit jumătate din amenda primită de la Autoritatea Electorală Permanentă. „Am plătit, în termenul legal, jumătate din valoarea minimă și am contestat amenda în instanță. Termenul de judecată este în septembrie 2025, iar până atunci vom reveni cu noutăți în funcție de evoluția dosarului. Până la acel moment, vă rog să nu întreprindeți nicio acțiune”, a comunicat Georgescu.

El a avertizat cu privire la tentative de fraudă online în numele său

„Am fost informat că au apărut persoane care, în mod fraudulos, deschid conturi Revolut sau folosesc alte metode de donație și pretind că o fac în numele meu sau pentru mine. Nu am autorizat nicio astfel de inițiativă și nici nu voi autoriza vreodată. Vă rog să NU faceți plăți către astfel de conturi sau persoane. Singura informație oficială este cea publicată pe acest cont”, a precizat Călin Georgescu.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a făcut o vizită de lucru la Penitenciarul Jilava. Acolo a murit Ciprian Pian în noaptea de 6 spre 7 iunie. Ministrul a vizitat și Penitenciarul Spital București-Jilava.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a vizitat marți Penitenciarul Spital București-Jilava și Penitenciarul București-Jilava.
„În cadrul vizitelor de lucru, care au durat peste 6 ore, au fost analizate aspecte importante privind condițiile de detenție, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, deficitul de resurse umane, precum și asigurarea asistenței medicale pentru persoanele private de libertate. Ministrului Justiției și echipei sale le-au fost prezentate spațiile destinate asigurării asistenței medicale persoanelor private de libertate și celor care suferă de boli cronice, contagioase, precum și cabinetele medicale, aparatura de înaltă performanță, laboratoarele de analize medicale, dar și modul în care este acordat tratamentul medical persoanelor internate, din punct de vedere al respectării drepturilor fundamentale ale omului”, a anunțat Ministerul Justiției.

Radu Marinescu a purtat discuții cu personalul din cadrul unităților penitenciare și cu persoanele private de libertate, accentul fiind pus pe identificarea cu celeritate a celor mai bune soluții, care să dea contur perspectivelor de acțiune pentru modernizarea și eficientizarea sistemului penitenciar, astfel încât să fie garantată respectarea valorilor umane fundamentale”.

„De asemenea, pe lângă condițiile în care sunt custodiate persoanele deținute, au fost prezentate și spațiile destinate activităților culturale, atelierele de creație, biblioteca Penitenciarului București-Jilava, terenurile de sport, blocul alimentar, sala de mese, precum și spațiile special amenajate în care deținuții pot petrece timp împreună cu familia, în conformitate cu dispozițiile prevăzute de lege. Totodată, ministrul Justiției, Radu Marinescu, și-a reafirmat angajamentul ferm de a continua investițiile în infrastructura întregului sistem, în vederea asigurării unui climat prielnic pentru reintegrarea socială a persoanelor custodiate în unitățile penitenciare din România. Reamintim că, în cursul lunii trecute, la sediul Ministerului Justiției a avut loc întrevederea Ministrului Justiției cu delegația Comitetului European pentru Prevenirea Torturii și a Pedepselor sau Tratamentelor Inumane sau Degradante (CPT), în scopul evaluării progreselor și eforturilor susținute ale autorităților române, pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție. În cadrul întâlnirii, Ministrul Justiției a subliniat faptul că, recent, Guvernul României a aprobat Strategia națională pentru prevenirea recidivei 2025-2029 și Planul de acțiune, respectiv înființarea și funcționarea Comitetului interministerial pentru coordonarea și monitorizarea implementării strategiei”, a mai transmis Ministerul.
Ciprian Pian a murit în noaptea de 6 spre 7 iunie în Penitenciarul Jilava, din cauza unui infarct. Familia decedatului a lansat mai multe acuzații către personalul închisorii.

MAI dezminte faptul că România se pregătește să ofere azil unui număr mare de cetățeni israelieni. Informațiile referitoare la pretinsa oferire de azil pentru un număr mare de cetățeni israelieni sau chiar pregătirea a 3 milioane de apartamente din România pentru găzduirea lor sunt false și sunt lansate pentru a induce în eroare opinia publică și a amplifica curentul antisemit, a explicat MAI.

„Ca urmare a apariției în spațiul public – în special pe rețelele de socializare – a unor informații referitoare la pretinsa oferire de azil pentru un număr mare de cetățeni israelieni sau chiar pregătirea a 3 milioane de apartamente din România pentru găzduirea lor, facem următoarele precizări. Clipurile și materialele care promovează aceste informații false sunt răspândite intenționat pentru a induce în eroare opinia publică și a amplifica curentul antisemit la nivel național cu scopul generării de tensiuni în rândul populației, cu precădere a exponenților curentului naționalist”, a transmis MAI.

Structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne au demarat procedurile necesare pentru aplicarea măsurilor legale, inclusiv notificarea platformelor digitale care găzduiesc aceste materiale.
„Reiterăm apelul către cetățeni, jurnaliști și formatori de opinie să nu distribuie sau promoveze astfel de materiale și să verifice cu rigurozitate informațiile din surse oficiale și credibile. Ministerul Afacerilor Interne rămâne ferm angajat în combaterea dezinformării și în protejarea climatului de siguranță și încredere publică”, a precizat MAI.