Șeful DSU Raed Arafat a anunțat că România are un proiect de 96,5 milioane euro pentru crearea unui stoc medical şi „de detecţie şi de monitorizare pe partea de chimic, biologic şi radio-nuclear”.

Raed Arafat susține că „nicio ţară n-are spitale militare cu toate specialităţile care să acopere nevoia militarilor”, astfel că orice spital civil va ajunge în final să primească, posibil, răniţi, militari sau civili.

„Dacă UPU-rile sau dacă în spitalele civile, în caz de conflict, vom primi pacienţi, este normal. Toată Europa, toată lumea vede acest lucru, că militarii, dacă sunt răniţi, vor ajunge la un moment în spitalele civile. Nicio ţară n-are spitale militare cu toate specialităţile care să acopere nevoia militarilor. Aşa că orice spital civil va ajunge în final să primească, posibil, răniţi, militari sau civili. (...) Că vin din altă ţară, că vin din ţară, dacă vin din cauza unui conflict sau vin din cauza unei catastrofe, oricum trebuie să fim pregătiţi. Deci pot să spun că mai avem încă, dar creştem, creştem la stocuri, la pregătire, la materiale sanitare. Recent am luat un proiect de 96,5 milioane euro pentru crearea unui stoc medical şi de detecţie şi de monitorizare pe partea de chimic, biologic şi radio-nuclear. Un stoc pe care noi îl creăm în România în numele Uniunii Europene şi sunt alte ţări similare nouă care au luat astfel de sume ca să facă aceleaşi lucru. Astea toate cresc nivelul de pregătire”, mai spune Arafat.

Premierul Marcel Ciolacu susține că Guvernul va respecta toate angajamentele luate în fața transportatorilor.

Statul va restitui operatorilor de transport rutier din România jumătate din creșterea accizei la motorină.

„Ne respectăm toate angajamentele față de transportatori. După ce am reușit să reducem prețurile polițelor RCA, am decis să compensăm și creșterea accizei la motorină. Concret, Guvernul va restitui operatorilor de transport rutier licențiați în România jumătate din creșterea accizei la motorină”, a comunicat Marcel Ciolacu.

În total, peste 4000 de transportatori vor beneficia de acest sprijin până la sfârșitul anului.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, anunță că, potrivit datelor INS, construcțiile au devenit motorul creșterii economice în România. Statistica este realizată pentru anul trecut.

”Datele publicate astăzi de INS despre evoluția sectorului de construcții în anul 2023 arată încă o dată justețea politicii noastre de accelerare a investițiilor. Recordul de 96% în absorbția fondurilor europene, dar și acțiunile concrete ale Guvernului pentru realizarea la timp a investițiilor publice, cu o valoare de peste 100 miliarde de lei, au făcut ca anul 2023 să fie un an de referință și în acest domeniu al construcțiilor”, a explicat ministrul Radu Oprea.

În anul trecut volumul lucrărilor de construcții a fost mai mare cu 14,2% decât în anul 2022.
”Construcțiile au devenit, astfel, motorul creșterii economice. Semnificativ este că sectorul ”construcțiilor inginerești”, ce are ca sursă de finanțare fondurile publice, și-a majorat volumul de activitate cu 33,2%”, a precizat Oprea.
Având în vedere că pentru acest an Guvernul a alocat cele mai multe fonduri din istorie pentru investiții (120 miliarde de lei) cu siguranță construcțiile vor rămâne în continuare motorul creșterii economice, este concluzia lui Radu Oprea.

Mai mult, MEAT va demara în scurt timp schema de ajutor de stat ”Constructplus” pentru producerea în țară a materialelor de construcție, schemă care va asigura indirect un suport pentru reducerea costurilor constructorilor cu aceste materiale

Ministerul Transporturilor a aprobat studiul de fezabilitate pentru autostrada Pașcani- Suceava. Anunțul a fost făcut de ministrul Sorin Grindeanu.

„Și Consiliului Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor a avizat astăzi Studiul de Fezabilitate, după ce documentul a fost avizat săptămâna trecută de CNAIR. Urmează avizarea acestui Studiu de Fezabilitate în Consiliul Interministerial și aprobarea indicatorilor tehnico-economici prin Hotărâre de Guvern”, a transmis Grindeanu.
Parte a A7 (Autostrada Moldovei), sectorul Pașcani- Suceava (62 de km) are o valoare estimată de 7,79 miliarde de lei (fără TVA), suma fiind asigurată prin Programul Transport.

Autostrada va fi împărțită în două loturi, care vor fi licitate independent.

„Lotul 1 (33 km): Nod rutier Roșcani cu descărcare în DJ 208C. Lotul 2 (28, 97 km): Nodul Rutier Aeroport și Drum de legatură între DN29 şi Aeroport”, a explicar Sorin Grindeanu.
Trei județe vor fi tranzitate de această nouă autostradă: Iași (12,3 km), Botoșani (6,5 km) și Suceava (43,17 km).
Pe traseu vor fi construite 23 de viaducte, 37 de pasaje, 12 poduri, 8 parcări, 2 Centre de Întreținere și Coordonare și 5 noduri rutiere Tătăruși – Heci (DJ208F), Dolhasca (DJ208I), Roșcani (DJ208C), Dumbrăveni (DJ208B), Aeroport Suceava (cu drum acces în DN29 și drum acces la Aeroport).

Noua autostradă va asigura și legătura cu Punctul de Trecere a Frontierei româno-ucrainene de la Siret.

Comisia Europeană va finanța studiul de fezabilitate pentru construirea unui nou pod peste Dunăre între Giurgiu și Ruse. Studiul de fezabilitate este în valoare de șapte milioane de euro.
În etapa următoare, România va putea solicita finanțarea construirii podului din fonduri UE.

”Eu sper ca lucrurile să se mişte cât mai repede, să poate să aplice şi pentru finanţarea efectivă a lucrărilor. În acest moment proiectul este depus doar ca un pod rutier, cu opţiune pentru feroviar. Eu sper să fie un pod şi pentru traficul feroviar, pentru că este pe acest Coridor Nord-Sud, care trebuie să fie deservit de o trecere modernă peste Dunăre”, a afirmat Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi.

Va fi al treilea pod peste Dunăre între România și Bulgaria și al doilea dintre Giurgiu și Ruse.

Lungimea podului va fi de doi kilometri și va fi realizată infrastructură de acces de 15 kilometri pe partea română și 15 kilometri pe partea bulgară. Noul pod Giurgiu-Ruse ar urma să fie construit în apropierea celui existent, iar podul actual va fi folosit în continuare.

Ambasadorul Federației Ruse la București, Valery Kuzmin, a fost convocat la MAE în legătură cu decesul disidentului Alexei Navalnîi.

Convocarea a fost făcută miercuri din dispoziția ministrului Luminița Odobescu.

„Reprezentantul MAE a subliniat că răspunderea pentru moartea lui Alexei Navalnîi revine exclusiv autorităților ruse. A evidențiat nevoia unei investigații transparente, independente, cuprinzătoare cu privire la circumstanțele în care s-a produs decesul. A menționat obligația morală a autorităților ruse de a transmite neîntârziat trupul neînsuflețit al lui Alexei Navalnîi familiei acestuia”, scrie în comunicatul MAE
Conform MAE, convocarea ambasadorului rus „reflectă poziția consecventă a României de condamnare a încălcărilor masive și sistematice ale drepturilor omului și libertăților fundamentale în Federația Rusă, respectiv solicitările de respectare de către Federația Rusă a angajamentelor asumate la nivel internațional în acest domeniu”.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, susține că anul acesta „Calea Eroilor” a lui Brâncuși ar putea fi înscrisă în Patrimoniul UNESCO. Speram ca decizia să fie luată în 2024, spune ministrul Culturii.

Mesajul a fost transmis luni cu prilejul Zilei Naționale Constantin Brâncuși și al împlinirii a 148 de ani de la naşterea marelui sculptor.
„Împreună cu iubitorii de artă din toată lumea, românii și instituțiile culturale românești îl rememorează și îl admiră pe cel care a exprimat în forme moderne și remarcabile aspirația umană spre perfecțiune, spre veșnicie și infinit”, a declarat Raluca Turcan.

Evaluarea privind includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO este făcută de Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor.

„Ne-am bucurat că ICOMOS (Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor) a reluat în 2023 evaluarea dosarului de nominalizare pentru <Ansamblul monumental «Calea Eroilor» realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu>. Ministerul Culturii și autoritățile locale din Târgu Jiu au organizat în iulie anul trecut misiunea tehnică de evaluare a experților ICOMOS și sperăm că în acest an Comitetul Patrimoniului Mondial va lua o decizie cu privire la acest dosar. Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii și Aleea Scaunelor, împreună cu cel care le-a creat merită recunoașterea culturală de cel mai înalt nivel mondial – astăzi și întotdeauna”, a precizat ministrul Culturii pe Facebook.

CSAT s-a reunit pentru a analiza „grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România”. Ședința a avut loc miercuri, la Palatul Cotroceni, și a fost condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.

Principala temă abordată a constituit-o grava situație de securitate din regiunea Mării Negre și implicațiile pentru România.

„La doi ani de la declanșarea de către Rusia a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, situația de securitate din vecinătatea estică a României continuă să fie amenințată de atacurile Rusiei asupra orașelor și infrastructurii ucrainene, soldate cu numeroase victime și pagube materiale. Pentru țara noastră, situația de război din statul vecin menține riscurile de incidente care pot afecta teritoriul și cetățenii României, precum și pericolele în ceea ce privește siguranța navigației în Marea Neagră din cauza minelor în derivă și a acțiunilor ostile ale Rusiei. Pe acest fond, membrii CSAT au analizat măsurile interne luate pentru protejarea integrității teritoriului și a populației României, precum și acțiunile suplimentare care se impun. România beneficiază de sprijinul NATO și al aliaților săi pentru apărarea securității în zona Dunării și a țărmului Mării Negre, prin misiuni de poliție aeriană și capabilități de apărare aeriană și supraveghere. În același timp, sprijinul NATO trebuie însă însoțit de eforturi proprii sporite de consolidare a apărării naționale”, a transmis Administrația Prezidențială.

Membrii Consiliului au dispus măsuri de întărire a Forțelor Armate Române, inclusiv prin asigurarea cadrului legal adecvat care să răspundă cerințelor de apărare a României în actualul context.
De asemenea, CSAT a decis continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Rusia a agresiunii militare, precum și menținerea eforturilor de susținere multidimensională a Ucrainei. În pregătirea Summitului NATO de la Washington, D.C., România va continua să colaboreze cu aliații pentru asigurarea unei posturi NATO de descurajare și apărare robuste și eficiente, pentru creșterea prezenței aliate în țara noastră, precum și pentru sprijinirea partenerilor vulnerabili din regiune, în special Republica Moldova.

Totodată, în CSAT a fost analizat și aprobat Raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării, în special în ceea ce privește derularea programelor de înzestrare și a demersurilor de creștere a gradului de încadrare, precum și retenția personalului care contribuie la implementarea țintelor de capabilități asumate în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și reducerea deficitelor identificate de autoritățile NATO.

La nivelul Alianței, există o nouă abordare a planificării apărării și, în acest sens, Raportul aprobat în reuniunea de astăzi prezintă modul în care aliații pot coopera pentru identificarea capabilităților pentru ciclul următor de planificare. Obiectivul este alinierea planificării apărării cu planificarea operațională, cu integrarea priorităților naționale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilități.
Planurile României pentru dezvoltarea capabilităților sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 și în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susținute de un angajament politic național care permite României să îndeplinească cerințele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.
Membrii Consiliului au evaluat, totodată, și activitatea desfășurată în domeniul securității cibernetice la nivelul instituțiilor competente ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2023, precum și principalele obiective pentru anul 2024.

În contextul multiplicării amenințărilor cibernetice, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dar și al dezvoltării exponențiale a tehnologiilor emergente, au fost analizate măsurile multidimensionale adoptate în cursul anului 2023 de către instituțiile cu atribuții în consolidarea rezilienței cibernetice a României.

De asemenea, au fost aprobate o serie de acțiuni prioritare pe care să le aibă în atenție Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică, în anul 2024, menite să contribuie la dezvoltarea sistemului național de securitate cibernetică și la consolidarea capabilităților de prevenire, descurajare, inclusiv printr-o abordare proactivă, adecvată cadrului internațional de cooperare în domeniu.

Totodată, membrii Consiliului au analizat și activitatea CSAT în anul 2023 și au decis transmiterea Raportului de activitate al Consiliului, spre aprobare, Parlamentului României, a precizat Administrația Prezidențială.

Calendarul alegerilor din 2024 va fi anunțat miercuri. Anunțul a fost făcut marți de președintele PSD, Marcel Ciolacu. Liberalii și social-democrații se vor întâlni pentru a parafa înțelegerea.
Anunțul va fi făcut la finalul întâlnirii.

„Sunt ferm convins că mâine atât eu, cât și președintele Nicolae Ciucă, vă vom răspunde la aceste întrebări. Este incorect ca în timpul unor negocieri și unor discuții eu să vă spun cum se va face. Eu vreau să iau, împreună cu președintele Nicolae Ciucă, cea mai bună decizie în ceea ce privește românii, viitorul României și stabilitatea României”, a declarat liderul PSD, Marcel Ciolacu.

Alegerile europarlamentare ar putea fi comasate cu cele locale. PSD și PNL ar putea avea liste comune la europarlamentare și ar putea susține candidați comuni în orașele în care există primari de la alte partide. În schimb, sunt șanse mici ca alegerile parlamentare să fie organizate împreună cu alegerile prezidențiale.

Discuții vor mai fi purtate, dar decizia va avea în vedere creșterea extremismului.
„Este o cale foarte clară împotriva extremismului din România, care există în acest moment și trebuie să recunoaștem acest lucru. Vom vedea și percepția românilor. Una dintre soluții e o alianță electorală. Sau o alianță politică”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministerul Muncii anunță că au început plățile pentru beneficiarii Venitului Minim de Incluziune. Plățile se fac de marți prin Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

Este vorba despre beneficiarii Venitului Minim de Incluziune (VMI). În prezent sunt 209.856 de beneficiari înregistrați. Sprijinul financiar înlocuiește venitul minim garantat și alocația pentru susținerea familiei și a intrat în vigoare de la 1 ianuarie.

Potrivit calendarului stabilit de Ministerul Muncii, în 20 februarie au fost alimentate conturile pentru cei care au optat pentru încasare pe card, iar în ultima decadă a lunii, între 22 februarie și ultima zi a lunii, se face plata prin mandat poștal.

„VMI reprezintă un program de asistență socială, creat pentru a ajuta persoanele și familiile aflate în situații vulnerabile să depășească mai ușor obstacolele financiare pe care le întâmpină. Încurajează accesul la educație, întrucât copiii din familiile beneficiare de VMI înscriși la școală vor beneficia automat și de bursa socială. Încurajează și încadrarea în muncă, deoarece persoanele apte de muncă intră automat în programele de mediere ale ANOFM, iar cele fără nivel de instruire vor avea acces la programe de tip <A Doua Șansă> pentru a le crește șansele de angajare”, a anunțat ministra Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu.

Suma totală care va fi plătită în această lună este de 132.918.895 de lei.