O nedreptate reclamată de mii de angajați care lucrează în condiții grele sau speciale a fost corectată printr-o modificare adusă Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Inițiativa, depusă de parlamentarii gălățeni Viorica Sandu, Marius Humelnicu, Bogdan Ciucă și Marius Mărgărit, a fost adoptată de Parlament și vizează eliminarea unor interpretări considerate „absurde” ale legislației actuale.

Potrivit senatorului PSD Marius Humelnicu, schimbarea legislativă vine în sprijinul muncitorilor care, deși își desfășurau activitatea aproape integral în condiții grele, riscau să piardă recunoașterea acestui fapt la calculul pensiei din cauza unor situații punctuale.

„Am reușit să corectăm o nedreptate din legea pensiilor. Mii de oameni care muncesc în condiții grele – inclusiv muncitorii din combinatul siderurgic din Galați – erau nedreptățiți de actuala lege”, a transmis senatorul într-o postare publică.

Acesta a explicat că, în forma anterioară a legii, chiar și o singură zi de instructaj, mentenanță sau activitate auxiliară putea anula o lună întreagă de muncă în condiții speciale. „Deși oamenii munceau aproape toată luna în medii grele, iar contribuțiile erau plătite integral, drepturile lor la pensie erau afectate”, a subliniat Humelnicu.

Modificarea legislativă adoptată clarifică modul de recunoaștere a perioadelor lucrate în condiții grele sau speciale, astfel încât acestea să nu mai fie invalidate automat de activități ocazionale care nu reflectă realitatea muncii prestate.

„Împreună cu colegii parlamentari gălățeni Viorica Sandu, Bogdan Ciucă și Marius Mărgărit, am depus această modificare pentru ca munca grea să fie recunoscută corect, fără interpretări absurde. Munca grea trebuie respectată”, a mai transmis senatorul.

Guvernul a aprobat alocarea a peste 2,6 miliarde de lei din Fondul pentru Mediu pentru continuarea proiectelor de apă, canalizare și gestionare a deșeurilor preluate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia a fost adoptată în ședința de joi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin aprobarea hotărârii de guvern privind rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Fondului pentru Mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).

Potrivit actului normativ, finanțarea este destinată proiectelor care au înregistrat un progres fizic de până la 30% și care nu mai pot fi încadrate integral în alocările și jaloanele aferente Componentelor 1 și 3 din PNRR. Astfel, investițiile vor fi continuate fără întreruperi, finanțarea fiind preluată de AFM.

Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat că bugetul aprobat permite menținerea în derulare a unor investiții esențiale pentru comunitățile locale. „Bugetul aprobat astăzi permite continuarea acestor investiții vitale pentru multe comunități prin Fondul pentru Mediu. Vorbim despre proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, managementul deșeurilor, împădurirea terenurilor degradate și programul de stimulare a înnoirii parcului auto național”, a precizat aceasta.
Din suma totală, aproximativ 2,3 miliarde de lei sunt alocate Componentei 1 – Managementul apei, care vizează sprijinirea conectării populației cu venituri reduse la rețelele de alimentare cu apă și canalizare, precum și extinderea acestor sisteme în aglomerări urbane și rurale cu peste 2.000 de locuitori.

Pentru Componenta 3 – Managementul deșeurilor, destinată dezvoltării și modernizării sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel județean și local, a fost alocată suma de 348 de milioane de lei.
Măsura este susținută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2025, care stabilește cadrul pentru continuarea proiectelor de infrastructură finanțate prin PNRR, în contextul ajustării calendarului și jaloanelor asumate de România la nivel european.

Guvernul a modificat Legea sănătății, în vederea eliminării blocajelor administrative din sistemul medical și asigurării continuității activității medicale, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit ministrului, modificările creează cadrul necesar pentru ajustări legislative care vizează recunoașterea profesională, eliberarea documentelor de atestare și protejarea resursei umane din sănătate. Una dintre principalele măsuri prevede continuarea, și în anul 2026, a cumulului pensiei cu salariul în sistemul sanitar.

În urma deciziei Guvernului, regulile generale de limitare nu se aplică concursului național de rezidențiat, nici concursurilor sau examenelor pentru ocuparea posturilor prin integrare clinică. De asemenea, printr-un memorandum aprobat la propunerea Ministerului Sănătății, pot fi organizate concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din spitale.

Executivul a clarificat și situația medicilor și farmaciștilor care devin cadre didactice după intrarea în sistem, aceștia putându-și continua activitatea clinică fără proceduri birocratice suplimentare. Integrarea clinică se va realiza prin adaptarea raportului de muncă.
Totodată, Guvernul facilitează accesul în sistem al medicilor români din diaspora, prin accelerarea procedurilor de recunoaștere profesională. Ministrul Sănătății a precizat că vor fi eliminate întârzierile administrative, iar dosarele vor fi soluționate în termene mai scurte, prin proceduri transparente și previzibile.

„Sănătatea trebuie să meargă înainte. Toate aceste măsuri au un scop simplu: un sistem de sănătate care funcționează – deschis, coerent și stabil, construit pentru pacienți”, a declarat Alexandru Rogobete.
Potrivit Guvernului, măsurile sunt necesare pentru menținerea în sistem a personalului medical cu experiență, în special în specialitățile deficitare, și pentru asigurarea continuității serviciilor medicale.

Deputatul Viorica Sandu a anunțat că peste 3,6 milioane de lei au fost alocați pentru sprijinirea a 866 de familii și persoane singure aflate în situații extrem de dificile.

Potrivit parlamentarei, ajutoarele de urgență, aprobate de ministrul Muncii, Petre Florin Manole, sunt destinate persoanelor afectate de incendii, fenomene meteorologice extreme, alunecări de teren sau probleme grave de sănătate.

„Este un sprijin concret pentru oameni care au nevoie de ajutor imediat. Aceste ajutoare de urgență nu rezolvă toate problemele, dar pot face diferența atunci când contează cel mai mult. Sprijinul pentru cei vulnerabili rămâne o prioritate pentru PSD”, a transmis Viorica Sandu.

Guvernul precizează că astfel de măsuri au scopul de a acorda suport rapid celor aflați în dificultate și fac parte din politica socială menită să protejeze persoanele vulnerabile.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a transmis în plenul PE un mesaj ferm privind necesitatea unor decizii rapide și concrete la nivelul Uniunii Europene, subliniind că „Europa nu își mai permite ezitări”, în contextul provocărilor de securitate și al instabilității geopolitice.

Declarația a fost făcută în contextul ultimului Consiliu European din acest an, eurodeputatul român arătând că Uniunea se află într-un moment critic, care impune acțiune reală, nu doar angajamente politice.
Victor Negrescu a cerut garanții de securitate clare pentru flancul estic al UE, pe care l-a definit drept o prioritate strategică. Potrivit acestuia, rolul României în arhitectura de securitate europeană trebuie recunoscut și reflectat atât în deciziile politice, cât și în alocările bugetare ale Uniunii.

În ceea ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual, vicepreședintele Parlamentului European a afirmat că acesta reprezintă „testul central” pentru Uniune. Negrescu a subliniat că următorul buget european trebuie să fie „un buget al acțiunii”, orientat spre competitivitate, securitate, coeziune, dezvoltarea competențelor și investiții în infrastructură.
„Fără resurse adecvate, ambițiile europene rămân simple promisiuni”, a avertizat Negrescu.
În final, acesta a arătat că ultimul Consiliu European din 2025 trebuie să transmită un semnal clar că Uniunea Europeană este pregătită să acționeze ferm și să apere viitorul cetățenilor săi.

Primul corp de clădire al unui spital județean construit de la zero în România după 1989 a fost finalizat la Bistrița, prin finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au anunțat autoritățile.

Noul corp al Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud reprezintă cea mai mare investiție în sănătate realizată prin PNRR la nivelul județului și una dintre cele mai mari investiții din fonduri europene nerambursabile pentru sănătate la nivel național. Valoarea totală a proiectului depășește 606 milioane de lei., anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Clădirea are o capacitate de 235 de paturi și include secții medicale esențiale, un bloc operator modern, cardiologie intervențională cu sală hibridă de angiografie, neurochirurgie, neurologie, gastroenterologie intervențională, ginecologie, ORL, hemodializă și recuperare neurologică. Infrastructura a fost concepută pentru gestionarea cazurilor medicale complexe, intervenții rapide și creșterea siguranței pacientului.

Proiectul integrează digitalizarea încă din faza de construcție. Paturile sunt conectate la un sistem informatic care permite acces rapid la datele pacientului, monitorizare la distanță și colaborare medicală în timp real, inclusiv pentru obținerea unor opinii medicale suplimentare în cazuri critice.

În paralel cu realizarea noii clădiri, corpul vechi al spitalului a fost modernizat, fiind reabilitat din punct de vedere structural, dotat cu echipamente medicale moderne și integrat în fluxuri digitale de lucru.

În prezent, aproximativ 240 de medici profesează în cadrul Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, autoritățile subliniind că investițiile în infrastructura medicală contribuie la atragerea și menținerea personalului medical.
Finalizarea acestui proiect marchează prima clădire de spital realizată și finalizată prin PNRR în România și este un moment de referință pentru investițiile în sistemul public de sănătate, a precizat Rogobete.

Coaliția de guvernare s-a reunit pe 17 decembrie, în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, și a ajuns la un acord privind principalele măsuri economice și administrative pentru anul 2026.
Printre deciziile adoptate se numără:

Reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără afectarea salariilor de bază; pentru administrația locală, se menține decizia anterioară a coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației urmează să finalizeze actul normativ pentru angajarea răspunderii Guvernului.
Reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați.
Reducerea cu 10% a subvențiilor acordate partidelor politice.
Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% de la 1 ianuarie 2026, urmând ca acesta să fie eliminat din 2027.
Creșterea salariului minim la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026.

Măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 și incluse în proiecția bugetară a anului viitor.
Potrivit liderilor coaliției, aceste decizii vizează echilibrarea finanțelor publice, creșterea salariilor și stimularea dezvoltării economice, respectând angajamentele asumate prin planul bugetar pentru anul viitor.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți că este „destul de pesimist” în privința intenției Rusiei de a ajunge la o înțelegere de pace în perioada următoare, subliniind importanța sprijinirii Ucrainei pentru a avea o poziție solidă în eventualele negocieri.

Declarațiile au fost făcute înaintea participării la Summit-ul Statelor UE de pe Flancul de Est, desfășurat la Helsinki. Șeful statului a precizat că întâlnirea are ca obiectiv operaționalizarea programelor existente la nivelul Uniunii Europene și NATO dedicate flancului estic.

„Ce este important pentru noi este să oferim Ucrainei posibilitățile pentru a avea un spate în negocierile pe care le desfășoară”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a explicat că sprijinul pentru Ucraina trebuie să includă atât resurse financiare pentru continuarea efortului de război, cât și garanții de securitate pentru perioada imediat următoare unui eventual armistițiu.
„Asta înseamnă posibilitatea financiară de a desfășura războiul mai departe și garanții de securitate pentru perioada imediat după război. Eu personal sunt destul de pesimist privind intenția Rusiei de a avea o pace în perioada imediată următoare”, a spus șeful statului.

Nicușor Dan a mai precizat că România ia în calcul toate scenariile posibile, acestea fiind deja incluse în planificările NATO și în documentele aprobate la nivel național. În același timp, el a subliniat necesitatea consolidării capacităților de apărare.
„Este important, pe de o parte, să sprijinim Ucraina pentru a păstra linia frontului și, în același timp, să ne înarmăm astfel încât să descurajăm orice potențială agresiune viitoare”, a conchis președintele.
Nicușor Dan participă marți, la Helsinki, la Summit-ul Statelor UE de pe Flancul de Est. Ulterior, Dan se va deplasa la Londra, unde va avea întâlniri cu românii din Regatul Unit și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, urmând să participe și la Summit-ul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest de la Bruxelles.

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Cuv. Parascheva” din Galați a fost dotat cu un laser antiacneic de ultimă generație, produs în 2025 și aprobat FDA, unic în prezent în sistemul public de sănătate din România.
Echipamentul a fost achiziționat printr-un parteneriat între Consiliul Județean Galați și Ministerul Sănătății și este utilizat în cadrul Secției Clinice de Dermato-Venerologie, coordonată de prof. univ. dr. habil. Alin Laurențiu Tatu.

Potrivit reprezentanților unității medicale, laserul acționează direct asupra glandelor sebacee, reducând inflamația, încărcătura bacteriană și secreția de sebum. Terapia este destinată în special pacienților cu forme moderate și severe de acnee, inclusiv celor care prezintă contraindicații la tratamentele sistemice clasice.

Procedura presupune internarea pacientului și începe cu un consult în ambulatoriu, urmat de stabilirea unui plan terapeutic personalizat și obținerea consimțământului informat. Tratamentul este indicat pacienților cu vârsta de minimum 16 ani și constă în trei ședințe efectuate la intervale de 30 de zile. Rezultatele sunt evaluate pe termen mediu și lung, cu monitorizare la 30 și 90 de zile, iar efectele devin vizibile în decurs de 6 până la 12 luni.

În prezent, aparatul se află în etapa de testare și calibrare, urmând să fie pus la dispoziția pacienților în perioada următoare. Reprezentanții spitalului subliniază că introducerea acestui echipament reprezintă un pas important în modernizarea serviciilor medicale și în extinderea accesului la terapii dermatologice moderne în sistemul public de sănătate.

Moțiunea de cenzură inițiată de Grupul PACE și susținută de parlamentari AUR, împotriva Guvernului Ilie Bolojan, a fost respinsă luni de Parlament, întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Moțiunea a fost semnată de 117 parlamentari. Din totalul de 463 de parlamentari, la ședință au fost prezenți 420, iar 141 au votat.

Din voturile exprimate, 139 au fost pentru moțiune, două împotrivă, fără voturi anulate. Parlamentarii PSD au fost prezenți în sală, însă nu au participat la vot.
Potrivit regulamentului, moțiunea de cenzură se adoptă cu majoritatea voturilor senatorilor și deputaților, condiție care nu a fost îndeplinită, astfel că aceasta a fost respinsă.