Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a transmis spre validare către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) documentația necesară lansării licitației pentru realizarea drumului expres care va asigura conexiunea între Autostrada A0 București Nord și viitorul Terminal 2 al Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Valoarea estimată a investiției depășește 400 de milioane de lei, iar contractul va include atât proiectarea, cât și execuția lucrărilor, cu o durată totală de realizare de aproximativ 30 de luni.
Potrivit directorului general al CNIR, Gabriel Budescu, noua conexiune rutieră va reduce semnificativ timpul de deplasare în zonă, de la aproximativ 20 de minute în prezent la doar două minute, pentru un traseu de circa 2,5 kilometri.

Proiectul prevede realizarea unui drum de legătură cu o lungime de 2,55 kilometri, un nod rutier de tip „treflă” la intersecția cu A0, cu bretele însumând aproximativ 7,5 kilometri, precum și pasaje supraterane peste DJ 200B și Autostrada A0 Nord. De asemenea, este inclusă o conexiune cu drumul județean 200B printr-un sens giratoriu.
Traseul se desfășoară pe teritoriul județului Ilfov, în zona localității Tunari, desprinzându-se din kilometrul 29 al Autostrăzii A0 București Nord.

Investiția este considerată esențială pentru dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din nordul Capitalei, în contextul viitoarei construcții a Terminalului 2, dar și pentru îmbunătățirea mobilității locale și facilitarea transportului de mărfuri către zona cargo a aeroportului.

Anunțul de participare urmează să fie publicat în SEAP după validarea documentației de către ANAP.

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni că aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ar putea deveni realitate în cursul acestui an, în contextul progreselor făcute în procesul de reformă și al evaluărilor realizate de organizație.
Declarația a fost făcută la lansarea noii ediții a Studiului Economic al OCDE pentru România, eveniment la care a participat și secretarul general al organizației, Mathias Cormann, aflat într-o vizită oficială la București.

Începând cu ora 10.00, Mathias Cormann a fost primit de premierul Ilie Bolojan la Palatul Victoria.
Cu această ocazie a fost organizată și ceremonia de semnare a acordului dintre Guvernul României și OCDE privind privilegiile și imunitățile acordate organizației.

În cadrul declarației susținute la eveniment, premierul a subliniat că România a făcut progrese importante în procesul de aderare, început în ianuarie 2022.
„Mă bucur să particip astăzi, alături de dumneavoastră, alături de secretarul general al OCDE, domnul Mathias Cormann, la lansarea noii ediții a Studiului Economic al OCDE pentru România. De la deschiderea negocierilor de aderare în ianuarie 2022, România a intrat într-un proces amplu de evaluare a politicilor și practicilor sale, raportat la standardele OCDE în aproape toate domeniile de politică publică. Datorită efortului comun al instituțiilor implicate, țara noastră a făcut pași importanți în acest proces de aderare”, a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit premierului, studiul economic lansat de OCDE oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei românești.

„Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității economiei. Este un punct de referință pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea statului”, a adăugat Bolojan.
În discursul său, premierul a făcut referire și la situația deficitului bugetar și la măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor economice, subliniind că implementarea reformelor recomandate va contribui la consolidarea economiei și la finalizarea procesului de aderare la OCDE.

România își va aproape tripla capacitatea de producție a energiei nucleare în următorii 10 ani, a anunțat Bogdan Ivan, ministrul Energiei, la Summitul pentru Energie Nucleară de la Paris.

Ministrul a subliniat că energia nucleară este una dintre puținele surse capabile să asigure energie curată constantă, la scară mare, cu emisii reduse, având un rol esențial în securitatea energetică. În prezent, energia nucleară acoperă aproximativ 20% din consumul național de electricitate.

„România are 60 de ani de experiență în domeniul nuclear și peste 30 de ani de operare în condiții de maximă siguranță și eficiență la Cernavodă. În următorii 10 ani, orice MW în plus din surse nucleare va însemna mai multă securitate energetică și competitivitate pentru țara noastră”, a afirmat Ivan.

Conform ministrului, Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă se află printre cele mai performante reactoare nucleare din lume, cu un factor mediu de capacitate de peste 92% în 2025. România va continua proiectele de modernizare a Reactorului 1 și dezvoltarea Unităților 3 și 4 cu tehnologie CANDU, iar la Doicești se va implementa primul proiect de reactor modular mic (SMR) din Europa.
La summit au participat președintele Franței, Emmanuel Macron, directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de șefi de stat și de guvern, miniștri, instituții financiare internaționale și lideri din industrie.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va continua operațiunile de repatriere a cetățenilor români din Orientul Mijlociu, autoritățile având rezervate noi zboruri în cadrul mecanismului RescEU, care asigură transport specializat și finanțare integrală din bugetul european.
Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a oferit luni detalii despre funcționarea sistemului european de protecție civilă în contextul crizei din regiune.

„În cadrul aceluiași mecanism, care reprezintă un fel de capacitate strategică de prepoziționare de capabilități și resurse ale Uniunea Europeană în 22 de țări, inclusiv în România, există un asemenea depozit special. Există în Polonia, operat de LOT Polish Airlines, o capacitate de transport strategică de urgență în cadrul RescEU care are trei avioane permanent la dispoziție: două avioane de evacuare de pasageri și un avion specializat pentru evacuarea pacienților medicali”, a declarat Țărnea.

Acesta a precizat că planificarea pentru noi misiuni din regiune este deja în curs.
„România mai are un număr de zboruri rezervate în acest mecanism și, în măsura în care în zilele acestea pregătirile operaționale continuă, o să vă spunem detalii suplimentare despre noi zboruri de acest tip”, a afirmat purtătorul de cuvânt al MAE.

Referitor la logistica acestor operațiuni, Țărnea a explicat că există diferențe între zborurile realizate prin RescEU și evacuările organizate prin mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.
„În cazul RescEU este vorba despre o capabilitate a Uniunii Europene, iar costurile de menținere și de utilizare sunt asigurate în proporție de 100% de Uniunea Europeană, deci sunt repatrieri plătite din bugetul Uniunii Europene”, a spus el.
Potrivit datelor prezentate de MAE, aproximativ 2.000 de cetățeni români s-au întors din Orientul Mijlociu fie cu zboruri de evacuare, fie cu zboruri de repatriere asistată sau comerciale facilitate de stat. Separat, aproximativ 1.500 de cetățeni au revenit în țară prin mijloace proprii.

Uniunea Salvați România (USR) București a depus, luni, un proiect de hotărâre la Consiliul General al Municipiului București (CGMB) prin care propune interzicerea jocurilor de noroc pe raza Capitalei.
Inițiativa a fost anunțată într-o conferință de presă organizată în zona Piața Gorjului din Sectorul 6, unde reprezentanții formațiunii au reclamat concentrarea mai multor săli de jocuri și case de pariuri la parterul unui singur bloc.

„A venit momentul adevărului: vom vedea dacă partidele votează sau nu să protejeze bucureștenii de acest flagel. (...) Nu există altă opțiune”, a declarat Diana Stoica, lidera deputaților USR, susținând că votul din CGMB va arăta poziționarea clară a consilierilor generali față de industria jocurilor de noroc.

Potrivit USR, modificările legislative adoptate în ultimii ani permit autorităților locale să interzică sau să limiteze activitatea sălilor de jocuri de noroc prin regulamente locale. Formațiunea susține că este nevoie de adoptarea unui astfel de regulament la nivelul Capitalei.

„Bucureștiul nu poate fi orașul în care, la fiecare colț de stradă, vezi o sală de jocuri și un panou care îți promite câștiguri rapide. (...) Este datoria noastră să îi protejăm”, a declarat Dragoș Radu, consilier general USR.
Reprezentanții USR au amintit că, anul trecut, au depus un alt proiect de hotărâre care vizează interzicerea reclamelor la jocuri de noroc și produse din tutun încălzit pe bunurile publice și private din Capitală, inclusiv pe cele administrate de instituții aflate în subordinea Primăriei. Potrivit acestora, proiectul este în continuare blocat în procedură.

Proiectul privind interzicerea jocurilor de noroc urmează să intre în dezbaterea și votul Consiliului General.

Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Patronatul IMM-urilor Galați, a organizat marți, 3 martie, un eveniment dedicat oportunităților de finanțare disponibile prin Programul Tranziție Justă (PTJ) 2021–2027.

Potrivit organizatorilor, la întâlnire au participat peste 100 de reprezentanți ai administrației publice, ai mediului de afaceri și universitar, precum și ai instituțiilor centrale și locale implicate în implementarea programului.
Județului Galați îi sunt alocate aproximativ 376,2 milioane de euro prin PTJ, peste 60% din sumă fiind destinată dezvoltării economiei locale și sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat că impactul proiectelor finanțate prin acest program se va concretiza în investiții de peste 249 milioane de euro, din care 168 milioane de euro reprezintă granturi, iar 81 milioane de euro cofinanțare.
„Aceste fonduri vor susține dezvoltarea a peste 300 de companii gălățene și vor genera peste 2.000 de noi locuri de muncă”, a afirmat Fotea.

În cadrul evenimentului au fost prezenți reprezentanți ai autorităților centrale și ai structurilor implicate în gestionarea fondurilor europene, între care Andrei Chivu, director general în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, Florin Jianu, președintele IMM România, Sterică Fudulea, președintele CES România, și Luminița Mihailov, director general al ADR Sud-Est.
Reprezentanții administrației județene au subliniat că valorificarea fondurilor din Programul Tranziție Justă reprezintă o oportunitate majoră pentru transformarea județului Galați într-un pol regional de dezvoltare economică.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat amânarea exercițiului de alarmare publică „Miercurea Sirenelor”, în urma unei evaluări interne privind contextul actual de securitate și necesitatea consolidării informării populației.

Potrivit instituției, decizia a fost luată în mod deliberat și responsabil, în baza unei analize proprii care a indicat că, în actualele condiții, este nevoie de o comunicare publică mai amplă pentru ca scopul exercițiului să fie corect înțeles la nivelul întregii populații.
Reprezentanții IGSU au subliniat că amânarea nu afectează obligațiile instituționale privind testarea periodică a sistemului național de alarmare publică. Verificarea tehnică, mentenanța și testarea funcțională a sirenelor rămân activități esențiale pentru asigurarea capacității de avertizare a populației în situații de urgență.

„Un sistem de avertizare publică care nu este testat regulat riscă să nu funcționeze atunci când este nevoie de el. Într-o situație reală, orice disfuncționalitate poate însemna timp pierdut, iar timpul pierdut poate însemna vieți puse în pericol”, au transmis reprezentanții instituției.

IGSU precizează că exercițiile de alarmare nu au un caracter formal sau simbolic, ci urmăresc verificarea capacității reale de funcționare a sistemului și familiarizarea populației cu semnalele și semnificația acestora.
Un calendar revizuit al exercițiilor, însoțit de măsuri suplimentare de informare publică, urmează să fie comunicat în perioada următoare.
Pregătirea populației și menținerea funcționalității sistemelor de avertizare rămân priorități, subliniază IGSU, care arată că protecția vieții și a siguranței cetățenilor „nu este negociabilă”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a participat la reuniunea informală a miniștrilor sănătății organizată în cadrul Președinției Cipriote a Consiliul Uniunii Europene, unde a exprimat sprijinul României pentru inițiativa Comisia Europeană de înființare a unui Centru European de Excelență Clinică pentru Produse Farmaceutice.

În intervenția sa, ministrul a subliniat necesitatea adaptării rapide a României la noile mecanisme europene din domeniul sănătății, precum și importanța reducerii timpilor de așteptare pentru introducerea terapiilor inovatoare pe piață. „Pentru pacienți, fiecare lună contează”, a transmis acesta.

Potrivit oficialului român, aderarea la noua structură ar aduce beneficii concrete pentru sistemul național de sănătate, printre care acces mai rapid la ghiduri și protocoale clinice armonizate la nivel european, accelerarea accesului la terapii inovatoare și tratamente personalizate – în special în oncologie –, precum și reducerea decalajelor față de alte state membre în privința accesului la inovație.

De asemenea, ministrul a evidențiat importanța integrării eficiente a terapiilor avansate și a biotehnologiilor moderne, într-un context în care medicina de precizie cunoaște o dezvoltare accelerată la nivel european.
„Integrarea în aceste structuri europene reprezintă o decizie strategică pentru modernizarea sistemului de sănătate și pentru reducerea inechităților în accesul la tratament”, a arătat ministrul Sănătății, reiterând angajamentul României pentru creșterea accesului pacienților la cele mai recente ghiduri și terapii, în condiții de siguranță, eficiență și transparență.

Curtea Constituțională a României a decis miercuri că legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților este constituțională, după mai multe amânări succesive ale verdictului.

Decizia a fost luată de cei nouă judecători ai Curții, în cadrul unei ședințe decisive asupra proiectului promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care își asumase răspunderea în Parlament pentru adoptarea reformei.

Hotărârea CCR este definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că legea poate intra în vigoare și produce efecte juridice.
Principalele prevederi ale reformei
Potrivit proiectului adoptat de Guvern și analizat de CCR, legea introduce următoarele modificări:
-pensia de serviciu va fi limitată la maximum 70% din ultimul salariu net, față de nivelul anterior de până la 80% din salariu;
-pensia se calculează pe baza unei formule noi, raportată la veniturile realizate în ultimii ani de activitate;
-vârsta de pensionare va crește treptat, în linie cu sistemul public, până la 65 de ani;
-vechimea necesară pentru pensionare va fi majorată, iar pensionarea anticipată va fi mai restrictivă.
Reforma pensiilor magistraților a fost una dintre cele mai controversate măsuri ale Guvernului, iar Curtea Constituțională a amânat de cinci ori pronunțarea pentru a analiza sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și alte instituții.
Guvernul a susținut că modificările sunt necesare pentru a elimina pensionările foarte timpurii și pentru a alinia sistemul la standardele generale, în timp ce criticii au afirmat că reforma ar putea afecta independența justiției.

Cancelaria Prim-Ministrului a anunțat că a redus cheltuielile operaționale cu 9.968.676 de lei în anul 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 23,7% față de anul precedent, potrivit unui comunicat al instituției.

Datele financiare arată că, din economia totală de aproape 10 milioane de lei, aproximativ 8,4 milioane de lei, echivalentul a 84%, au fost realizate în ultimele șase luni ale anului, în perioada mandatului noii conduceri. În semestrul al doilea din 2025, cheltuielile au fost de 12,7 milioane de lei, în scădere cu 39,9% față de aceeași perioadă din 2024 și cu 41,1% comparativ cu semestrul al doilea din 2023.

Potrivit Cancelariei, cea mai mare reducere a fost înregistrată la cheltuielile de transport, după renegocierea și rezilierea contractelor de servicii cu RA-APPS, precum și reducerea numărului de autovehicule de la 30 la 17 și eliminarea serviciilor cu șofer pentru demnitari.

Conform datelor prezentate, cheltuielile de transport au scăzut de la 11.459.222 de lei în 2024 la 7.062.933 de lei în 2025, iar cheltuielile salariale au fost reduse de la 21.871.671 de lei la 18.640.698 de lei. De asemenea, indemnizațiile de delegare și detașare au scăzut cu aproape 70%, iar cheltuielile de protocol au fost reduse cu peste 21%.

Cancelaria Prim-Ministrului a mai transmis că, în ianuarie 2026, din totalul de 176 de posturi prevăzute, 117 erau ocupate, iar 59 erau vacante. Cea mai mare reducere a fost înregistrată în cazul personalului contractual din cabinetele demnitarilor, unde numărul angajaților a scăzut de la 42 în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026.