Liderul PNL, Florin Cîţu,  susține că trebuie menținute măsurile liberale și a făcut apel la PSD să facă promisiuni care nu se pot respecta.

"Succesul s-ar fi văzut în buzunarul tuturor românilor. Măsurile luate au fost cele mai bune și au dus la această creștere economică. Mă uit la ultimii doi ani, în special la ultimul că la un test despre cum funcționează economia liberală. Anul trecut, economia liberală a trecut cu brio acest test. Dacă vrem să continuăm în acest ritm trebuie să menținem măsurile liberale. Suntem la guvernare cu parteneri social-democrați, dar care au înțeles de foarte multe ori aceste provocări. Ei au dorit și promis creșterea pensiilor cu 40%, dar au înțeles că 10% e ce putem face pentru a avea câștig pe termen lung.

Se poate și în această coaliție că economia liberală să livreze, cu câteva compromisuri. Sunt rezultate reale, concrete, am văzut venituri mai mari la buget față de ce am prognozat, iar banii au fost folosiți pentru a compensa facturi fără să se pună în pericol deficitul. În trimestrul 4 însă economia a început să dea semne de încetinire, ritmul încetinește când nu vii cu măsuri care să stimulezi. Am reușit să menținem un ritm de creștere economică peste așteptări pentru că am investit mai mult că în trecut, am transferat mai multe resurse către investiții și poți avea creștere peste așteptări", a declarat Florin Cîțu.

Guvernul României va respecta toate angajamentele privind reformele şi investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), fiind exclusă demararea oricărui demers de renegociere până în 2023, când va fi prima oportunitate în acest sens, a anunțat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.

„Guvernul României va respecta toate angajamentele privind reformele şi investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Este exclus să demarăm orice demers de renegociere, până în 2023, când va fi prima oportunitate în acest sens. Trebuie să ne concentrăm pe atingerea ţintelor şi jaloanelor, pentru ca românii să poată beneficia de miliardele de euro de care avem nevoie pentru susţinerea economiei şi ridicarea nivelului de trai. Aşa cum premierul Nicolae-Ionel Ciucă a subliniat, vineri, în conferinţa de presă susţinută alături de secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, reforma pensiilor este un obiectiv cât se poate de important, iar, la nivelul Guvernului, atenţia trebuie să se concentreze astfel încât românii să beneficieze, după o viaţă de muncă, de un venit care să le permită să ducă un trai decent”, a declarat Dan Cărbunaru.

Preşedintele PNL, Florin Cîţu, nu este de acord cu renegocierea PNRR.  Liderul liberal spune că renegociere a PNRR înseamnă „să aruncăm la coş 30 de miliarde de euro”. 

„Am spus partenerilor internaţionali, atunci când am negociat PNRR-ul, aceasta este forma finală, toată lumea s-a uitat acolo şi au fost de acord cu toţii, am semnat o formă finală a PNRR, şi am spus că nu vom reveni asupra lui. Și atunci când am făcut această Coaliție, am intrat în Coaliție că nu vom reveni asupra PNRR-ului, pentru că asta înseamnă să reluăm toată procedura, asta înseamnă să aruncăm la coș 30 de miliarde de euro. Nu voi permite niciodată așa cev. PNRR-ul a fost negociat foarte bine, a fost printre cele mai bune rezultate, şi aţi văzut şi calificativele pe care le-a primit acest PNRR. PNL rămâne concentrat pe reforme mari, care să împingă România în viitor, nu pe dispute foarte mici, declarații belicoase în spațiul public”, a declarat Cîțu.

Și ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a transmis că nu există niciun fel de discuţie privind renegocierea PNRR. 

„Nu există niciun fel de discuţie privind renegocierea PNRR. O spun a cincea oara şi o s-o spun şi a zecea oara dacă e nevoie. Există acel termen de 2023 când poti să faci ajustări şi când poţi să ai unele dicuţii, dar nu există niciun fel de renegociere în ceea ce priveşte PNRR. Faptul că există diverse atitudini politice ale unor miniştii este de înţeles. N-o să le comentez astăzi aici la Guvern. Vreau doar să vă spun că România, până în prezent, nu a avut niciodată alocat pensiilor un procent de 9,4% din PIB. Tot timpul a fost mai mic. Aşa că acest procent de 9,4% din PIB nu este un procent neîndestulător dacă ne referim la ceea ce s-a întâmplat până acum în România. Este un procent mai mare.”, a declarat Vîlceanu.

Potrivit celui mai recent sondaj, AUR este cotat cu a doua opțiune de vot de un sondaj Inscop, realizat în perioada 10-18 ianuarie. Pe primul loc se clasează PSD, în scădere față de lunile anterioare, iar liberalii se clasează pe locul trei.

Intenția de vot în luna ianuarie, potrivit sondajului INSCOP:

• PSD - 34,4%
• AUR - 20,6%
• PNL - 16,6%
• USR - 12,5%
• UDMR - 4,2%

Președintele Klaus Iohannis a anunțat după ședința CSAT în care a fost analizată situația tensionată de la granița dintre Rusia și Ucraina, că România trebuie să se asigure că este pregătită pentru orice scenariu posibil.

„Am convocat astăzi CSAT pentru planificarea unor acțiuni de reacție adecvată în funcție de evoluția situației din zona Ucrainei și am adoptat o serie de măsuri importante. Am stabilit continuarea demersurilor pentru creșterea prezenței Aliate și a SUA pe teritoriul țării noastre, un răspuns strict defensiv de întărire a securității statului român. România, ca membru al NATO, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate oferite de cea mai puternică alianță politico-militară din istorie și nu este cazul ca vreun cetățean al țării noastre să se teamă. Îi asigur pe români că suntem angajați împreună cu aliații și partenerii noștri să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor”, a precizat șeful statului.

Declarația integrală a președintelui Klaus Iohannis:

„Am încheiat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în care am abordat situația de securitate din Zona Extinsă a Mării Negre și de pe Flancul Estic al NATO. De asemenea, am examinat măsurile privind dezvoltarea capacităților de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate, care să ne permită o consolidare a rezilienței României.

Astăzi am făcut o analiză completă a situației de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicațiilor militare, economice și energetice, dar și din perspectiva migrației necontrolate. România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina și trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil.

Actuala criză de securitate creată de Rusia nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională la Marea Neagră și nici măcar doar despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spațiu euroatlantic.

De aceea, în aceste momente este important ca la nivelul NATO și al Uniunii Europene să dăm dovadă de unitate și solidaritate.

Vreau să subliniez: avem un dialog permanent, extrem de dens și de substanțial, la toate nivelurile, în cadrul NATO, cu Statele Unite ale Americii, în cadrul OSCE și al Uniunii Europene.

Escaladarea tensiunilor și consolidarea masivă a prezenței militare a Federației Ruse în proximitatea Ucrainei și în regiunea Mării Negre afectează securitatea și stabilitatea internaționale.

Aceste demersuri ale Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forței împotriva Ucrainei, cu toate consecințele care pot decurge de aici.

De asemenea, acțiunile recente ale părții ruse, prin propunerile înaintate în luna decembrie, încearcă să modifice în mod inacceptabil parametrii arhitecturii europene de securitate.

În egală măsură, ne preocupă posibilitatea continuării și aprofundării folosirii tacticilor hibride, care complică situația de securitate, inclusiv din perspectiva capacității de reacție.

Am analizat o gamă întreagă de acțiuni potențiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituții și infrastructura critică, așa cum am văzut recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării și a propagandei.

A fost un schimb de evaluări care a inclus, cum este și firesc, elementele care au reieșit din coordonarea noastră aprofundată și constantă cu aliații și partenerii atât în cadrul NATO, cât și în cadrul Uniunii Europene.

România a susținut și continuă să susțină abordarea actuală de la nivel euroatlantic. Am fost foarte activ implicați din punct de vedere diplomatic în adoptarea deciziilor la nivel aliat și european, prin prisma poziționării noastre geografice și a interesului strategic pe care România îl are în stabilitatea Vecinătății Estice a NATO și a Uniunii Europene.

Dialogul diplomatic trebuie să aibă un rol primordial în detensionarea situației actuale și este important ca acesta să continue. Discuțiile recente cu Federația Rusă, inclusiv cele din cadrul Consiliului NATO-Rusia, au permis prezentarea detaliată a abordării NATO față de situația de securitate actuală, insistând asupra obiectivului clar al dezescaladării.

Am transmis fără echivoc Federației Ruse interesele de securitate și îngrijorările noastre, aliate, față de conduita acesteia din ultimii ani, inclusiv din ultima perioadă. De asemenea, alături de aliații și partenerii noștri, am transmis și continuăm să transmitem mesaje clare, care să sublinieze atașamentul nostru pentru apărarea principiilor fundamentale și a valorilor spațiului euroatlantic din care facem parte, precum și a principiilor și normelor de drept internațional.

Totodată, reiterăm susținerea pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și a celorlalți parteneri estici, precum și pentru consolidarea rezilienței acestora.

Trebuie însă să fim pregătiți și pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului.

Actuala criză dovedește o dată în plus ceea ce am spus constant la nivel aliat încă de la începutul primului meu mandat: consolidarea prezenței Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate. Indiferent de evoluțiile actuale din regiune, NATO trebuie să își mențină la nivel ridicat capacitatea de descurajare și apărare, care să îi permită să își îndeplinească eficient obiectivele strict defensive – repet, strict defensive – pentru care Alianța a fost creată.

Subliniez încă o dată că măsurile luate de NATO până în prezent pentru întărirea prezenței militare pe Flancul de Est reprezintă un răspuns eminamente defensiv la riscurile, amenințările și provocările de securitate în creștere din regiune.

Salut și cu acest prilej mesajele clare transmise inclusiv public de către Președintele Statelor Unite, Joseph Biden, și de către Președintele Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea Statelor Unite și a Franței – parteneri strategici ai României – de a spori prezența în țara noastră, ca parte a răspunsului aliat la evoluțiile de securitate din regiune.

Aceste demersuri sunt rezultatul eforturilor pe care eu personal și membri ai Guvernului le-am depus, inclusiv în cadrul discuțiilor directe pe care le-am avut în ultima perioadă.

Am spus-o constant și repet că suntem gata să găzduim o prezență aliată crescută pe teritoriul nostru.

De altfel, în urma anunțurilor SUA și ale Franței, suntem în contact cu cei doi aliați pentru a stabili concret modalitățile de realizare pe teritoriul nostru a prezenței militare a celor doi parteneri.

În paralel, la nivelul Uniunii Europene, discutăm aprofundat despre o serie de măsuri restrictive, adică sancțiuni, care, așa cum am decis la Consiliul European din decembrie, vor avea consecințe masive și costuri serioase pentru Federația Rusă, dacă aceasta va iniția acțiuni agresive împotriva Ucrainei. Este vorba despre o plajă extinsă de sancțiuni sectoriale și individuale, demersurile de pregătire a acestora fiind accelerate în ultima perioadă.

În acest sens, am decis în ședința CSAT o serie de măsuri importante. Voi da, din motive lesne de înțeles, doar câteva exemple, având în vedere sensibilitatea tematicii. Cum ar fi continuarea demersurilor concrete pentru creșterea prezenței Aliate și a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securității statului român.

Guvernul României și instituțiile cu atribuții în domeniu vor continua planificarea, la nivel interinstituțional, pentru gestionarea eventualelor intrări de refugiați pe teritoriul nostru și pentru a fi pregătiți să gestionăm efectele negative ale situației de securitate în domeniile economic, energetic și financiar-bancar.

De asemenea, vor fi urgentate procedurile de revizuire a proiectelor de lege referitoare la securitatea națională cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.

Șeful Statului Major a prezentat astăzi în CSAT un plan de măsuri care vine în completarea, în continuarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, și care vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu. Acest plan a fost aprobat de CSAT.

România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanțiile de securitate și nu este cazul ca vreun cetățean al României să se teamă.

Îi asigur pe cetățenii României că suntem angajați împreună cu aliații și partenerii noștri să discutăm, să decidem și să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranța noastră, a tuturor”. 

Ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, a anunțat că România are gândită o rezervă strategică ce cuprinde un stoc important de locuri în care ar putea să cazeze mii de posibili refugiaţi.

„Există în momentul acesta un stoc, să spunem aşa, destul de important de locuri în care am putea să cazăm mii de posibili refugiaţi. Evident că avem şi o zonă de rezervă în care am putea să multiplicăm sau să aducem de trei, patru ori mai multe locuri, chiar până la zeci de mii, să spunem, în această zonă.

Deocamdată, rezerva strategică pe care o avem este gândită pentru câteva mii de posibili refugiaţi, pentru hrănire, pentru condiţii bune de viaţă şi evident că putem să aducem şi lucruri suplimentare”, a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu, potrivit Agerpres.

PSD susține că dezastrul din București și Timișoara în asigurarea încălzirii pe timp de iarnă pentru cetățeni este ilustrativ pentru incapacitatea managerială a primarilor susținuți de USR în administrația publică locală. „Asemănarea dintre cele două municipii în privința problemelor grave din sistemul de termoficare nu este deloc întâmplătoare”, afirmă PSD, într-un comunicat de presă.

„Și în București, și în Timișoara, locuitorii suferă crunt de frig în case, școli și spitale, pentru că cei doi edili au întârziat nepermis de mult pregătirile de iarnă sau pentru că, din indolență sau aroganță, au afectat grav finanțarea serviciului public de termoficare. În timp ce în Capitală Nicușor Dan a întârziat să depună în termenul legal solicitarea pentru ajutorul de la Guvern pentru subvenția la gigacalorie, la Timișoara Dominic Fritz a falimentat sistemul de termoficare pentru că nu a achitat certificatele verzi.

Atât primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, cât și primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, au obținut votul cetățenilor pe baza unui discurs populist al USR, centrat pe promisiunea schimbării clasei politice, care însă nu poate suplini nerozia și impotența administrativă de care au dat dovadă după ce s-au instalat în funcțiile de primar.

Nici măcar promisiunea schimbării clasei politice nu a fost onorată. În timp ce primarul din București a intrat în atenția DNA din cauza unor probleme de corupție, primarul din Timișoara nu a fost capabil nici până în momentul de față să își clarifice problema studiilor pe care pretindea că le-a absolvit”, transmit reprezentanții PSD.