Nicio surpriză privind data organizării alegerilor pentru Primării și Consilii Județene. Guvernul a decis că scrutinul va fi organizat pe 27 septembrie. Este așa cum și-au dorit parlamentarii care recent au prelungit mandatele aleșilor locali până în noiembrie.

Guvernul putea stabili data alegerilor în toamnă, în septembrie sau în octombrie. A ales data de 27 septembrie, așa cum și-au dorit cele mai multe partide parlamentare. Decizia a fost luată în ședința de joi a Guvernului și a fost anunțată de Ionel Dancă, șeful Cancelariei prim-ministrului.

„A fost adoptat proiectul de lege privind stabilirea datei alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, respectiv data de 27 septembrie 2020", a declarat Ionel Dancă, după ședința de Guvern de joi.

Alegerile locale au reprezentat un motiv de dispută între putere și opoziție. Parlamentarii PSD, Pro România și ALDE au reușit să obțină, în premieră, dreptul de a stabili data alegerilor. În urmă cu două săptămâni, ei au votat un proiect de lege care a prelungit mandatele aleșilor locali până la 1 noiembrie, ceea ce a obligat Guvernul să accepte ca data a alegerilor 27 septembrie.

Creștere alarmantă a noilor cazuri de COVID-19. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate alte 460 cazuri, cele mai multe îmbolnăviri din ultimele trei luni. Bilanțul urcă astfel la 25.286.

Până astăzi, 25 iunie, pe teritoriul României, au fost confirmate 25.286 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 17.906 au fost declarate vindecate și externate.

 De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 460 noi cazuri de îmbolnăvire.

Până astăzi, 1.565 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. În intervalul 24.06.2020 (10:00) – 25.06.2020 (10:00) au fost înregistrate 10 decese (7 bărbați și 3 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Bacău, Botoșani, Brașov, Constanța, Ialomița, Iași, București și Sibiu.

Dintre acestea, 1 decese au fost întregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 3 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 3 deces la o persoană de peste 80 de ani. Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

 La ATI, în acest moment, sunt internați 199 de pacienți.

 Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 1.149 de persoane. Alte 72.658 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

 Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 663.558 de teste.

 În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 463 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.040 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

 Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 393 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 140.175 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 5 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Totodată, în data de 24 iunie a.c., 75 de persoane care nu au respectat măsura izolării la domiciliu sau a carantinei au fost introduse în carantină instituționalizată pentru 14 zile sau a fost dispusă măsura carantinării instituționalizate pentru o nouă perioadă de 14 zile.

996 de muncitori români care lucrează la abatorul de porci al firmei Tonnies din localitatea Rheda-Wiedenbrück (Germania) sunt infectați cu COVID-19. În abatorul respectiv lucrează în total 3969 de români, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe.

„În continuarea informațiilor referitoare la cazurile de infectare cu COVID-19 înregistrate în rândul lucrătorilor din cadrul unei companii de prelucrare a cărnii din localitatea Rheda-Wiedenbrück, Republica Federală Germania, Ministerul Afacerilor Externe precizează că, în conformitate cu datele transmise de către autoritățile locale, până la acest moment au fost confirmate 996 de cazuri pozitive în rândul lucrătorilor români. Tuturor persoanelor aflate în carantină le sunt asigurate bunurile necesare, alimente și produse de igienă, fiind instituită și o linie telefonică dedicată acestora, cu informații disponibile și în limba română. De asemenea, în urma reuniunii celulei de criză institute la nivel de land, la care au participat și reprezentanți ai Consulatului general al României la Bonn și care a avut loc miercuri, 24 iunie, în vederea accelerării procesului de testare a tuturor angajaților companiei de prelucrare a cărnii, precum și a contacților acestora, se are în vedere suplimentarea centrelor de testare, astfel încât testarea tuturor angajaților să fie finalizată până la data de 3 iulie”, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe.

Totodată, potrivit ultimelor cifre oficiale comunicate de către autoritățile locale, în cadrul companiei respective își desfășoară activitatea un număr de 3969 de cetățeni români.

În context, autoritățile locale au decis instituirea carantinei pe întreg teritoriul districtului Gutersloh până la data de 30 iunie 2020, urmând ca măsurile să fie ajustate în funcție de evoluția situației. De asemenea, începând de miercuri, 24 iunie, a fost instituită carantina și în districtul vecin Warendorf (Kreis Warendorf). În prezent, în acest district au fost confirmate 211 de cazuri de infecție cu COVID-19, majoritatea cazurilor vizând angajați ai companiei de procesare a cărnii din Rheda-Wiedenbrück.

Până la acest moment, la nivelul Consulatului General al României la Bonn nu au fost recepționate solicitări de asistență consulară din partea niciunuia dintre cetățenii români care își desfășoară activitatea în cadrul companiei respective.

Consulatul General al României la Bonn menține legătura cu autoritățile locale, reprezentanții companiei și cu cetățenii români și este pregătit să acorde asistență consulară, conform competențelor legale și cu stricta respectare a măsurilor adoptate de autoritățile germane în contextul pandemiei de COVID-19.

Condițiile în care lucrează muncitorii români în Germania vor fi subiect de discuție la Comisia Europeană. În urma solicitării făcute de șeful grupului PSD din Parlamentul European, Dan Nica, Comisia și autoritățile germane vor analiza situația creată. Sunt vizați muncitorii din agricultură și cei din marile abatoare, mai ales unitățile în care mii de români s-au îmbolnăvit cu virusul SARS-Cov-2.

Europarlamentarul român Dan Nica a avut o luare de poziție în care a vorbit despre „sclavia modernă” la care sunt supuși muncitorii din estul Europei care se angajează în Germania. Social democratul le-a cerut Comisiei Europene și Guvernului României să se implice în rezolvarea acestei probleme.

„De luni de zile, medicii şi organizaţiile pentru drepturile omului cer angajatorilor să asigure condiţii adecvate pentru a face faţă pandemiei. Solicit Comisiei Europene să acţioneze în cooperare cu statele membre în acest sens şi să implementeze prevederile recentei rezoluţii pe această temă, adoptate de Parlamentul European... Pericolul persistă şi, în lipsa unor măsuri ferme şi prompte de control şi impunere a igienei necesare, e posibil să ne confruntăm cu noi infecţii în masă. Cer Guvernului României să renunţe la atitudinea pasivă şi să-i apere pe cetăţenii români supuşi unor condiţii precare”, a declarat Dan Nica.

Potrivit europarlamentarului Dan Nica, în focarul de coronavirus de la cel mai mare abator german, Tönnies, din landul Renania de Nord-Westfalia, peste 1500 de angajaţi au fost până contaminaţi cu Covid-19. Dintre aceştia, jumătate sunt români, iar ceilalţi sunt polonezi şi bulgari. Condiţiile de muncă şi viaţă asigurate de procesatorul de carne au determinat presa germană să califice drept sclavie modernă felul în care sunt obligaţi să lucreze şi să trăiască aceşti angajaţi din ţările est-europene, a precizat Dan Nica.

O nouă moțiune simplă este inclusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Este vorba despre votarea documentului care a fost citit și dezbătut marți în Parlament. La dezbateri a participat și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. Votarea documentului are loc miercuri, dar mai multe partide au anunțat că nu vor participa la ședință.

Moțiunea simplă a fost inițiată de deputați PSD și se numește „Sănătatea românilor nu este firmă de pompe funebre”. Parlamentarii îi cer ministrului să demisioneze pentru modul în care a gestionat criza provocată de epidemia de COVID-19. În replică, Nelu Tătaru a anunțat că nu va demisiona și a respins toate acuzațiile care i se aduc, inclusiv cele privind testarea COVID.

„Se vorbește că nu s-a testat. În acest moment, la nivel național, s-au efectuat 640.000 teste la 350.000 de cetățeni români. Ministerul Sănătății n-a blocat și nu blochează niciodată nicio testare. Toate testările se fac în baza unor proceduri elaborate de INSP în colaborare cu Centrul European de Control al Bolilor și de OMS. Protocoalele au fost modificate pe parcursul pandemiei, în funcție de necesități și de elaborarea anchetelor epidemiologice (...) Se mai vorbește de demisia de onoare. Mă bucur că găsiți la mine onoare, dar demisia aș fi preferat să îmi fi fost cerută în martie-aprilie, când se căuta cine pentru carne de tun care să umble prin spitale. Dar nu ar fi drept să plec în acest moment”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Parlamentarii PMP și UDMR au anunțat că nu vor vota moțiunea. Procedura va începe la ora 10:00, în Camera Deputaților. Chiar dacă va fi aprobată, moțiunea nu poate duce la demiterea ministrului Sănătății, având valoare de recomandare

Directorul Unifarm, Eugen Adrian Ionel, a cerut mită 760.000 de euro în plină pandemie de COVID-19, pentru achiziția unui contract de măști și combinezoane. Șeful Unifarm este cercetat pentru luare de mită, abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, complicitate la trafic de influență,instigare la fals intelectual,folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 23 iunie 2020, a inculpatului IONEL EUGEN ADRIAN, director general al Companiei Naționale Unifarm SA, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: luare de mită, abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, complicitate la trafic de influență,instigare la fals intelectual,folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”, se arată în comunicatul DNA.

Potrivit procurorilor, în calitate de director general al C.N. Unifarm SA, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi pretins 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziție a echipamentelor de protecție împotriva infectării cu virusul COVID 19 (250.000 de combinezoane și 3 milioane de măști chirurgicale).

Contractul ar fi fost încheiat cu o firmă privată, în prima jumătate a lunii martie 2020, cu încălcarea dispozițiilor prevăzute în Legea 98/2016 privind achizițiile publice, atât sub aspectul modului în care a fost negociat, cat și a modului în care a fost atribuit, practic fără nicio procedură. În plus, cele 1 milion de măști livrate și receționate în prima tranșă Companiei Naționale Unifarm SA nu erau măști chirurgicale (produse încadrate în categoria dispozitivelor medicale), ci măști de protecție neconforme cu standardele stipulate în contract, practic erau alte tipuri de echipamente de protecție decât cele convenite în contract.

Totodată, din funcția pe care o ocupa, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi determinat un funcționar din cadrul CN Unifarm SA să ateste în mod nereal, pe documentele de atribuire aferente contractului, că negocierea s-ar fi efectuat chiar cu reprezentantul legal al firmei private care a livrat echipamentele. În realitate, negocierea s-a realizat între directorul general Ionel Eugen Adrian și intermediar, la un restaurant din municipiul București, unde practic s-a convenit asupra clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție. Pentru acest „serviciu”, persoana intermediară a pretins de la reprezentanții societății comerciale, pentru sine și pentru funcționari din CN Unifarm SA, suma de 5.810.175 lei, reprezentând un procent de 18% din valoarea totală a contractului încheiat cu Unifarm. Din această sumă, inculpatul Ionel Eugen Adrian urma să primească suma de 760.000 euro convenită cu intermediarul. Din cauză că societatea comercială furnizoare nu a achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al C.N. Unifarm S.A a decis rezilierea unilaterală a contractului.

Din totalul echipamentelor conținute în contract a fost livrată și plătită doar o parte, respectiv 1 milion de măști (care de altfel nu corespundeau specificațiilor tehnice) și 26.000 de combinezoane.
Prin modalitatea descrisă s-ar fi produs un prejudiciu în valoare de 2.380.000 lei în patrimoniul CN Unifarm SA, reprezentând contravaloarea celor 1 milion de măști de protecție neconforme cu cele care au constituit obiectul contractului.

Separat de cele anterior menționate, s-a mai reținut că Ionel Eugen Adrian ar fi dobândit calitatea de director general al C.N. Unifarm SA, la data de 6 iunie 2016, cu încălcarea dispozițiilor legale. Concret, în calitate de membru și președinte al Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Unifarm SA, acesta ar fi votat, la ședința din aceeași dată, numirea sa ca director general al CN Unifarm SA.
Or, dispozițiile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice interzic în mod expres ca președintele Consiliului de Administrație să fie numit și director general, aspect ignorat de membrii Consiliului de Administrație, printre care și Adrian Ionel. Acesta a emis și a semnat Decizia nr. 46 din 06.06.2016, în urma căreia a obținut venituri nete în cuantum de 498.722 lei (în perioada 14 iulie 2016-25 mai 2020).

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte o serie de obligații între care:
- să nu exercite funcția de director general și membru în Consiliul de Administrație al C.N. Unifarm SA,
- să nu părăsească teritoriul Municipiului București și județul Ilfov, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului,
- să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar.

Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Încă un lider liberal încalcă regulile stabilite în perioada de alertă privind organizarea petrecerilor în spații închise. Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte PNL, a organizat o petrecere în cinstea fiicei sale la care a avut aproximativ o sută de invitați, potrivit Libertatea. Încălcarea regulilor este făcută la doar o lună după ce mai mulți lideri PNL, inclusiv președintele partidului, Ludovic Orban, au fumat și au consumat alcool în Palatul Victoria.

Petrecerea fiicei lui Rareș Bogdan a avut loc într-un restaurant din Cluj-Napoca. Deoarece vremea a fost urâtă, invitații nu au putut sta pe terasă și au intrat în interior, au aflat reporterii de la Libertatea. Se pare că la petrecere au fost numeroși oameni, informația fiind confirmată de proprietarul restaurantului pentru jurnaliștii clujeni.

Conform regulilor stabilite de autorități, pe perioada stării de alertă restaurantele sunt închise și pot fi folosite doar terasele și grădinile. La evenimentele private sunt acceptate doar 50 de persoane pe terasă și 20 în interior.

Grupul de Comunicare Strategică anunță alte 246 de noi cazuri de îmbolnăvire cu COVID-10, în ultimele 24 de ore, astfel că bilanţul ajunge la 24.291. Au fost înregistrate și 11 decese, numărul total fiind de 1.523.

 „Până astăzi, 22 iunie, pe teritoriul României, au fost confirmate 24.291 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 17.031 au fost declarate vindecate și externate. Până astăzi, 1.523 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat. În intervalul 21.06.2020 (10:00) – 22.06.2020 (10:00) au fost înregistrate 11 decese (6 bărbați și 5 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bistrița-Năsăud, Brăila, Dâmbovița, Ilfov, București, Olt, Vrancea și Vâlcea. Dintre acestea, 2 decese au fost întregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 1 deces la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 1 deces la o persoană de peste 80 de ani. 7 dintre decese sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități. Pentru un număr de 3 persoane care au decedat nu au fost depistate comorbidități, iar pentru 1 deces nu au fost raportate comorbidități”, a transmis Grupul de Comunicare Strategică.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 246 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 195 de pacienți.

 Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 1.258 de persoane. Alte 71.895 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

 Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 630.374 de teste.

 În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 297 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Un autocar cu 46 de pasageri la bord a luat foc în trafic pe DN1, în stațiunea Azuga. Printre călători se aflau doi minori, unul de 9 şi celălalt de 12 ani, dar şi o femeie însărcinată în 7 luni.Din fericire, nicio persoană nu a fost rănită, toți călătorii reușind să se autoevacueze. 

La faţa locului au fost mobilizate trei echipaje de stingere şi o ambulanţă. Specialiștii ISU au stabilit că incendiul a plecat de la compartimentul motor și s-a extins la aproximativ 80% din suprafață.

”Circulaţia este întreruptă pe DN1 Ploieşti – Braşov, la kilometrul 135, în staţiunea Azuga, judeţul Prahova, din cauza unui autocar la nivelul căruia a izbucnit un incendiu (defecţiuni tehnice). În autocar se aflau 46 de pasageri, însă niciunul nu a fost rănit. Se acţionează pentru scoaterea autovehicului în afara părţii carosabile”, potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române.

https://www.youtube.com/watch?v=CKwtZZh76PU&feature=emb_title

Legea aprobată de Camera Deputaților prin care se impozitează pensiile de serviciu a fost atacată la Curtea Constituțională a României. Avocatul Poporului și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au sesizat CCR susținând că legea votată în Parlament produce discriminări și este populistă.

Avocatul Poporului, Renate Weber, a făcut prima sesizare la CCR pe tema impozitării pensiilor speciale. Weber susține că legea produce o dublă impozitare și este neconstituțională.

„Pe de o parte, modul în care este făcută reglementarea este discriminatoriu, iar, pe de altă parte, se încalcă articolul privind justa așezare a sarcinilor fiscale. Dacă ne uităm la modul în care este făcută legea care se referă la pensiile de serviciu, acolo se vorbește despre taxare, dar în realitate este vorba despre impozitare. Ne aflăm, de fapt, în fața unei duble impozitări... Statul are dreptul să stabilească o impozitare progresivă, dar ea trebuie făcută într-un mod nediscriminatoriu. Ori în această lege este aleasă categoria pensionarilor, iar din această categorie este aleasă o altă categorie a celor care au pensii de serviciu cărora li se aplică acestă impozitare. În opinia noastră, așa ceva este neconstituțional”, a declarat Renate Weber, pentru HotNews.

Și reprezentanții magistraților au luat atitudine după votul din Parlament și au sesizat CCR. Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, a transmis un mesaj public în care vorbește despre măsuri populiste și de coagularea forțelor politice pentru a diminua garanțiile de independență ale judecătorilor. De asemenea, președintele ÎCCJ le-a cerut politicienilor să prezinte statistici privind ponderea în PIB a pensiilor de serviciu.

„Solicit în mod public inițiatorilor unor astfel de modificări legislative să prezinte public proporția pe care o reprezintă pensiile foștilor magistrați din totalul pensiilor de serviciu și pensiilor speciale (reamintesc că pensiile judecătorilor și procurorilor nu sunt pensii speciale, însă există și această categorie) care vor rămâne în plată, precum și ponderea în PIB a economiilor concrete ce se presupune că vor fi realizate la bugetul statului prin afectarea gravă a garanțiilor financiare privind independența judecătorilor. Cred că toți cetățenii români sunt îndreptățiți să dețină aceste date înainte de a-și face propria evaluare și să poată aprecia singuri dacă nu cumva prin aceste modificări se are în vedere tocmai afectarea substanței unor drepturi cu impact direct asupra independenței sistemului judiciar”, cere Corina Corbu, președintele ÎCCJ.

Conform documentului aprobat în Parlament, pensiile de serviciu cu valoarea între 2000 și 7000 de lei vor fi impozitate cu 10 procente, în timp ce pensiile mai mari de 7000 de lei vor fi impozitate cu 85%.