Marius Buse

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că indicatorii tehnico-economici pentru construcția Autostrăzii Focșani – Bacău (sector al A7) au fost aprobați astăzi de Guvern!
 
Astfel contractele pentru încă 98,9 km din autostrada Moldova vor putea intra rapid în licitație, după ce Consiliul Tehnico-Economic al CNAIR va aproba Proiectul Tehnic pentru toate cele 3 tronsoane ale autostrăzii:
-Tronson 1 (Focșani - Domnești Târg): 35,60 km
-Tronsonul 2 (Domnești Târg – Răcăciuni): 38,78 km
-Tronsonul 3 (Răcăciuni – Municipiul Bacău): 24,52 km
Pe traseul autostrăzii Focșani-Bacău urmează să fie construite:
-91 de poduri și pasaje
-5 noduri rutiere
-10 spații de servicii
-3 Centre de Întreținere și Coordonare
 
„Autostrada Moldova (A7) va avea o lungime de aproximativ 320 km între Ploiești și Pașcani, iar construcția ei, estimată la 24,29 de miliarde de lei (fără TVA),va fi finanțată prin PNRR.
Până acum pe sectorul Ploiești-Buzău (cu o lungime totală de 63,25 de km) au fost semnate contractele pe primele două loturi, iar contractul pentru cel de al treilea lot urmează să fie semnat în scurt timp.
 
Pentru sectorul Bacău-Pașcani, CNAIR a transmis deja spre validare la ANAP documentațiile pentru atribuirea contractelor necesare construcției celor 3 loturi cu o lungime de 77,39 km. Sectorul Buzău- Focșani, (82,44 km), format din patru tronsoane, este în faza evaluării ofertelor depuse. A7, care va fi practic coloana vertebrală a infrastructurii rutiere din Regiunea Moldovei, va reprezenta cel mai important pas făcut în ultimii 30 de ani pentru dezvoltarea economică a acestei zone”, a transmis Grindeanu. 

Vicepremierul Kelemen Hunor susține că Europa s-ar putea confrunta cu cea mai grea iarnă din ultimii 60 de an. 

„Va fi o iarnă grea şi sper că noi nu vom avea probleme cu gaze, dar vor fi mai scumpe, asta este clar, asta este situaţia. Noi am adoptat o lege mai devreme prin care stabilim preţurile până în aprilie 2023, ca să trecem peste iarnă, că noi am estimat că va fi o iarnă grea, la fel şi pentru curentul electric. Dar, aşa cum se conturează peste tot în Europa, va fi o iarnă grea, poate cea mai grea iarnă din ultimii 40-50-60 de ani chiar, pentru toată Europa, din păcate.

Noi putem asigura cam 80% din necesităţile României pe piaţa gazelor naturale, dar în jur de 2 miliarde de metri cubi trebuie să cumpărăm şi noi de pe piaţă şi, dacă nu cumpărăm, atunci sigur avem o altă problemă, dar eu sunt convins că vom avea gaze, vom avea curent electric şi, prin compensare, reuşim să trecem cât de cât iarna. Dar ar fi foarte, foarte greşit să spunem că totul e OK, totul e roz, ne aşteaptă o iarnă uşoară”, a declarat Kelemen Hunor marți seară la B1 TV. 

Lucrări în ritm accelerat pentru a finaliza anul acesta două mari investiții la Spitalul Județean Galați, cea mai mare uniate medicală din județ. Este vorba despre două clădiri noi, în care vor fi amenajate zeci de cabinete și spații medicale.
 
„Continuăm astfel, pentru prima oară în ultimele decenii, să construim clădiri medicale noi, pe care le și dotăm cu echipamentele necesare, pentru ca pacienții să aibă condiții mai bune de diagnostic și tratament. Ambulatoriul spitalului se extinde cu peste 1500 de mp, într-o clădire cu trei etaje construită de la zero cu ajutorul banilor europeni. Se lucrează deja de ceva timp la finalizarea amenajărilor interioare, echipamentele medicale (peste 2,1 milioane de lei) fiind deja achiziționate. În curând, vom finaliza și procedurile pentru achiziționarea mobilierului”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
 
Clădire nouă va avea și secția de Prosectură, Anatomie Patologică și Medicină Legală.
 
„Se lucrează deja la partea de automatizări și amenajare interioară, iar în scurt timp vom finaliza și procedurile pentru achiziționarea echipamentelor necesare”, a adăugat Fotea.
 
Valoarea celor două investiții este de peste 23 de milioane de lei.
Partidul Mișcarea Populară își arată îngrijorarea față de decizia coaliției de guvernare (PSD – PNL – UDMR) de a aduce modificări Codului Fiscal pe direcțiile anulării unor facilități fiscale și majorării impozitelor. „Puterea actuală merge pe contrasens cu alte țări europene care au decis să reducă unele impozite, pentru a diminua efectele creșterii prețurilor la energie electrică, gaze naturale și carburanți”, afirmă reprezentanții PMP.
 
„Măsurile fiscale pe care Guvernul vrea să le ia vor crea probleme financiare pentru sute de mii de întreprinderi mici și mijlocii și pentru profesiile liberale. Aceste întreprinderi sunt și așa decapitalizate din cauza efectelor crizei și a creșterii dobânzilor. Probleme financiare vor întâmpina și milioanele de români cu venituri mici ca urmare a creșterii impozitelor și anularea facilităților. Asta în contextul în care, în mod ipocrit, actuala coaliție de guvernare declară că este preocupată de protejarea puterii de cumpărare a cetățenilor. Aplicarea noilor măsuri fiscale nu va aduce foarte mulți bani la bugetul de stat. Singurele două certitudini sunt intrarea multor firme în faliment și faptul că românii cu venituri mici vor fi în imposibilitatea de a plăti aceste impozite”, a declarat vicepreședintele PMP Gheorghe Ialomițianu, fost ministru al Finanțelor Publice.
 
 
 PMP solicită coaliției de guvernare să amâne anularea facilităților fiscale și majorarea impozitelor pe perioada crizei economice!
 
„Dacă Puterea nu a fost în stare să identifice soluții concrete pentru a sprijini economia privată, măcar să nu creeze probleme financiare firmelor care și așa își revin cu greu după cei doi ani de restricții impuse de guvernele succesive din cauza pandemiei. Această amânare ar reprezenta un sprijin minim pentru mediul de afaceri și români. Actualul Guvern ar face bine să se uite la ajutorul substanțial acordat mediului economic și populației de alte țări din UE.
 
Soluția este amânarea modificărilor Codului fiscal. Guvernul României ar trebui să fie preocupat, în această perioadă, de atragerea fondurilor europene nerambursabile și de reducerea marii evaziuni fiscale pentru a rezolva problemele economice și bugetare apărute din cauza crizei. Avem un deficit de colectare a TVA de aproximativ 34 miliarde euro conform analizelor Comisiei Europene si fonduri europene nerambursabile de 10 miliarde euro de atras din perioada bugetară 2014-2020. Cu acei bani, Guvernul ar fi putut evita să pună presiune pe IMM-uri și așa puternic afectate de climatul economic incert”, a concluzionat Ialomițianu.

Președintele partidului Forţa Dreptei, fostul premier Ludovic Orban, susține că „recensământul s-a împotmolit”, în ciuda faptului că era programat de 2 ani.

„Recensământul împotmolit. Astăzi se împlinesc 163 de ani de când Alexandru Ioan Cuza a înființat, prin Ordonanța Domnească nr. 276, Oficiul Central de Statistică Administrativă. Deși proaspăt înființat, Oficiul a reușit să realizeze primul recensământ din România, între 1859 și 1860, cu mijloace materiale și financiare precare și cu doar 500 de „ inteligenți”(recenzori). Recensământul a fost condus de Dionisie Pop Marțian în Muntenia și de Ion Ionescu de la Brad, în Moldova.
 
Recensământul a fost condus de Dionisie Pop Marţian în Muntenia şi de Ion Ionescu de la Brad, în Moldova. În mileniul 3, în epoca internetului şi digitalizării, Guvernul, INS şi supradimensionatul aparat administrativ nu sunt capabile să realizeze recensământul, care fusese planificat de cel puţin 2 ani de zile. Mai sunt 5 zile până la data de finalizare şi, după informaţiile neoficiale pe care le am, cu actuala mobilizare de resurse, recensământul riscă să fie finalizat la calendele greceşti”, a scris Orban, pe Facebook.
 
Liderul Forței Dreapta susține că informaţiile furnizate de recensământ sunt foarte importante pentru a avea o imagine corectă asupra realităţii din România.

”Guvernul, autorităţile locale ar trebui să fie cele mai interesate de aceste date care pot să le modeleze politicile publice. În timpul lui Antonescu, Guvernul României a fost capabil să finalizeze un recensământ general (inclusiv recensământ agricol) în 1941, în plin război. Guvernul actual nu are nicio scuză pentru amatorismul şi delăsarea cu care tratează recensământul”, a spus Orban.

 

Un nou proiect de infrastructură feroviară ar putea eficientiza şi mai mult transportul de marfă dinspre Ucraina, spre Galați, implicit spre Europa, a anunțat Florin Spătaru, ministrul Economiei. 

„Prelungirea liniei de cale ferată largă din Portul Bazin Nou din Galați, o investiție care se adaugă la modernizarea liniei de cale ferată cu ecartament larg, ce a fost dată în folosință acum trei zile. Voi discuta, săptămâna viitoare, cu ministrul transporturilor Sorin Grindeanu despre implementarea urgentă a acestui proiect întrucât este nevoie de preluarea fluxului de marfă suplimentar, provenit din zona de conflict”, a scris ministrul pe Facebook.

În plus, această investiție ar putea contribui atât la dezvoltarea transportului multimodal, cât și la asigurarea fluxurilor de mărfuri către Portul Constanța.

„Astfel, se va realiza posibilitatea operării unui tren complet de vagoane, crescând capacitatea frontului de descărcare de la 10 vagoane/zi, la 30 de vagoane, aproximativ 42.000 tone/lunar. Galațiul trebuie să-şi valorifice cea mai importantă resursă economică, Dunărea. Profit de weekend-urile petrecute la Galați şi aleg să fac câteva vizite în teren pentru a vedea stadiul anumitor lucrări de investiții. Am mers astăzi în Port împreună cu directorul APDM Marcela Costea cu care am discutat şi despre evoluția proiectului Platforma Multimodală Galaţi, o investiţie de peste 150 de milioane de lei”, a transmis ministrul Spătaru. 

Echipa PSD Galați are de astăzi doi noi colegi, doi noi primari. Este vorba despre primarul localității Corod, Dumitru Tenie, și de primarul localității Independența, Viorel Tărbuc, doi oameni valoroși, serioși, puși pe muncă și implicați, care au demonstrat deja că vor să dezvolte comunitățile pe care le reprezintă.
 
„Sunt doi oameni iubiți în comunitate și cu care am colaborat foarte bine, lucru care se va întâmpla și de acum înainte. Avem proiecte în comun, atât la nivelul localității Corod, cât și la Independența, iar o echipă puternică înseamnă și proiecte mari pentru binele oamenilor. Repectul nu se impune, se câștigă prin colaborare, muncă și seriozitate.
 
Astfel, după ce în urmă cu nici trei luni și primarii de la Matca și Cudalbi au venit alături de noi, echipa PSD Galați are în acest moment 47 de primari, cu patru mai mult față de rezultatele alegerilor din 2020. Le mulțumesc primarilor că au ales să vină alături de noi, alături de PSD Galați!”, a transmis Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Partidul Mişcarea Populară solicită Guvernului să ia măsuri urgente pentru sprijinirea fermierilor, prin acordarea de despăgubiri şi triplarea subvenţiei la motorină, până la 5 lei/litru.

„Deşi la acest moment, un litru de combustibil este aproximativ 9 lei, subvenţia acordată de statul român a rămas tot la nivelul anului trecut, de 1,6 lei/per litru de combustibil. În caz contrar, până la sfârşitul anului, mai bine de jumătate din fermierii români îşi vor închide activitatea! Seceta extremă din acest an, pe fondul dublării preţului la combustibil, la inputuri, la energie, va duce la un val de falimente şi mai ales va afecta semnificativ românii care vor resimţi, în mod direct, creşterea preţurilor la legume, fructe şi alimente de bază”, se precizează într-un comunicat de presă.

„Culturile actuale, de grâu, porumb, floarea soarelui, sunt compromise în procente care variază între 70% şi 100% iar mai bine de jumătate dintre fermierii români se întreabă cum vor reuşi să treacă de acest an. Nu doar că avem o secetă istorică, dar preţurile la combustibil şi inputuri s-au dublat iar cele la energie electrică s-au triplat. Fermierii abia făceau faţă cheltuielilor anului trecut, când motorina avea un preţ de 4 – 4,25 lei per litru, în timp ce subvenţia era de 1,6 lei. Acum, combustibilul este aproximativ 9 lei, iar statul plăteşte tot 1,6 lei. Sectorul agricol are nevoie de sprijin şi are nevoie astăzi”, a declarat Ion Melinte, vicepreşedintele PMP. 

Peste o sută de tineri vor începe două luni de practică în administrația publică, perioadă în care vor putea contribui la ajustarea proiectelor aflate în derulare prin energie, dinamism și optimism, a anunțat premierul Nicolae Ciucă.
 
 
„Prin activitatea lor, îi încurajez să-și pună amprenta asupra proiectelor instituțiilor în care vor lucra sub coordonarea îndrumătorilor! Acest stagiu de practică poate însemna o profilare a viitoarei cariere, așa cum s-a întâmplat în cazul tinerilor care au participat la edițiile anterioare. Tot ceea ce facem în guvern este dedicat și tinerei generații. Ne dorim și facem eforturi pentru a le oferi o țară stabilă, puternică, așezată la locul cuvenit între țările lumii. Misiunea generațiilor viitoare este să își asume, la rândul lor, responsabilitatea consolidării, a dezvoltării unei societăți, pe baza principiilor de modernizare, tehnologizare și reformă pe care le-am angajat la nivelul guvernului”, a transmis premierul.

Premierul Nicolae Ciucă afirmă, la 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România -SUA, că părinţii şi bunicii noştri au trăit cu poveştile şi aşteptarea sosirii americanilor în România pentru a ne elibera de ocupaţia ruso-sovietică, iar prin Parteneriatul Strategic cu Statele Unite s-a vrut un simbol al faptului că România nu a fost uitată în primul val al extinderii NATO şi că pasul său decisiv şi garanţiile de securitate vor venit. 

"Astăzi se împlinesc 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România şi Statele Unite ale Americii. Iniţiat la 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a Preşedintelui Statelor Unite William J. Clinton, Parteneriatul Strategic reprezintă un reper esenţial al politicii externe a României, alături de apartenenţa la Uniunea Europeană şi NATO. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite marchează începutul consacrării orientării occidentale a României şi integrării sale în structurile europene şi euro-atlantice. 

Părinţii şi bunicii noştri au trăit cu poveştile şi aşteptarea sosirii americanilor în România pentru a ne elibera de ocupaţia ruso-sovietică. Un regim străin României a dominat ţara noastră 45 de ani, după al Doilea Război Mondial, şi a adus multă suferinţă şi multă alterare a societăţii româneşti. Prin Parteneriatul Strategic cu Statele Unite s-a vrut un simbol al faptului că România nu a fost uitată în primul val al extinderii NATO şi că pasul său decisiv şi garanţiile de securitate vor veni. Dar Parteneriatul Strategic a fost şi un instrument eficient de consolidare a cooperării bilaterale în domenii de interes reciproc, precum promovarea valorilor transatlantice, apărare şi securitate, economie şi comerţ, energie, educaţie”,  a declarat Ciucă.

 Premierul a adăugat că România va continua să-şi consolideze apărarea şi rezilienţa pentru a se afirma ca un „aliat solid şi de încredere al SUA în regiune, pilon de stabilitate pentru flancul Estic al NATO şi UE, precum şi un susţinător ferm al unităţii transatlantice şi un apărător activ al sistemului internaţional bazat pe reguli şi valori, care reprezintă garanţii ferme pentru soluţionarea războiului actual, stabilitatea globală, pacea şi prosperitatea la nivel mondial”.