Marius Buse

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat, astăzi, prima reuniune a Comitetului interministerial privind schimbările climatice, a cărui înființare și funcționare reprezintă jalon în PNRR.

Dezbaterile din cadrul reuniunii de la Palatul Victoria s-au axat asupra mandatului României în contextul Pachetului legislativ european “Fit for 55” și a priorităților țării noastre pentru Summit-ul privind schimbările climatice COP27. Alături de detalii privind organizarea și funcționarea Comitetului, pe agenda întâlnirii s-au regăsit și alte teme precum modelarea și analiza planificării politicilor energetice și climatice pe termen lung sau alocarea de resurse.

„Este nevoie de coordonare instituțională între ministere, Guvern și Administrația Prezidențială, între instituțiile statului român și organismele europene și internaționale, pentru o abordare coerentă și coordonată a măsurilor de combatere a efectelor schimbărilor climatice. Integrarea măsurilor necesare în zona de reforme, investiții, dezvoltare, echilibru economic o putem asigura lucrând împreună și asumându-ne decizii curajoase pentru un mediu mai sănătos. Este responsabilitatea noastră să ne gestionăm prezentul, şi mai ales viitorul, în condiţiile în care vedem aceste efecte atât la nivel global, cât şi la nivel naţional”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

La întâlnire au participat, alături de premierul Nicolae-Ionel Ciucă, și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, șeful Cancelariei prim-ministrului, Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, consilierul de stat la Administrația Prezidențială, Alexandra Bocșe, și reprezentanți ai instituţiilor cu atribuții în domeniul combaterii schimbărilor climatice.
 
Comitetul interministerial pentru schimbări climatice are rolul de a propune și de a monitoriza politicile prioritare anuale în domeniul schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele asumate la nivel național, față de Uniunea Europeană, inclusiv prin Planul național de redresare și reziliență al României, față de Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale la care România este parte sau în curs de a accede.

Comitetul este condus de prim-ministrul României, în calitate de preşedinte sau, în absența premierului, de către şeful Cancelariei prim-ministrului, în calitate de vicepreşedinte.
Comitetul mai are alți doi vicepreşedinţi, demnitarul care conduce Departamentul Climă şi Sustenabilitate din cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Este format din reprezentanţi ai instituţiilor publice din România care elaborează şi implementează politici cu impact în domeniul combaterii schimbărilor climatice, la nivel de ministru sau secretar de stat desemnat, consilieri prezidenţiali sau consilieri de stat din partea Administraţiei Prezidenţiale, respectiv reprezentanţi la nivel de conducător ai instituţiilor.

1,2 milioane de euro sub formă de granturi sunt acum la dispoziția școlilor în cadrul acțiunii preparatorii „Creșterea accesului la instrumente educaționale în zonele și comunitățile cu conectivitate redusă sau cu acces limitat la tehnologii”, inițiate de eurodeputatul Victor Negrescu, prin care se îmbunătățește accesul la resurse educaționale digitale în zonele izolate, precum cele rurale sau montane.

Scopul acțiunii preparatorii este de a diminua inegalitățile privind accesul la educație digitală, prin creșterea incluziunii și prin reducerea decalajului digital cu care se confruntă comunitățile școlare din zonele izolate cu conectivitate redusă ori fără acces la instrumente și resurse educaționale.

„Pandemia a arătat efectul inegalităților existente în domeniul educațional la nivel european și național. 20% dintre cursanții din Europa și aproape jumătate din elevii din România nu au putut să-și continue parcursul educațional din cauza contextului pandemic. Scopul acestei acțiuni preparatorii este de a continua să dezvoltăm o strategie menită să crească accesibilitatea resurselor și instrumentelor educaționale în Europa, în acele zone și comunități care au cea mai mare nevoie de un astfel de suport. Zonele izolate, precum cele montane sau rurale, sunt vizate, în principal, prin această acțiune preparatorie.

Conceptul proiectului „Learning from the Extremes” se bazează pe patru componente: echipamentul tehnologic și digital, cerințele tehnice, pregătirea profesională a cadrelor didactice și accesul la conținutul digital.Proiectul va implica peste 100 de școli din învățământul primar, gimnazial și vocațional, aflate în zone izolate, din 10 țări europene, respectiv România, Grecia, Portugalia, Cipru, Croația, Irlanda, Finlanda, Bulgaria, Italia și Spania. 

Aplicațiile pot fi depuse online, termenul de depunere fiind 30 septembrie 2022. Vor fi selectate 80 de proiecte, valoarea totală a sprijinului financiar, sub formă de grant, fiind de 1,2 milioane euro”, a declarat Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European și inițiator al proiectului.

Procesul de selecție presupune trei etape, o primă etapă constă în evaluarea inițială a eligibilității, urmată de gruparea aplicațiilor eligibile în funcție de țara de proveniență. Candidaturile vor fi evaluate de o comisie, în baza criteriilor stabilite, iar etapa finală de selecție va fi realizată de coordonatorii proiectului și de reprezentanții coordonatorilor naționali.

Școlile selecționate vor beneficia, astfel, de platforme de învățare la distanță mai sigure și mai performante, de laboratoare și simulări online, dar și de instrumente pentru conferințe online și de colaborare. Toate școlile implicate în proiect vor putea împărtăși bunele practici, beneficiind de suport profesional, iar elevii vor avea acces la spații de învățare moderne, conectate și constructive. Nu în ultimul rând, cadrele didactice vor beneficia de suportul și resursele necesare în vederea integrării instrumentelor digitale în procesul de predare. 

Deputatul Viorica Sandu anunță că implementarea măsurilor inițiate și susținute de PSD in programul „Sprijin pentru România” continuă. Comisia Europeană a aprobat schemele de ajutor IMM Prod și Garant Construct.
 
Acordul Comisiei Europene înseamnă practic că cele două programe au devenit operaționale și că de luni, 6 iunie, se pot adresa celor 21 de bănci partenere pentru a solicita finanțare. Potrivit ministrului PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, este un „sprijin real pe care Guvernul îl acordă atât mediului de afaceri, cât și unităților administrativ teritoriale pentru încurajarea producției autohtone și a investițiilor”.
 
„Aceste scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri sunt măsuri de stimulare a economiei, se derulează prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și au un plafon total al garanţiilor de 4 miliarde de lei
 
IMM PROD este menit să încurajeze/dezvolte activitățile productive românești
-asigură 90% din garanțiile finanțării investițiilor necesare.
Garant Construct susține proiectele de îmbunătățire a eficienței energetice și alinierea la obiectivele de mediu implementate de IMM-urile din domeniul construcțiilor și de unitățile administrativ-teritoriale.
-garanțiile guvernamentale și în acest caz sunt de maximum 90% din valoarea finanțărilor”, a scris Viorica Sandu, pe Facebook. 

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, susține că „este normal să se mărească pensiile” în România. „Nu putem lăsa pe cei cu veniturile mici şi pe pensionari, şi repet, nu este o pomană, este un drept al dânşilor, să ducă în spinare toată această perioadă complicată”,a declarat liderul PSD.

„România nu este singulară în tot ceea ce se întâmplă acum în lume, şi mai ales în UE. Am văzut că şi în Germania s-au mărit pensiile, nu a fost atât de mare discuţia. Este normal să se mărească pensiile, pentru că nu putem lăsa pe cei cu veniturile mici şi pe pensionari, şi repet, nu este o pomană, este un drept al dânşilor, să ducă în spinare toată această perioadă complicată nu numai pentru România. Ieri am fost în Republica Moldova, unde inflaţia este de aproape 30%, deci lucrurile sunt şi mai complicate”, a declarat Marcel Ciolacu.

O decizie în acest sens va fi luată în coaliţia de guvernare, spune Ciolacu. 

”Sunt ferm convins că vă vom anunţa după ce vom lua această decizie în coaliţie. Ştim foarte bine că suntem la al treilea pachet economico-social luat în mai puţin de şase luni de zile”, a mai spus Ciolacu.

Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a participat marți, 7 iunie, la semnarea primelor contracte finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență, selectate în cadrul apelului de proiecte ”Valul Renovării”.

Este vorba despre șapte contracte de finanțare încheiate între autorități publice locale și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în valoare de peste 92 milioane de lei. Acestea vizează reabilitarea și modernizarea unor unități de învățământ şi primării, creşterea eficienţei energetice și eficientizare termică a unor sedii administrative.

”Am invitat la Palatul Victoria reprezentanți ai autorităților din teritoriu să semneze, împreună cu domnul ministru Cseke, finanțarea proiectelor de creștere a eficienței energetice pentru obiective publice locale. Este semnalul susținerii pe care Guvernul României o acordă comunităților locale, aflate cel mai aproape de cetățeni. Avem nevoie de un parteneriat strâns pentru ca resursele europene să ajungă la comunități, la români. Felicit primăriile și consiliul județean care au semnat, azi, contractele prin care primesc finanțare. Însă, asemenea lor, alte 1430 de proiecte din toată țara vor avea la dispoziție peste 2,4 miliarde de euro, din PNRR și din surse naționale, pentru reabilitarea blocurilor de locuințe și a școlilor, unităților sanitare, clădirilor publice din toată țara”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Prim-ministrul a adăugat că acest apel de proiecte este desfășurat total transparent, în sistem digital, oferind șanse egale de finanțare tuturor comunităților locale, indiferent de regiune sau de apartenența politică a primarului, iar cetățenilor, posibilitatea de a vedea cum sunt alocate fondurile publice naționale și europene. ”Susțin cu fermitate extinderea acestui model de bune practici în administrația centrală. Transparența și responsabilitatea în serviciul public sunt baza recâștigării încrederii românilor”, a adăugat premierul.

”De la punerea în transparență a ghidului solicitantului acum mai puțin de patru luni am ajuns, într-un timp record, la semnarea contractelor. Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării, a pus la dispoziția autorităților locale proceduri transparente și o platformă digitală pentru depunerea cererilor de finanțare, care au asigurat o procedură expeditivă. Felicit autoritățile locale pentru promptitudinea și profesionalismul de care au dat dovadă. În curând vom vedea primele clădiri care intră în renovare”, a declarat Cseke Attila.

În perioada 1 aprilie 2022 - 30 mai 2022, au fost depuse 1.437 de cereri de finanțare, care vor beneficia de finanțare de 2,4 miliarde de euro pentru a asigura tranziția către un fond construit verde și rezilient.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, a efectuat luni, 06 iunie 2022, o vizită oficială în Republica Moldova. Vizita are loc la invitaţia preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Din delegaţie fac parte vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Daniel Suciu, vicepreşedintele Grupului Pro-America, deputatul Ana-Maria Cătăuţă, care este şi preşedinte al Comisiei comune a Camerei şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, preşedintele Comisiei pentru învăţământ de la Camera Deputaţilor, Natalia Intotero, vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă, Andi Cristea, europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte PSD, senatorul Titus Corlățean, preşedintele Comisiei pentru politică externă, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, senatorul Angel Tîlvăr.

Pe lângă discuţiile la nivel parlamentar, Marcel Ciolacu a avut întâlniri cu preşedintele şi cu premierul Republicii Moldova, Maia Sandu şi Natalia Gavriliţă. Președintele Camerei Deputaților a declarat că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, iar România are obligaţia de a o ajuta în acest demers.

„Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Nu există altă cale de dezvoltare pentru Republica Moldova decât intrarea în Uniunea Europeană. România trebuie să ajute Republica Moldova, România nu face un favor Republicii Moldova, România are obligația de a ajuta Republica Moldova în tot acest parcurs. Am venit în delegație cu oameni cu expertiză în domeniu și sperăm ca în perioada următoare să accelerăm această dimensiune parlamentară, fiindcă Republica Moldova trece prin perioada de tranziție, de uniformizare a legislației Republicii Moldova și a Uniunii Europene, lucru pe care România l-a parcurs acum mai mult timp și e păcat să nu lucrăm împreună la această legislație, astfel încât, fără a arde etape, să fim cât mai eficienți și să mărim ritmul, iar Republica Moldova să fie membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”, a spus Marcel Ciolacu.

De asemenea, președintele PSD a reiterat preşedintei Maia Sandu angajamentul României de a sprijini procesul de integrare a Republicii Moldova în UE. După întâlnirea cu Natalia Gavriliţa, prim-ministrul Republicii Moldova, Marcel Ciolacu a transmis că România sprijină ferm extinderea asistenţei financiare a Uniunii Europene pentru Republica Moldova.

„Am avut astăzi o întâlnire cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul căreia am reiterat angajamentul României de a sprijini procesul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană și obținerea rapidă a statutului de țară candidat. Totodată, și în cadrul discuțiilor avute cu doamna Natalia Gavrilița, prim-ministru al Republicii Moldova, am reconfirmat susținerea fermă a României în ceea ce privește extinderea asistenței financiare a Uniunii pentru Republica Moldova. Parlamentul român susține analizarea cu celeritate a solicitărilor de finanțare primite de la autoritățile de la Chișinău. Suntem, mai mult ca oricând, alături de voi, în acest climat de securitate tensionat!”, a scris președintele Camerei Deputaților pe pagina de Facebook.

Tineretul Naţional Liberal a transmis că „TNL goes GREEN! Curăţăm România, judeţ cu judeţ”, campanie naţională care a avut loc duminică, a reunit peste 2.000 de tineri din PNL, de pe tot cuprinsul României, fiind colectate peste 20 de tone de deşeuri.

Peste 2.000 de tineri liberali şi-au unit eforturile, pe 5 iunie, de Ziua Mondială a Mediului Înconjurător: să atragă atenţia asupra importanţei protejării mediului prin acţiuni de ecologizare pe tot teritoriul României. Mobilizarea de proporţii a tinerilor liberali din toate judeţele ţării a rezultat în peste 20 tone deşeuri colectate”, se arată într-un comunicat al TNL.  

Potrivit sursei citate, scopul campaniei naţionale conduse de Tineretul Naţional Liberal a fost să reducă cantitatea de deşeuri depozitate iresponsabil în diferite zone ale ţării şi să crească gradul de conştientizare asupra consecinţelor grave pe care nerespectarea măsurilor de reducere a cantităţilor de deşeuri o are asupra mediului. Este important să fim implicaţi şi să asigurăm un viitor sustenabil pentru generaţiile următoare.

Aproape 100 de milioane de euro se vor investi în județul Galați, în cadrul unui amplu și important proiect de modernizare a infrastructurii de irigații, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați. 

 “Este o investiție extrem de importantă pentru agricultura gălățeană, mai ales în noul context internațional, în care specialiștii avertizează o posibilă criză alimentară. Acest proiect de aproape 100 de milioane de euro va duce în mod cert la creșterea producției agricole din județ și la crearea de noi locuri de muncă. Se vor construi stații de pompare a apei din barajul Movileni, precum și toată infrastructura necesară pentru a iriga mii de hectare de teren agricol. Cheltuielile vor fi reduse cu mai bine de jumătate, pierderile vor fi zero, iar apa va ajunge la rădăcina plantei în aproximativ 12 ore.

Astfel, în prima etapă, vor putea fi irigate aproape 15.000 de hectare din Drăgănești, Barcea, Ivești, Liești și o parte din Cudalbi, iar în cea de-a doua etapă alte 13.000 de hectare din Matca, Cudalbi și Valea Mărului.

S-a muncit extrem de mult, timp de mai mulți ani, pentru a aduce această investiție la Galați. Este un proiect la care am muncit alături de europarlamentarul Dan Nica și de unul dintre cei mai performanți fermieri din județul Galați, domnul Gavrilă Tuchiluș.

 Mulțumesc ministrului Agriculturii, Adrian Chesnoiu, care a înțeles importanța acestui proiect pentru agricultura gălățeană și ne-a sprijinit foarte mult, astfel că ieri acest proiect a fost aprobat în comisia tehnică a ministerului”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Proiectul are deja studiul de fezabilitate realizat, are două etape majore de implementare şi este finanţat prin Fondul Naţional de Dezvoltare şi Investiţii.

Asociația Germanilor Sudeți a decis în anul 2020 să acorde acest premiu președintelui Klaus Iohannis, ca o recunoaștere a meritelor sale în ceea ce privește înțelegerea și cooperarea dintre popoarele și țările Europei Centrale. Ceremonia nu a putut fi organizată atunci, din cauza pandemiei COVID, așa că a fost reprogramată pentru 4 iunie 2022, dată la care se sărbătorește și Ziua Germanilor Sudeți.

Premiul poartă numele lui Carol al IV-lea, împărat german și rege al Boemiei (1316-1378), și are, conform organizatorilor, scopul de „a încuraja o ordine justă a popoarelor și statelor din Europa Centrală”.

 

Cea mai frumoasă și spectaculoasă seră de plante exotice din țară se construiește la Galați.
 
Președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, a verificat stadiul lucrărilor la Sera de Plante Exotice.  „Am fost personal în teren, alături de toți cei implicați în acest proiect, pentru a discuta la fața locului, inclusiv cu patronul firmei care realizează această investiție, despre stadiul lucrărilor și despre ceea ce trebuie făcut și rezolvat, astfel încât gălățenii să se bucure cât mai curând de una dintre cele mai frumoase sere de plante exotice din România.
 
Se lucrează la spațiul expozițional exterior, se montează restul de sticlă, se pregătesc să demareze și lucrările la partea electrică, au fost puse straturile drenante, iar în săptămânile care urmează vor fi puse amestecurile de pământ vegetal, turbă, nisip de râu spălat, perlit și mraniță pentru sutele de plante care vor fi aduse la Galați din diferite colțuri ale lumii”, a transmis Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. 
 
La final, va fi una dintre cele mai spectaculoase seră de plante exotice din țară.