Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) derulează lucrări de înregistrare a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, pe o suprafață de peste 6,2 milioane de hectare, din 1.909 UAT-uri. Finanțarea este asigurată din veniturile proprii ale ANCPI, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), din fonduri europene nerambursabile și din bugetele primăriilor. Cărțile funciare sunt eliberate gratuit pentru cetățeni.

ANCPI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a finalizat lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor la nivelul întregii localități, în 290 de UAT-uri, din totalul de 3.181 de UAT-uri, precum și în 29.607 sectoare cadastrale, cu o suprafață de peste 6,3 milioane de hectare.

Dintre cele 290 de localități cadastrate integral, 164 au beneficiat de finanțare europeană, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 (POR) și prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF). Numărul cărților funciare deschise cu finanțare europeană este de 2.107.537.

Astfel, până la această dată, prin programele derulate, ANCPI a deschis, gratuit pentru cetățeni, peste opt milioane de noi cărți funciare.

În prezent, se desfășoară lucrări de cadastru la nivelul întregului UAT în 518 comune, dintre care 481 beneficiază de fonduri europene.

Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 8,06 milioane de hectare (84%).

PNCCF are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primăriilor. ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, care completează obiectivul PNCCF prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare, din 660 de UAT-uri din zonele rurale ale României, iar valoarea totală a Proiectului este 312.891.155 de euro. Proiectul major a fost finanțat, până în decembrie 2023, prin Programul Operațional Regional și a fost etapizat. Faza II a Proiectului este finanțată, în prezent, prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că startul votării pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale va fi dat în străinătate, prima secţie de votare urmând să fie deschisă în Auckland, Noua Zeelandă, vineri, 6 decembrie 2024, la ora 01:00, ora României.

Potrivit AEP, în străinătate, au fost înfiinţate, în total, 950 de secţii de votare. Românii din străinătate vor putea vota pe durata a trei zile: vineri, sâmbătă şi duminică, între orele locale 12.00 - 21.00 în prima zi şi 7.00 - 21.00 în celelalte două zile, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59.

Siegfried Mureșan este noul lider al PNL Diaspora. El îl înlocuiește pe Rareș Bogdan în fruntea organizației. Mutarea a fost confirmată de liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan este președintele interimar al PNL Diaspora.
„În urma demisiei lui Rareș Bogdan din funcția de președinte al PNL Diaspora l-am rugat și a acceptat să ocupe funcția de președinte interimar pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, un om serios, un om cu experiență, care, sunt convins, că va face ca organizația din Diaspora să funcționeze în condiții normale”, a declarat Ilie Bolojan.

După eșecul din alegerile prezidențiale, primul tur, și demisia lui Nicolae Ciucă întreaga conducere a PNL a fost schimbată.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a emis o declarație despre necesarul de refinanțare al datoriei guvernamentale din lunile octombrie și noiembrie, de aproximativ 30 miliarde RON (aproximativ 6 miliarde EUR), din care aproximativ 22 miliarde RON pe piața internă.

Aceste refinanțări se susțin atât cu sursele împrumutate de pe piață internă (în principal licitațiile organizate pe piață interbancară și emisiunile pentru populație), cât și cu cele contractate de pe piața externă, precum și cu disponibilitățile existente în buffer-ul în valută deținut de către Ministerul Finanțelor la BNR.

Ministrul a subliniat că instabilitatea politică generează dificultăți în ceea ce privește strategia de împrumuturi pe piețele externe, pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar și a datoriei publice, întrucât nu poate fi definitivat bugetul pe anul 2025, ce va fi elaborat ținând cont de traiectoriile bugetare asumate de România prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu.

În aceeași perioadă (octombrie și noiembrie) au fost atrase aproximativ 25,7 miliarde RON (echivalent), dintre care aproximativ 1 miliard EUR au fost plasamente private și trageri din împrumuturile de la instituții financiare internaționale, sume care au întregit buffer-ul în valută, și aproximativ 21 miliarde RON împrumuturi contractate de pe piața interbancară internă, prin emisiuni de titluri de stat și emisiuni de titluri de stat pentru populație în cadrul programelor Tezaur și Fidelis.

În momentul de față, Ministerul Finanțelor a acoperit suma de 227 miliarde RON (aproximativ 97%) din necesarul brut de finanțare revizuit pentru anul 2024, de 235 miliarde RON.
„Așa cum este cunoscut, politica Ministerului Finanțelor este de nu comunica nivelul buffer-ului în valută, ținând cont de volumul intrărilor și ieșirilor care poate fi semnificativ pe perioade scurte de timp. Cu toate acestea, in ceea ce privește nivelul buffer-ului, Ministerul Finanțelor are o politică aprobată intern care presupune menținerea unui nivel de până la 4 luni de finanțare brută. Acest nivel poate fluctua pe termen scurt, în funcție de intrările și ieșirile din buffer și ținând cont de momentul rambursării împrumuturilor scadente, cât și al contractării împrumuturilor”, a precizat ministrul de Finanțe.

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegației PSD în Parlamentul European, a reiterat în Legislativul European solicitarea de implicare a Comisiei Europene în ancheta legată de posibila implicare a aplicației TikTok în campania electorală din primul tur al alegerilor prezidențiale din România.

Dan Nica și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa de reacție a liderilor Comisiei Europene în fața acestui subiect, considerând că este important ca instituțiile europene să intervină pentru a preveni utilizarea abuzivă a platformelor online în scopuri politice, care ar putea afecta procesul electoral și încrederea cetățenilor în democrație.

„Vă vorbesc în numele milioanelor de români care sunt furioși, frustrați. Este pentru toată lumea evident că cei de la TikTok nu respectă Directiva privind Serviciile Digitale. Dispreț și niciun răspuns! Nu este posibil ca toți competitorii electorali să aibă «flag» la TikTok, iar unul nu, și să poată să facă ce vrea el, să cheltuiască și să primească bani cum vrea el și să poată să beneficieze de ceea ce directiva serviciilor digitale interzice în mod explicit ca să existe algoritmi care nu sunt transparenți, dar care pot fi însă folosiți pentru favorizarea unui candidat. S-a întâmplat în România, s-a întâmplat și în Irlanda și, probabil, că se va întâmpla și în Germania dacă nu se iau măsuri. Este inacceptabilă această atitudine și aceste răspunsuri disprețuitoare venite de la TikTok! «Noi nu facem publicitate electorală pe TikToK!». Uitați-vă pe rapoarte, pe pozele care au fost trimise”, a declarat Dan Nica.

Europarlamentarul român a oferit câteva exemple de încălcare a directivei europene.
„Faptul că sunt câteva sute de companii care vindeau «detergenți» și în ultimele trei zile de campanie electorală, în România, au făcut publicitate politică nu înseamnă că au luat bani pentru această publicitate politică? Cine a dat acești bani? Aceasta este întrebarea pe care v-o adresez. Dacă s-au dat bani și vorbim despre interferențe străine pentru încălcarea Directivei Serviciilor Digitale, trebuie știute aceste lucruri. Sunt foarte nemulțumit de faptul că până în prezent Comisia Europeană nu a venit cu o măsură foarte clară. Nu este posibil ca cineva să influențeze la o asemenea scară și să încalce o directivă a serviciilor digitale, iar măsurile să nu fie dure și precise. Ce face Comisia Europeană? Domnilor de la Comisia Europeană aceste lucruri nu le vom lăsa așa și vă vom întreba și săptămâna viitoare și luna viitoare, până când vom primi răspunsuri și clarificări. Merităm toți să știm care este adevărul”, a precizat eurodeputatul Dan Nica în Comisia pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit cu ambasadoarea SUA în România, Kathleen Ann Kavalec. Cei doi au discutat despre finalizarea proiectului Visa Waiver.

Predoiu și Kavalec au invocat eforturile României pentru finalizarea acestui obiectiv și cooperarea dintre cei doi parteneri, pentru reușita proiectului.

„Colegii din Ministerul Afacerilor Interne au muncit foarte mult pentru realizarea măsurilor tehnice necesare pentru programul Visa Waiver și colaborarea cu autoritățile SUA a fost excelentă, deschizând calea încheierii cu succes și a dosarului Visa Waiver. Discuțiile cu ambasadoarea SUA au confirmat această muncă importantă a MAI, buna colaborare cu autoritățile americane și progresele înregistrate în dosarul Visa Waiver, pe care sperăm să îl încheiem cu succes în curând. MAI a livrat în grafic și în acest dosar, le mulțumesc colegilor din MAI. De asemenea, doresc să mulțumesc și colegilor din MAE și ministrului de externe Odobescu pentru colaborarea în acest dosar”, a declarat Cătălin Predoiu.

Departamentul de Stat al SUA a comunicat miercurea trecută că rata de refuz a vizelor de tip B pentru cetățenii români a scăzut sub 3% cât este pragul impus în programul Visa Waiver.

Candidata la alegerile prezidențiale Elena Lasconi s-a întâlnit cu reprezentanții oamenilor de afaceri din România. Discuțiile au vizat pericolul reprezentat de ascensiunea curentului extremist în țară.
La finalul întâlnirii de joi.

„Suntem într-un moment critic pentru că avem de ales intre două lumi (...) Eu îmi doresc o Românie în care oamenii să câștige mai mulți bani (...) Asta este calea vest”, a declarat candidata la alegerile prezidențiale.

Elena Lasconi a vorbit și despre relațiile dintre partidele pro-europene spunând că în discuțiile care au avut loc până acum nu s-a vorbit despre funcții și persoane.
„Dacă în trecut ne-am jignit, eu pot să mi cer iertare (...) nu e momentul să avem orgolii, e în joc soarta României”, a adăugat Elena Lasconi.

Declarații au făcut și reprezentanții oamenilor de afaceri. Aceștia au vorbit despre pericolul reprezentat de curentele extremiste pentru economie și pentru societate.
„Mi-am trăit copilăria și tinerețea într-o Românie săracă, înfrigurată, sub umbrela Rusiei (...) nu-mi doresc pentru copiii și nepoții mei acest lucru (...) Una este să fim în dezacord, alta e să mergem înapoi într-o lume care nu mai este a noastră”, a declarat Dan Șucu, unul dintre reprezentanții oamenilor de afaceri.

UDMR a anunțat că o sprijină pe Elena Lasconi în turul doi al alegerilor prezidențiale. Liderul formațiunii, Kelemen Hunor, a afirmat că UDMR nu va susține niciodată un candidat asociat cu ideologii extremiste și că astfel sprijinul va fi acordat Elenei Lasconi.

„Uniunea Democrată Maghiară din România niciodată nu a susținut niciun candidat care avea atitudini antimaghiare, extremiste. Am arătat acest lucru și în trecut și rămânem consecvenți în pozițiile noastre”, a declarat Kelemen Hunor.

El a mai spus că Elena Lasconi reprezintă „persoana pe care o recomandăm și pe care o susținem în această cursă”.

„Este foarte mult de criticat la doamna Lasconi, dar credem că, în această situație, ea este cea mai bună opțiune. Așa cum am acționat în trecut, recomandăm să fie susținută și să obțină încrederea celor care au avut încredere în noi până acum”, a precizat Kelemen Hunor.

Contracandidatul Elenei Lasconi este Călin Georgescu, sprijinit de AUR și de alte forțe extremiste.

Reprezentantul PSD Marius Budăi susține că alegătorii și-au format destul de clar opțiunea și nu este nevoie să vină cineva să le spună pe cine să pună ștampila. Mesajul a fost trimis cu câteva zile înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale.

Marius Budăi a explicat pe Facebook poziția sa.
„Gândiri și gânduri înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale! În primul rând, cred că alegătorii și-au format deja destul de clar opțiunea și nu este nevoie să vină cineva să le spună pe cine să pună ștampila. În al doilea rând, PSD nu mai are candidat în turul 2. Deci, sarcina de a-i convinge pe cetățenii români să le acorde votul revine celor care s-au calificat în finală. Nu în ultimul rând, cred că misiunea principală a PSD pentru următoarea legislatură va fi de a asigura echilibrul pe scena politică între cele două curente politice care s-au prefigurat în aceste alegeri (unul progresist și unul suveranist)”, a scris

Budăi pe rețeaua de socializare.

Social democratul mai crede că prin alegerea unui candidat PSD ar greși. „A ne pronunța acum în favoarea unuia dintre candidații acestor două curente ar însemna să ne pronunțăm împotriva celuilalt și nu cred că acest lucru este bine pentru România. România a trecut în ultimii 20 de ani prin foarte multă dezbinare și eu cred cu tărie că trebuie să punem capăt acestui lucru. Țara noastră are nevoie de echilibru și stabilitate. Aceasta este misiunea PSD pe care, eu personal, nu cred că o putem îndeplini dacă vom adopta o poziție partizană față de oricare dintre cele două blocuri politice. Vom fi un arbitru înțelept, care însă își va promova propriul program pentru care ne-au votat cetățenii. Sunt convins că simpatizanții PSD știu foarte bine cu cine vor să voteze”, a precizat Budăi.

Au fost centralizate toate procesele verbale de la alegerile parlamentare de duminiciă, 1 decembrie. PSD rămâne pe primul loc având 22,3% la Senat și 21,96% la Camera Deputaților. Următoarele două partide sunt AUR și PNL.

Datele au fost prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) după centralizarea tuturor proceselor verbale. Rezultatele obținute după numărarea tuturor proceselor verbale sunt următoarele:

Senat:
PSD-22,3%
AUR-18,30%
PNL- 14,28%
USR- 12,26%
SOS-7,76%
POT-6,39%
UDMR-6,38%

Camera Deputaților:
PSD-21,96%
AUR-18,01%
PNL-13,20%
USR-12,40%
SOS-7,35%
POT-6,45%
UDMR-6,34%