Rolul României ca factor de stabilitate în Europa și în regiune, avantajele geostrategice, economice și politice califică țara noastră drept destinație pentru investitori, susține premierul român Marcel Ciolacu.
Șeful Guvernului a avut o întrevedere la Palatul Victoria cu o delegație de investitori japonezi din domeniile energie, cercetare și tehnologie, industrie, infrastructură și bancar, condusă de viceministrul Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia, Shinji Takeuchi.

Prim-ministrul a apreciat nivelul relațiilor bilaterale între România și Japonia, dezvoltate în baza Parteneriatului Strategic, al valorilor comune promovate de cele două state și al oportunităților economice oferite de actualul context internațional.
Șeful Executivului a subliniat rolul României ca factor de stabilitate în Europa și în regiune, precum și avantajele geostrategice, economice și politice care o califică drept destinație pentru investitori.

„Guvernul României a modernizat cadrul legislativ în zone-cheie pentru atragerea investițiilor străine, precum Parteneriatul Public-Privat. Avem acum o nouă lege care aduce în România investitori de calibru, avem proiecte majore în domeniile energie, infrastructura rutieră, feroviară și maritimă, în sectorul logistic, precum și un Plan de Reindustrializare a Țării, dublat de o măsură prin care susținem financiar, de la bugetul de stat, investițiile cu impact semnificativ în economie și pe cele derulate în industriile prelucrătoare”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Șeful Executivului a menționat, de asemenea, schemele de ajutor de stat, precum și investițiile în noile tehnologii astfel încât România să devină un adevărat hub tehnologic în centrul și sud-estul Europei.
„Avem planuri ambițioase în zona nucleară. Experiența și profesionalismul companiilor japoneze reprezintă argumente solide pentru realizarea obiectivelor noastre de a retehnologiza reactoarele nucleare tip Candu, de la Cernavodă, și de a realiza proiectul SMR, primul din Europa. De asemenea, în zona energiilor verzi avem o nouă lege care permite investiții în zona energiei eoliene off-shore, într-un cadru fiscal motivant și predictibil pe termen lung”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Premierul a punctat și faptul că România are expertiza, logistica, capitalul uman și proiectele necesare pentru a deveni unul dintre principalele hub-uri pentru reconstrucția Ucrainei. În acest context, prim-ministrul a amintit interesul României de a dezvolta Portul Constanța, precum și de a susține proiectele de interconectare regională.
Delegația economică japoneză a transmis premierului României interesul de a consolida sprijinul financiar pentru României în proiecte din domeniile infrastructurii de transport, energie, digitalizare și înaltă tehnologie. „Oportunitățile de investiții oferite de România sunt deosebit de importante și oferă noi perspective de a dezvolta relațiile noastre bilaterale”, a afirmat viceministrul Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia, Shinji Takeuchi.
De asemenea, oficialul japonez a apreciat contribuția României la organizarea expoziției mondiale Expo Osaka, Kansai 2025, și a adresat prim-ministrului Marcel Ciolacu invitația de a participa la acest eveniment.

Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului au semnat protocolul pentru primul program de dezvoltare a dronelor 100% românești
Bogdan Ivan și Radu Oprea au semnat protocolul de colaborare în domeniul cercetării științifice și dezvoltării tehnologice. Evenimentul a avut loc la sediul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS) din Comuna Târgșoru Vechi, județul Prahova.

Acest protocol stabilește un mecanism pentru identificarea și definirea cerințelor organizațiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate (S.N.A.O.P.S) și pentru soluționarea acestora prin expertiza, tehnologiile locale disponibile și infrastructura de cercetare-dezvoltare, aflate atât în entități publice, cât și private din sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare.
În cadrul parteneriatului, vor fi utilizate instrumentele de finanțare gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), care vor sprijini firme inovative pentru a adopta și aplica rezultatele în vederea sporirii competitivității.

„Astăzi punem bazele primului program integrat care va crea drona românească. MCID, INCAS și MEAT vor implementa acest parteneriat, de la concept până la transferul soluțiilor tehnologice în economia reală. Am avut în vedere toate aspectele necesare, incluzând proprietatea intelectuală și patentele, împreună cu deschiderea către piață, pentru a putea progresa eficient. Prin acest protocol facem pasul spre o nouă etapă pentru cercetarea românească din domeniul aerospațial”, a declarat ministrul Bogdan Ivan.
Radu Oprea a mulțumit celor din celor din Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, din industria națională de apărare, din Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru că au contribuit la marcarea unui moment istoric pentru programul de dezvoltare a dronei românești și a declarat că „acest memorandum ne dă posibilitatea să lansăm teme de cercetare pe cel puțin trei domenii pe care le-am identificat în acest moment. Iar lucrurile nu se vor opri aici, pentru că la Carfil pregătim un centru de perfecționare a operatorilor de drone ,împreună cu o companie franceză, pentru pregătirea celor care sunt în domeniul militar dar și pentru cei care lucrează în domeniul civil.”

INCAS, institut aflat în coordonarea MCID, este un lider regional în domeniul științelor aerospațiale din România, cu o tradiție de 75 de ani în ingineria aerospațială, fizica curgerii și aerodinamica aplicată, care se bazează pe o infrastructură strategică de importanță națională.
Primul domeniu de dezvoltare tehnologică se va axa pe crearea unei soluții complete pentru „Capabilitate aeriană fără pilot uman la bord, din categoria MALE (Medium Altitude Long Endurance) și scop dual de utilizare”. Această soluție va include cel puțin două echipamente UAV (vehicule aeriene fără pilot) și toate mijloacele de sol necesare pentru controlul și asigurarea tehnică și informatică a zborurilor.

Al doilea domeniu vizat va fi dezvoltarea de soluții pentru „Conversia muniției clasice în sisteme aeriene autonome (Loitering munition)”. Aceasta va implica sisteme UAV cu aripă fixă și rotativă, precum și toate elementele necesare pentru operarea lor (lansare și control al traiectoriei).

Al treilea domeniu se referă la dezvoltarea unei soluții complete pentru „Capabilitate maritimă multi-rol și multi-vehicul fără pilot uman la bord”, incluzând toate componentele necesare pentru operarea acestor sisteme (lansare și control).

Pentru activitățile de cercetare și dezvoltare necesare, corespunzătoare unui nivel de maturitate tehnologică TRL 4-8, MCID va aloca fonduri prin intermediul instrumentelor din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI IV) 2021-2027.

Roxana Mînzatu, propunerea României pentru funcţia de comisar european, va fi audiată marţi în Parlament. Audierea se va face la comisiile de specialitate ale Senatului și Camerei Deputaților. Luni,

Cancelaria prim-ministrului a informat Parlamentul României despre nominalizarea Roxanei Mînzatu.

Audierea va avea loc marți. Procedura a fost demarată după ce luni şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Ghigiu, a informat Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cu privire la nominalizarea pentru funcţia de comisar european din partea României, cu rugămintea de a programa audierea în Parlament.

„Propunerea Guvernului pentru ocuparea acestei funcţii este Roxana Mînzatu, membru al Parlamentului European", a transmis Mihai Ghigiu
Audierea va avea loc la Comisiile europene pentru afaceri europene şi pentru politică externă. Membrii acestor comisii se vor reuni marți, la ora 13.00.

Palatul Victoria va fi iluminat în perioada 4-10 noiembrie, în culorile roz și bleu. Guvernul României se alătură astfel campaniei naționale desfășurată de reprezentanții societății civile pentru conștientizarea problemelor medicale și sociale determinate de infertilitate.

Campania națională se derulează sub umbrela celei paneuropene European Fertility Week (Săptămâna Europeană a Fertilității) aflată la a IX ediție.

În România, pentru a veni în sprijinul cuplurilor și persoanelor care își doresc copii dar nu îi pot avea din motive medicale, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse a deschis în cursul lunii octombrie procesul de transparență decizională pentru Proiectul de Hotărâre prin care va fi continuat Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității. Acesta vizează derularea și în anul 2025 a Programului FIV, prin care se acordă sprijin financiar pentru procedurile de fertilizare in vitro cuplurilor sau persoanelor care își doresc să aibă copii.

O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional va face o vizită la Bucureşti în perioada 5-8 noiembrie. Delegația va fi condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România. Echipa va analiza evoluţiile economice şi financiare recente.

Echipa Fondului va analiza evoluţiile economice şi financiare recente şi perspectivele macroeconomice, au anunțat reprezentanţii instituției.
Anterior, FMI a recomandat o serie de modificări fiscale pentru corectarea deficitului bugetar. Printre altele, specialiștii FMI au criticat taxa pe cifra de afaceri nou introdusă de guvern şi au recomandat introducerea impozitului progresiv pe venit.

FMI anunța în urmă cu câteva luni că în România va fi o creștere economică importantă. Prognoza nu s-a confirmat în totalitate deoarece economia a încetinit. De asemenea, FMI estima în urmă cu câteva luni un deficit bugetar de circa 5% din PIB care probabil va fi depășit până la finalul anului.

Vineri a început campania electorală pentru alegerile parlamentare. Aceasta va ține până pe 30 noiembrie, iar alegerile vor avea loc pe 1 decembrie. În străinătate vor fi deschise 950 de secții de votare, cele mai multe în Italia.

„Începe campania electorală pentru alegerea membrilor în Senatul României și în Camera Deputaților. Este perioada în care toate materialele care au privit promovarea imaginii competitorilor politici care se vor alinia la startul competiției electorale mâine (vineri - n.r.) trebuie să dea jos toate materialele de promovare pe care le-au făcut în așa-numita precampanie și să folosească în campania electorală doar materialele care sunt strict și precis reglementate de lege”, a declarat președintele AEP, Toni Greblă.

Miercuri au fost validate de către Biroul Electoral Central toate listele de candidați depuse de competitorii politici fie la Biroul Electoral Central, fie la birourile electorale județene, respectiv de sector a Municipiului București astfel încât în zilele următoare vor fi definitivate machetele buletinelor de vot, va fi organizată înainte tragerea la sorți pentru stabilirea ordinii în care sunt înscriși în buletine competitorii electorali, care va fi efectuată de către birourile electorale județene, respectiv de sector ale Municipiului București.

În ordinea mărimii numărului de secții de votare din străinătate, cele mai multe sunt în Italia (158 de secții de votare), Spania (147), Regatul Unit al Marei Britanii (107), Franța (68 ) și Republica Moldova (59).

Ministrul Investițiilor, Adrian Câciu, anunță că peste 13 miliarde lei vor constitui noi investiții în sănătate. Acestea vor fi realizate prin Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești. Este cel mai mare program de investiții în infrastructura de sănătate.

Programul este lansat vineri.
„Peste 13 miliarde lei, noi investitii în sănătate!!! Cel mai amplu program de investiții în infrastructura de sănătate începe vineri, 1 noiembrie 2024, prin deschiderea apelului de depunere proiecte în cadrul Programului Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești. Potențiali beneficiari ai acestui program național pot depune proiecte începând cu data de 1 noiembrie, până la termenul limită, stabilit prin Ghidul de finanțare aferent PNIIUS (2 decembrie 2024, ora 16:00)”, a explicat ministrul Adrian Câciu.

Prin lansarea acestui apel se vor realiza numeroase investiții în infrastructura de sănătate: construcții noi de spitale, modernizare, extindere și dotare de spitalele.
„Unitățile sanitare vor fi sprijinite și vor beneficia de îmbunătățiri structurale, echipamente moderne și resurse necesare pentru a oferi servicii de sănătate mai eficiente și accesibile comunităților pe care le deservesc. Deoarece a fost destul timp pentru pregatirea acestor proiecte asteptate de cetățeni, îmi doresc ca depunerea, evaluarea și contractarea acestor finanțări să se realizeze cât mai rapid, astfel încât anul 2025 să fie anul celor mai mari investitii în sanatate din istorie(alaturi de cele aflate deja in derulare din PNRR, Programul Sanatate si de cele trei spitale regionale). Împreună cu colegii din MIPE si Ministerul Sanatatii vom depune toate eforturile ca acest deziderat să se îndeplinească”, a adăugat Câciu.

Potrivit ministrului Investițiilor, programul urmărește o mai bună distribuție a infrastructurii de sănătate între regiuni și județe, creșterea accesului populației la servicii medicale de calitate, creșterea eficacității serviciilor medicale, o mai bună adaptare a infrastructurii la noile cerințe tehnologice și de asigurare a unor circuite funcționale și eficiente.

Programul contribuie și la dezvoltarea unui sistem viabil pentru toți actorii implicați în cadrul sistemului de sănătate din România.
„Alocarea totală este una substanțială, bugetul alocat este de peste 13 miliarde lei:
2,1 miliarde lei pentru spitale orășenești și municipale/municipale de urgență;
7,3 miliarde lei pentru spitalele județene/județene de urgență, spitalele de specialitate, spitalele clinice și clinice de urgență;
500 milioane lei pentru unități sanitare finanțate prin proiecte derulate prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 și prin Programul Operațional Regional 2014-2020, care au fost declarate nefinalizate la data de 31.12.2023 și care nu sunt etapizate prin programele aferente perioadei de programare 2021-2027 sau finanțate prin PNRR;
3,25 miliarde lei pentru unități sanitare publice care au fost aprobate pentru finanțare din PNRR de către Ministerul Sănătății în calitate de coordonator de reforme și investiții pentru componenta 12.”

Guvernul a lansat un program-pilot de vouchere pentru inovare. Este o inițiativă „în premieră” menită să accelereze transferul de tehnologie între organizațiile de cercetare și întreprinderile mici și mijlocii, anunță guvernanții.

Potrivit premierului Marcel Ciolacu este vorba despre o soluție modernă.

„Aplicăm în premieră o soluție modernă în domeniul noilor tehnologii, voucherele pentru inovare, introduse de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a mai spus că „voucherele vor conduce la accelerarea transferului tehnologic între organizațiile de cercetare și IMM-uri” printr-un program-pilot de opt milioane de lei care va fi extins în viitor.

Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse anunță că „Strategia Națională pentru susținerea părinților” a fost aprobată astăzi de Guvern.

Documentul reprezintă un pas important pentru diminuarea fenomenelor de neglijare, exploatare, abuzare a copiilor, a numărului de căsătorii timpurii în comunitățile sărace și de apariție a sarcinilor în rândul adolescentelor.

Astfel, printre măsurile care vor fi implementate se numără:
- extinderea unei platforme online pentru monitorizarea unităților de sprijin parental
- crearea unei rețele naționale pentru sprijinul părinților care să ofere acces la resurse educaționale și forumuri de discuție
- facilitarea accesului părinților cu copii cu dizabilități, cu boli cronice sau maligne la resurse și servicii specifice, inclusiv sprijin psiho-emoțional
- organizarea de campanii de informare privind drepturile copiilor cu dizabilități sau cu CES

Natalia Intotero, ministrul Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse a precizat că ministerul pe care-l conduce „va colabora strâns cu Ministerul Educației și celelalte instituții implicate pentru punerea în aplicare a Strategiei și implementarea măsurilor de susținere parentală”.

Noile reactoare nucleare de la Cernavodă vor fi gata în cel mult opt ani. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Sebstian Burduja. Acesta a estimat că „visul unităților 3 și 4 de la Cernavodă va deveni realitate până în 2031-2032.

„Este cu siguranță cea mai mare realizare a mandatului meu ca ministru al energiei: visul unităților 3 și 4 de la Cernavodă devine realitate. După decenii de așteptare, punem acest proiect strategic pe un drum fără întoarcere, iar în 2031-2032 vom avea două noi reactoare nucleare la Cernavodă”, a anunțat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Consorțiul internațional care va realiza investiția este format din companii de renume mondial: Fluor și Sargent & Lundy din Statele Unite ale Americii, Atkins Realis din Canada, deținătoarea tehnologiei CANDU, și Ansaldo din Italia. Finanțarea proiectului este susținută și de statele participante, prin intermediul băncilor de import-export: USEXIM (3 miliarde de USD), Canada (2 miliarde de dolari canadieni, acord semnat la Ottawa) și Italia (2 miliarde EUR, acord semnat în februarie 2024). Statul român se angajează, de asemenea, să sprijine acest proiect strategic cu toate resursele necesare.

„Sper că v-am obișnuit cu veștile bune de la ministerul energiei. Aceasta le depășește pe toate și este cu siguranță cea mai mare realizare a mandatului meu ca ministru al energiei: visul unităților 3 și 4 de la Cernavodă devine realitate, după decenii de așteptare. În ultimele luni, au fost negocieri complexe între echipele Energonuclear, compania de proiect, și consorțiul internațional selectat pentru realizarea investiției. Vineri, Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica a votat în unanimitate pasul următor, iar ministerul a solicitat suplimentarea ordinii de zi pentru AGA Nuclearelectrica din 14 noiembrie cu aprobarea contractului pentru realizarea unităților 3 și 4, care va fi semnat într-un cadru special, cu ocazia COP 29, la Baku. Investiția în reactoarele 3 și 4 a fost blocată timp de decenii. Reușim astfel să punem proiectul pe un drum fără întoarcere, cu parteneri serioși, cu o tehnologie deja validată prin operarea unităților 1 și 2, care au fost și sunt printre cele mai performante reactoare nucleare din lume”, a precizat ministrul Energiei.

El a mai spus că proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă este cel mai important demers pentru sistemul energetic național.