Igor Moisescu

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu sportivii care vor reprezenta România la Jocurile Olimpice Paris 2024. El le-a spus că le va fi suporter și le-a urat succes.

Întâlnirea a avut loc marți.

„Le-am urat azi succes sportivilor și antrenorilor din delegația României la Jocurile Olimpice de la Paris și le-am spus că o țară întreagă așteaptă să retrăiască bucuria și mândria generată de fotbaliștii noștri la Euro 2024! Avem o echipă de tineri talentați și frumoși care se antrenează, în aceste zile, la 42 de grade, cu o ambiție și o energie absolut admirabile. M-am simțit onorat că m-au primit pentru câteva ore alături de ei și le voi fi cel mai mare suporter”, a transmis Marcel Ciolacu.

Premierul a menționat și recompensele pe care le va plăti statul român sportivilor care fac performanțe.
„Aș fi foarte fericit ca, după ce Guvernul a majorat recompensele financiare pentru medalii olimpice, delegația României să ne oblige să plătim cât mai mulți bani după Olimpiada de la Paris! O merită cu prisosință atât ei, pentru munca lor uriașă de patru ani, cât și milioanele de români care le vor ține pumnii la televizor”, a precizat Ciolacu.

Strategia Națională în domeniul Inteligenței Artificiale a fost lansată. Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, susține că astfel nu va mai fi nevoie de mii de contabili.

El a dat exemplul salariilor din Educație în cazul căora plata se va putea face automat. Și dosarele pe finanțări interne sau externe vor fi procesate automat, a mai spus Bogdan Ivan, după adoptarea Strategiei Naționale în domeniul Inteligenței Artificiale

„Nu vor mai avea nevoie de mii de contabili în fiecare entitate, ci vei putea să setezi de la nivel central modul în care se distribuie salariile și se face pontajul și corelarea dintre pontaj și salarizare pentru fiecare angajat”, a explicat ministrul Ivan.

În plus la APIA și AFIR se vor putea procesa automat toate dosarele și aplicațiile pentru finanțările europene.

„Nu vei mai avea nevoie ca un funcționar să stea în spate, să verifice fiecare filă și să dea ok. Vei seta foarte clar care sunt item-ii pe trebuie să îi îndeplinească o aplicație, ei vor fi standardizați și, automat, când vei încărca un proiect de sute de pagini vei avea la final raportul dat de acest sistem automat de procesare a datelor care spune că este ok, confirm, merge mai departe spre evaluare calitativă”, a precizat Bogdan Ivan.

Prima etapă de construcție a noului spital a fost deja finalizată. Partea de săpătură este gata și rețelele de pe amplasament au fost mutate.
 
„Acum începe partea de amenajare a fundației noului spital, în care vor fi forați peste 800 de piloni.Însă, mai întâi, trebuie creată o platformă din balast. Practic, peste 1200 de mc de balast se vor așterne în prima parte a acestei săptămâni, după care vor începe forajele la peste 7 metri adâncime.Noul spital va avea peste 10.000 de mp (suprafață desfășurată), iar pe acoperiș va fi amenajat și un heliport pentru elicopterul SMURD. Pentru tecuceni, pentru sănătatea oamenilor!”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.
 
Noul spital va avea trei etaje, spații moderne și dotări de ultimă generație, astfel încât pacienții să fie tratați în cele mai bune condiții. 

Saloanele vor avea doar câte două paturi, cu grup sanitar propriu, iar pe fiecare etaj va exista și câte o rezervă cu un singur pat.

Mai mult, fiecare secție va avea și câte un salon izolator. Sunt prevăzute 105 paturi, din care 10 pentru secția ATI. De asemenea, vor fi amenajate și patru săli moderne de operații.

România, Bulgaria și Grecia au semnat un acord militar. Acesta prevede înființarea unui Coridor de Mobilitate Militară între cele trei țări.
Partea română a fost reprezentată de ministrul apărării, Angel Tîlvăr.

„Alături de miniștrii apărării din Bulgaria și Grecia, am semnat Scrisoarea de Intenție pentru crearea unui Coridor de Mobilitate Militară între țările noastre. Colaborarea strânsă cu Bulgaria și Grecia ne va permite să răspundem mai eficient provocărilor de securitate actuale și viitoare. Vom continua discuțiile și vom rămâne deschiși și altor inițiative similare, care să ducă la consolidarea rolului României în cadrul Alianței Nord-Atlantice”, a explicat ministrul român.

Proiectul propune crearea unor rute principale de aprovizionare între statele participante, prin reducerea birocrației în timp de pace și eficiență maximă în situații de urgență și criză, ținând cont de inițiativele NATO și naționale.

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a declarat că Parteneriatul Strategic România-SUA este pilonul central al politicii noastre externe. Săptămâna trecută Ciucă a participat la Summitul NATO de la Washington.

Potrivit lui Ciucă, Parteneriatul va fi folosit și pentru sprijinirea Ucrainei.
„Parteneriatul Strategic România-SUA este pilonul central al politicii noastre externe. În jurul său s-a construit drumul României către NATO, alianță care ne oferă umbrela de securitate ce ne-a ajutat să creăm un mediu politic stabil și un climat economic de dezvoltare. Împreună cu SUA și cu ceilalți aliați, vom continua să sprijinim Ucraina și partenerii vulnerabili de la Marea Neagră”, a transmis Nicolae Ciucă.

Președintele Senatului a vorbit și despre rolul pe care îl va juca NATO în viitor.
„Așa cum s-a subliniat la Summitul NATO care tocmai s-a încheiat, Alianța Nord-Atlantică a apărut în urmă cu 75 de ani pentru a apăra Europa de armatele Moscovei. Astăzi, continentul se confruntă cu aceeași amenințare și membrii NATO trebuie să se protejeze de provocările rusești. Sunt sigur că România va avea parte în următorii 75 de ani de pace și prosperitate, doar ca parte a NATO și alături de partenerul strategic american, așa cum întreaga Europă de Vest a avut parte în ultimii 75 de ani”, a precizat Ciucă.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, anunță că 100 miliarde EURO reprezintă ținta exporturilor României pentru anul acesta. Este o țintă care poate fi atinsă prin dialog și susținere a intereselor industriei românești, dar și prin deschiderea de piețe noi.

Anul trecut, valoarea exporturilor a fost de 93 miliarde de EURO.
„100 miliarde EURO Aceasta este ținta exporturilor României pentru anul acesta.În 2023 am atins valoarea de 93 miliarde de Euro. Industria auto a fost principalul exportator, de aceea am susținut poziția ACAROM ( Asociația constructorilor de automobile din România) la Budapesta la reuniunea miniștrilor economiei din UE. De regula, mă întâlnesc cu reprezentanții industriei înainte de reuniunile interministeriale pentru a defini poziția de țară, dar și după aceea pentru a-i informa despre discuțiile avute și poziționarea celorlalte state membre”, a explicat Radu Oprea.

Ministrul Economiei a arătat cum pot crește exporturile României.
„Prin dialog și susținere a intereselor industriei românești putem crește valoarea exporturilor, dar și prin deschiderea de piețe noi. Iar acest lucru l-am reușit împreună cu Florin Barbu ministrul agriculturii, cu ANSVSA. Am deschis anul acesta piețe noi pentru carnea de pasăre sau cerealele din România, de la țări din zona Golfului până în Vietnam. Iar pentru cei care uită ca marea este făcută din picături le spun că sunt antreprenori care au debutat prin Start Up Nation și care exportă prin intermediul platformelor digitale. E-comerțul este o soluție foarte comodă pentru IMM-urile românești și poate fi o platformă de export a produselor "Fabricate în România", a mai spus Oprea.
Marți, Radu Oprea va avea o discuție cu reprezentanții marilor rețele de magazine
„Ne dorim la nivelul Guvernului Marcel Ciolacu să încurajăm exportul de produse românești prin intermediul acestor rețele. În imagini sunt pepeni produși la Însurăței - Brăila care sunt exportați în Polonia. Dacă avem un dialog bun cu mediul de afaceri, țintele propuse pot fi atinse pentru că sunt win-win-win. Câștigă toți cei implicați în proces: producătorii, rețelele de magazine și cetățenii”, a precizat ministrul Economiei.

USR anunță că a depus mai multe amendamente la proiectul privind gestionarea populației de urși astfel încât primarii să aibă pârghii mai multe și mai ușor de accesat atunci când trebuie să intervină în cazurile în care urșii vin în intravilan și pun în pericol viețile oamenilor. USR mai susține că nu va susține propunerile formulate exclusiv în interesul vânătorilor și care nu rezolvă deloc problema de fond.

„Iubim urşii, dar ţinem la vieţile oamenilor! Din păcate, a fost nevoie de tragedia de pe Jepii Mici, unde Diana, o tânără de doar 19 ani a sfârşit sfâşiată de urs, pentru ca România să înceapă să facă paşii necesari pentru a simplifica intervenţia în cazul atacurilor urşilor. În astfel de situaţii pe viaţă şi pe moarte, cei responsabili trebuie să ia măsuri cât mai rapid cu putinţă. Nu trebuie să mai aşteptăm fel şi fel de avize, un lung şir de telefoane, adrese şi aprobări, în timp ce oamenii sunt în primejdie să moară din cauza sălbăticiunilor care au ajuns pe străzi, în oraşe şi în curţile noastre”, declară deputatul USR Daniel Blaga, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și membru în Comisia pentru administrație.

Prin amendamentele depuse înaintea ședinței comune de azi a Comisiilor pentru agricultură și pentru administrație, USR vrea ca viețile oamenilor să fie apărate prin măsuri eficiente de intervenție, dar și prin prevenție și educație”.

USR cere să fie extrase doar exemplarele de urși care coboară în intravilan sau care creează probleme, iar procedura de intervenție să fie simplificată astfel încât primarii să poată adopta rapid măsuri eficiente de protejare a comunității.

Concret, USR propune modificarea OUG 81/2021 astfel încât să nu fie obligatorie intervenția graduală:
Art. 5. (1) Intervenția imediată asupra exemplarelor de urs aflate în intravilanul localităților se efectuează începând cu metoda alungării.
(2) În cazul în care exemplarul alungat revine în 24 de ore în intravilanul localităților, echipa de intervenție procedează la tranchilizarea și relocarea acestuia, dacă se îndeplinesc condițiile relocării, sau la extragerea ursului prin eutanasiere sau împușcare.

Extragerea ursului prin eutanasiere sau împușcare ar urma să se facă în anumite condiții, ca și până acum.
În ceea ce privește cota de prevenție, adică numărul de exemplare de urs brun care pot fi împușcate anual în scopul prevenirii atacurilor și a pagubelor materiale, USR cere ca aceasta să se realizeze exclusiv prin personalul tehnic al fondurilor de vânătoare, nu prin vânători.

De asemenea, USR cere urgentarea rezultatului recensământului științific pe probe genetice pentru a putea ști câți urși avem în România și câți trebuie recoltați.
„Noi, USR, am scris amendamente care o să rezolve o parte din problemele create de urși. Mi-e teamă însă că interesele vânatorilor, reprezentate de PSD-PNL, vor fi satisfăcute foarte curând. Nu va conta că cetățenii nu vor fi protejați și nu se vor rezolva incidentele și pagubele provocate de ursul brun. Se dorește ca fondurile de vânătoare să poată să vândă exemplare de urs cu bani frumoși. Iar asta înseamnă că vânătorii vor împușca exemplare mari, în inima padurii, care nu au coborât în intravilan și nu au creat niciodată probleme”, afirmă senatorul USR Aurel Oprinoiu, președintele Comisiei pentru mediu din Senat.
Legea privind urșii va fi dezbătută luni, de deputații convocați într-o sesiune de urgență.

Pista 2 și căile de rulare de la Aeroportul Otopeni au fost modernizate și sunt gata de operațiuni. Anunțul a fost făcut de Compania Națională Aeroporturi București.

Potrivit sursei menționate, investiția, care a presupus lucrări de amploare la cele cinci căi de rulare aferente Pistei 08L-26R de decolare-aterizare, face parte din strategia CNAB de creștere a capacității operaționale a Aeroportului Henri Coandă și de optimizare a condițiilor de operare a aeronavelor.

Odată cu finalizarea lucrărilor, pe aceste suprafețe vor putea fi operate fără restricții aeronavele de cod superior (cod E, ex: Boeing B777, Airbus A330).
De asemenea, căile de rulare la Pista 2 au fost modernizate, iar balizajul a fost realizat cu tehnologie LED.

Valoarea lucrărilor pentru această primă fază este de 107 milioane lei.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că România derulează un proiect prin Banca Mondială privind dotarea centrelor de medicină legală. Acest termen de testare de 72 de ore va putea să fie scurtat, a explicat Rafila.

Proiectul a început în luna mai și se află într-o fază avansată. Grupul tehnic de lucru a elaborat specificațiile tehnice, încât la nivel național să fie dotate toate cele șase institute de medicină legală, dar și cele 36 de servicii de medicină legală, a anunțat ministrul Sănătății.

Alexandru Rafila susține că achiziția va fi realizată utilizând procedurile Băncii Mondiale și că după achiziție va fi asigurată instalarea echipamentelor și trainingul personalului.
„El va deveni operațional până la sfârșitul acestui an, iar acest termen de 72 de ore care este prevăzut în ordonanță practic, din punctul meu de vedere, va putea să fie scurtat, pentru că fiecare județ va beneficia de un astfel de laborator care poate să facă atât determinări calitative, cât și determinări cantitative a substanțelor stupefiante”, a mai spus Rafila.

În paralel, cele șase, șapte unități operaționalizate și care pot face din punct de vedere tehnic aceste determinări au arondate un număr de județe, iar probele biologice vor fi transportate de către MAI, mai susține ministrul.
„Facem tot posibilul, inclusiv angajarea de personal suplimentar în aceste centre care sunt deja dotate, încât acest termen de 72 de ore să fie respectat”, a precizat Alexandru Rafila.
Guvernul a adoptat joi ordonanța privind siguranța rutieră.

Asociația Pro Infrastructură anunță că Drumul Expres DEx6 Galați-Brăila nu va fi gata nici în decembrie 2024. 

„Galați-Brăila în 2023, ba nu, în 2024, de fapt 2025. Ministrul Grindeanu se chinuie de doi ani și jumătate să ghicească data când va fi inaugurat Drumul Expres DEx6 Galați-Brăila și nu-i iese deloc”, a scris Asociația Pro Infrastructură, pe Facebook.

Potrivit sursei citate, „în noiembrie 2022, apoi în ianuarie 2023, Grindeanu declara cu nonșalanță că va fi gata în 2023. În februarie 2023 noi am dezmințit cu vehemență termenul fantezist. (…)Din păcate, a intrat în sarabanda promisiunilor și antreprenorul, chiar prin vocea liderului său, domnul Umbrărescu, care în martie 2024 dădea ca sigură deschiderea DEx6 Galați-Brăila în acest an”.

„Suntem nevoiți să dezmințim din nou: în opinia noastră, drumul expres nu va fi gata nici în decembrie 2024. Călcâiul lui Ahile este podul hobanat peste Siret care nu este deloc o bagatelă și este mult întârziat”, susțin cei de la Pro Infrastructură.

Pe lângă promisiunile fanteziste, susțin cei de la Pro Infrastructură, foarte deranjantă este depășirea termenelor din contract și din autorizațiile de construire. (AC)

„Contractul pe cei 10,77 km dintre Brăila și Galați a fost semnat cu UMB în 15.04.2021, prevede 10 luni de proiectare și 24 de execuție și are ordine de începere din 01.07.2021 (proiectare), respectiv 10.01.2022 (lucrări în teren). Prima AC, aferentă celor aproximativ 7 kilometri ușori dinspre Brăila, a fost emisă în 24.12.2021, iar lucrările nu sunt gata la jumătate de an după expirarea celor 24 de luni de execuție. A doua AC a fost semnată de Grindeanu în 20.12.2022, pentru zona critică super-complicată dinspre Galați, și nu este nicio șansă ca scadența din decembrie 2024 să fie respectată. Concluzia: estimarea noastră realist-optimistă pentru inaugurare este primăvara 2025”,a  mai adăugat Asociația Pro Infrastructură.