Ministrul Cercetării, Bogdan Ivan, anunță că cel mai mare producător român de materiale de construcții a achiziționat două fabrici moderne din Ungaria. Grupul TeraPlast din Bistrița se extinde în Europa, anunță ministrul român.

Bogdan Ivan a participat la ceremonia de semnare a documentelor.

„Grupul TeraPlast din Bistrița se extinde în Europa! După aproape 130 de ani de activitate,TeraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcții, s-a extins în Europa prin achiziția a două fabrici moderne din Ungaria, parte a grupului austriac Wolfgang Freiler”, a scris pe Facebook ministrul Ivan.

Achiziția reprezintă un pas înainte pentru economia României.
„Achiziția fabricii Polytech, specializată în producția de țevi de protecție pentru cabluri, va ajuta la extinderea companiilor românești de tehnologii digitale pe piețele din Europa Centrală și de Vest. TeraPlast este un exemplu de succes românesc bazat pe curaj, determinare și inovație. Am fost bucuros să particip, alături de președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, domnul Radu Moldovan, la celebrarea acestui moment important pentru compania bistrițeană, care devine astfel unul dintre cei mai mari procesatori de polimeri din Europa”, a precizat ministrul Bogdan Ivan.

Decizia unei companii aeriene stârnește dezbateri politice la Iași. PSD Iași vrea să știe de ce se retrage compania Eurowings de pe aeroportul ieșean. Explicațiile sunt solicitate conducerii aeroportului.

Compania Eurowings a renunţat la cele două curse aeriane către Germania pe care le-a deschis în urmă cu doar o lună. Ca urmare, filiala PSD Iași cere explicaţii conducerii Aeroportului Iaşi privind strategia legată de taxele aeroportuare.

„Decizia companiei este cu atât mai surprinzătoare cu cât Eurowings abia deschisese aceste rute aeriene, acum câteva săptămâni. Una dintre cauzele vehiculate ar fi taxele prea mari percepute de Aeroportul Iaşi. Acelaşi subiect al suprataxării operatorilor l-a abordat şi compania Ryanair. Reprezentanţii acesteia au anunţat, în aprilie acest an, că şi-au revizuit planul de creştere pentru Iaşi deoarece Aeroportul a majorat taxele cu 25%. Îi solicităm directorului de la Aeroport Romeo Vatră să clarifice întreaga situaţie. Care sunt motivele retragerii companiei Eurowings? Care este nivelul taxelor percepute de Aeroportul Internaţional Iaşi comparativ cu cele de pe Otopeni, din Timişoara, Cluj, Bacău şi Suceava? Când a avut loc majorarea taxelor cu 25 la sută, cine a decis-o şi care au fost motivele acesteia? Care este strategia Aeroportului Iaşi pentru a convinge alte companii aeriene să deschidă noi rute, crescând conectivitatea Iaşului cu lumea?”, a declarat liderul PSD Iaşi, Bogdan Cojocaru.
Compania Eurowings nu va mai opera pe Aeroportul din Iaşi începând din 10 iunie. Reprezentanții companiei au spus că decizia a fost luată deoarece zborurile către Dusseldorf şi Sttutgart nu au atras foarte mulți clienți.

Angajații Senatului României își exprimă nemulțumirea față de majorarea salarială propusă de Guvern. Ei au organizat proteste și cer bani mai mulți.

Sindicatul Funcționarilor Publici din Senatul României și Sindicatul Personalului Contractual din Senatul României au anunțat luni că se solidarizează cu protestatarii.

„În urma celor două proteste ale angajaților Senatului României, la care au participat peste 200 de salariați, sindicatele din Senatul României au luat act și se solidarizează cu colegii nemulțumiți. Asigurăm angajații că vor fi făcuți pașii legali necesari pentru identificarea soluțiilor adecvate și ne exprimăm dezacordul față de propunerea Executivului de a majora salariile doar cu 10%, în două tranșe. Declarăm clar și răspicat: Suntem funcționarii statului care asigură funcționarea Legislativului României! O greșeală minoră din partea noastră poate avea repercusiuni asupra întregii societăți. Dacă și noi ne-am îndeplini obligațiile în rate și la un nivel minim, așa cum sunt propunerile de majorare salarială, înseamnă că ar trebui să ne calibrăm activitatea după aceleași tipare. Menționăm un aspect important care pare a fi ignorat: factorul politic nu ar trebui să se bazeze pe dictonul așteaptă mulți la ușă, dacă vreți, plecați”, scrie în comunicatul de presă al sindicaliștilor.

Sindicaliștii cer mai mulți bani de la Guvern.
„Solicităm Guvernului României reevaluarea propunerii sale de majorare a salariilor angajaților din Parlamentul României cu un procent de 20%, în două tranșe: 15% începând cu luna iunie 2024 și 5% în luna septembrie 2024, raportat la nivelul acordat pentru luna ianuarie 2024. Reiterăm faptul că am dovedit respect și loialitate față de instituția în care ne desfășurăm activitatea și am ales calea dialogului, evitând mișcările sindicale de protest. Aceasta nu trebuie interpretată ca fiind o lipsă de acțiune sau acceptarea primei oferte. Așteptăm același respect pe care și noi l-am oferit de-a lungul timpului”, au mai transmis sindicaliștii.

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat luni, 27 mai 2024, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.
Agenda reuniunii a inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei - dezbatere cu participarea ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, prin video-conferință, precum și evoluțiile din Orientul Mijlociu, a anunțat MAE.

În cadrul întâlnirii, ministrul Luminița Odobescu a accentuat necesitatea continuării și consolidării sprijinului pentru Ucraina și a condamnat atacurile intense și repetate ale Rusiei asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene. În context, a evidențiat sprijinul substanțial bilateral oferit de România către Ucraina în domeniul energiei și disponibilitatea de a continua acest tip de sprijin.

Ministrul afacerilor externe român a subliniat importanța furnizării rapide de asistență militară pentru Ucraina prin implementarea Fondului de Asistență pentru Ucraina în cadrul Instrumentului European pentru Pace (EPF). A subliniat importanța adoptării rapide a celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni UE la adresa Rusiei. A exprimat sprijin pentru crearea unui nou regim de sancțiuni pentru acțiunile hibride ale Rusiei și a condamnat recentele provocări inacceptabile la adresa unor state membre UE din regiunea Mării Baltice, exprimând solidaritatea României cu acestea. Oficialul român a atras atenția cu privire la atacurile hibride ale Rusiei asupra Republicii Moldova, care generează vulnerabilități semnificative mai ales în contextul proceselor electorale din această țară.

Ministrul Luminița Odobescu a reiterat susținerea României pentru parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova și organizarea primelor Conferințe Interguvernamentale până la finalul lunii iunie 2024. Cu privire la Formula de Pace a Președintelui Zelenski, a subliniat importanța coordonării la nivel european și cu partenerii globali pentru a asigura succesul Conferinței din Elveția din luna iunie.
Evoluțiile din Orientul Mijlociu au fost abordate inclusiv în cadrul unui schimb de opinii informal al miniștrilor europeni cu omologii din Arabia Saudită, Egipt, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite și secretarul general al Ligii Statelor Arabe. Ministrul Luminița Odobescu a salutat rolul statelor din regiune în menținerea stabilității regionale, în detensionarea situației de securitate și mediere, precum și facilitarea acordării de asistență umanitară urgentă pentru civilii din Gaza.
Ministrul român a subliniat necesitatea soluționării crizei din Gaza prin continuarea eforturilor pentru eliberarea tuturor ostaticilor, fără precondiții, încetarea focului, acordarea de asistență umanitară cuprinzătoare și reluarea procesului politic care să conducă la o pace durabilă, bazată pe soluția celor două state, în coordonare cu SUA, Marea Britanie și partenerii regionali. În cadrul discuțiilor, a reconfirmat angajamentul constant al României în ameliorarea situației umanitare și a menționat furnizarea unui nou transport de asistență umanitară către Gaza prin intermediul culoarului umanitar din Cipru.

Cel mai în vârstă candidat la alegerilor locale din 9 iunie are 100 de ani. La polul opus este un candidat care are puțin peste 23 de ani. Statistica a fost prezentată marți, în cadrul unei conferințe de presă, de președintele AEP, Toni Greblă.

La alegerile locale s-au înscris 207.389 de candidați, dintre care 11.500 candidează pentru CJ/CGMB, iar pentru funcțiile de primari candidează 11.386 de persoane. Pentru funcția de primar 9.776 s-au înscris în mediul rural pentru alegerile locale, iar în mediul urban 1.610 persoane. Dintre aceștia 10,56% sunt femei în rural și 12,36% în mediul urban.

În privința vârstei un candidat are 100 de ani, altul 23, în timp ce doi au 95 de ani.
„Cel mai tânăr candidat pentru alegerile locale și europarlamentare are puțin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, seniorul, are 100 de ani. Avem, de asemenea, doi candidați la alegerile locale de 95 de ani, doi de 94 de ani și așa mai departe”, a arătat Toni Greblă.
Pentru alegerile la Parlamentul European s-au înscris 494 de candidați, dintre care 167 sunt femei (33,81%).

Mediul de afaceri nu reprezintă adversarul guvernului, iar decizia de majorare a salariului minim este luată cu această nevoie de sprijinire a întreprinzătorilor, a declarat președintele PNL, Nicolae Ciucă. Liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit luni pentru a discuta despre majorarea salariului minim..

Anterior, măsura a fost discutată și cu partenerii sociali.
„Noi am avut discuții la nivelul coaliției. (...) Am discutat cu mediul de afaceri, cu sindicatele, cu partenerii de coaliție. Decizia de majorare a salariului minim e luată cu această nevoie de sprijinire a mediului de afaceri. (...) În aceste condiții, la discuțiile care au avut loc la Guvern, s-a stabilit ca această mărire să fie de 400 de lei, cu mențiunea că nu doar 200 de lei, ci 300 de lei să rămână ca sumă neimpozabilă, astfel încât patronatul, cei care au responsabilitatea planurilor de afaceri, să poată să se adapteze la această nouă schimbare a salariului minim, a creșterii salariului minim”, a explicat Nicolae Ciucă.

Potrivit liderului liberal, sectorul privat reprezintă „motorul dinamicii economiei româneștri” care alimentează tot ceea ce înseamnă venituri la buget”.
„Ca atare, guvernul și orice instituție a statului nu trebuie să fie decât partenerul mediului de afaceri. Mediul de afaceri nu reprezintă adversarul guvernului. Adversarii sunt în altă parte, dincolo de graniță. Trebuie să acomodăm toate deciziile astfel încât să nu impactăm asupra modului în care se derulează planurile de afaceri. În momentul de față există un angajament la nivelul coaliției, la nivelul guvernului, ca după această decizie de mărire să se stabilească și să se agreeze mecanismul în funcție cu cele agreate și la nivelul UE, mecanismul ca salariul minim să fie crescut pe baze clare, principiale, oneste între toți factorii”, a precizat Ciucă.
Declarațiile au fost făcute marți, la Timișoara, acolo unde liderii liberali se află în campanie electorală.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că Institutul Clinic Fundeni va beneficia de o investiție cu fonduri europene în valoare de 500 milioane euro prin Programul Sănătate.

„Dincolo de cifre, de contracte, de proiecte, sunt oamenii și binele pe care-l fac finanțările europene pentru toți românii. Spuneam săptămâna trecută că cele mai mari valori contractate se înregistrează în cadrul Programului Sănatate (cca 2 mld eur) și Programului Dezvoltare Durabilă. Astăzi vreau să vă arăt concret, ce înseamnă aceste valori, printr-un exemplu concret: Institutul Clinic Fundeni”, a transmis Adrian Câciu.

Concret, spitalul va avea un nou corp de clădire
„Cu ajutorul fondurilor europene, Institutul Clinic Fundeni va beneficia de un corp nou de clădire, cu o suprafață generoasă de peste 100.000 de metri pătrați. Aici vor fi centralizate toate activitățile de transplant, oferind o șansă la viață mai multor pacienți. Investiția este semnificativă, depășind 500 de milioane de euro, și reflectă angajamentul nostru de a oferi cea mai bună experiență medicală posibilă. Scopul este de a crea un spațiu modern, confortabil și propice vindecării, astfel încât pacienții să se simtă în siguranță și bine îngrijiți, beneficiind de cele mai noi metode de diagnostic și tratament. Noul corp de clădire va facilita atât o creștere a capacității de tratare, cât și o dezvoltare semnificativă a cercetării și inovației medicale”, a adăugat ministrul Câciu.

La final, Institutul Clinic Fundeni va avea un spațiu adecvat pentru desfășurarea de activități educaționale, contribuind la formarea continuă a personalului medical.
„Sunt convins că noul corp de clădire va transforma Institutul Clinic Fundeni într-un centru de excelență medicală, oferind o experiență de top și contribuind la o Românie mai sănătoasă”, a precizat Adrian Câciu.

România este parte a Proiectului European pentru Infrastructura de Date Genomice (GDI), o etapă importantă în consolidarea capacităților țării noastre în cercetarea genomică și integrarea în infrastructura paneuropeană de date genomice. În cadrul acestui proiect complex participă două instituții din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării: Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, cu sprijinul Autorității pentru Digitalizarea României.

„Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de date genomice va implementa inițiativa europeană 1+ Million Genomes (1+MG), al cărei obiectiv este de a permite accesul securizat la datele genomice din întreaga Uniune Europeană, pentru a promova cercetarea și îngrijirea personalizată peste tot în Europa. Pentru români, acest lucru înseamnă acces la rezultatele cercetării de vârf și servicii medicale mai bune”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Demersul are legătură cu inițiativa națională coordonată de către Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și membrii Rețelei Naționale de Cercetare Genomică, care are ca scop dezvoltarea cercetării medicale genomice în România.

Extinderea proiectului reprezintă un pas către asigurarea accesului securizat la date genomice umane de înaltă calitate și la datele clinice corespunzătoare în toată Europa, prin crearea unei infrastructuri de date transfrontaliere. Organizații din Cipru, Ungaria, Malta și România s-au alăturat oficial proiectului. În calitate de țară semnatară a Inițiativei 1+MG, România va participa la Pilonul I al proiectului, contribuind la discuțiile privind sustenabilitatea pe termen lung, modelele de guvernanță și cadrul legal. Pilonul I reunește experții în sustenabilitate și guvernare 1+MG pentru a ajunge la un consens asupra modului în care această infrastructură va fi susținută pe termen lung.

Totodată, România va fi, de asemenea, implicată în Pilonul II, concentrându-se pe definirea cerințelor tehnice pentru implementarea infrastructurii. Pilonul II al proiectului sprijină nodurile naționale să progreseze prin evaluarea maturității în trei faze: integrare, implementare și
operațiuni.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că forțele navale ale României, Turciei și Bulgariei vor desfășura acțiuni comune de deminare în Marea Neagră. Operațiunea va începe curând, a mai spus șeful givernului.

Anunțul a fost făcut la finalul vizitei pe care premierul român a întreprins-o în Turcia.
„Formalizarea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt între România și Turcia întărește acțiunea noastră comună în apărarea regiunii Mării Negre și securizarea rutelor de transport. Pentru aceasta, forțele navale ale României, Turciei și Bulgariei vor desfășura în curând acțiuni comune de deminare în Marea Neagră”, a transmis Marcel Ciolacu, pe X