Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a mers pe șantierul podului hobanat, pentru a vedea cum merg lucrările, unde sunt probleme și care sunt soluțiile pentru a grăbi ritmul.
„Am discutat cu reprezentanții firmelor care lucrează la podul hobanat și le-am transmis clar și fără ocolișuri că acest pod hobanat trebuie finalizat anul acesta.Este o investiție extrem de importantă pentru Galați. În acest moment, se fac ultimele pregătiri și lucrări pentru a începe una dintre cele mai importante etape din construcția acestui pod-montarea hobanelor (cabluri de oțel), care se face pas cu pas pentru susținerea tablierului metalic și stabilitatea întregii structurii a podului. Vorbim de 44 de hobane care vor susține greutatea podului”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.
De asemenea, a fost turnată și o primă placă de beton, pe o lungime de 35 de metri, peste care, mai târziu, se va așterne asfaltul. De altfel, restul plăcilor se vor turna în funcție de montarea hobanelor, astfel încât stabilitatea podului să nu fie afectată.
Până în acest moment, pentru construcția podului s-au folosit peste 9300 de mc de beton și aproape 3000 de tone de fier.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, susține că pensia de serviciu nu poate fi mai mare decât salariul.
„Un alt principiu: nu poate să fie pensia mai mare decât salariul. Este inacceptabil. Nu se poate să aduni tu în ultima perioadă de activitate toate sporurile, toate plusurile care pot fi adunate legal şi apoi calculezi un salariu de unde pleci şi vei avea o pensie mai mare decât salariul net obişnuit. Nu se poate accepta aşa ceva. Indiferent cine şi cum se supără.
De asemenea, nu se poate accepta să ieşi la pensie la 50 de ani şi să primeşti toată pensia. După care te angajezi undeva, unii înapoi chiar la stat. Mai ales la magistraţi. (…)Poţi să ieşi la pensie mai devreme, dar nu primeşti pensia de serviciu până nu îndeplineşti vârsta de pensionare. Chiar trebuie să vedem cum se depopulează Parchetul General şi toate structurile justiţiei, fiindcă oamenii, mare majoritate, pleacă”, a declarat Kelemen Hunor.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, susține că suma de 10 milioane de euro alocată României pentru sprijinirea fermierilor afectaţi de afluxul de cereale din Ucraina este derizorie.
„Am susţinut la Consiliu, în discuţia cu comisarul european pe agricultură, că suma este mică pentru România. Este o sumă derizorie! Acesta ne-a explicat constrângerile pe care le are, justificând că decizia Comisiei a fost să acorde doar 56 de milioane de euro din rezerva totală de criză de 450 de milioane de euro. O sumă foarte mică pentru nevoile celor şase ţări, dar din care doar trei au primit. Ungaria, Cehia şi Slovacia nu au primit niciun cent. Deocamdată acestea sunt sumele”, a declarat Petre Daea.
Potrivit ministrului, aceasta a fost propunerea discutată la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit.
Veste bună pentru locuitorii județului Galați. Consiliul Județean Galați a obținut bani europeni pentru amenajarea a șapte centre integrate de colectare selectivă a deșeurilor inerte
„Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, am obținut bani europeni pentru amenajarea unor centre de colectare și de valorificare a deșeurilor nepericuloase inerte (molozul din demolări, electrocasnicele și electronicele uzate sau deșeurile voluminoase, textile și din lemn) în șapte localități ale județului”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Acestea vor fi amenajate în Slobozia Conachi, Târgu Bujor (unde există stația de transfer a deșeurilor), Umbrărești, Valea Mărului, (unde a fost construit noul depozit de deșeuri al județului), Berești Meria, Brăhășești și Drăgușeni.
„Practic, am vrut să acoperim cât mai bine județul, având în vedere că aceste centre vor putea fi utilizate inclusiv de locuitorii din zonele limitrofe.Valoarea finanțării este de aproximativ 32 de milioane de lei (6,5 milioane euro)”, a completat Fotea.
În plus, în afară de cele șapte centre, Consiliul Județean Galați a obținut finanțare, tot prin PNRR, și pentru amenajarea unui astfel de centru integrat în municipiul Galați.
Preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu a avut o întâlnire cu Edvards Smiltēns, preşedintele Parlamentului Republicii Letonia. Cei doi au discutat despre coordonarea bilaterală la nivelul UE, NATO, precum şi cea regională.
„L-am primit astăzi pe Edvards Smiltēns, preşedintele Parlamentului Republicii Letonia. Amândoi preţuim excelenta noastră coordonare în UE, NATO, precum şi în formatele regionale precum Iniţiativa celor Trei Mări şi Forumul Bucureşti 9”, a scris Marcel Ciolacu, pe Twitter.
De asemenea, preşedinta interimară a Senatului Alina Gorghiu a avut luni, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului Republicii Letonia, Edvards Smiltēns, aflat într-o vizită oficială în România.
Cei doi oficiali au evidenţiat importanţa menţinerii unei coordonări strânse pe toate palierele, în special în actualul context complicat de securitate generat de războiul de agresiune declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, iar Alina Gorghiu a subliniat importanţa continuării eforturilor pentru a consolida postura NATO de descurajare şi apărare de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a avut o întrevedere cu președintele Parlamentului Republicii Letonia, Edvards Smiltēns, și parlamentari letoni aflați în vizită la București. Ambele părți au apreciat calitatea cooperării româno-letone la nivelul UE, NATO și al formatelor precum Inițiativa celor Trei Mări și B9. În acest context, a fost accentuată importanța intensificării acesteia, în contextul provocărilor determinate de războiul Rusiei în Ucraina și necesitatea consolidării acțiunii comune europene și euroatlantice.
În plan bilateral, a fost exprimat angajamentul activ pentru impulsionarea relațiilor bilaterale, inclusiv prin extinderea cooperării economice și sectoriale. Președintele Smiltēns a mulțumit pentru contribuția României la securitatea Flancului Estic al NATO, inclusiv prin participarea la misiuni de Poliție Aeriană Întărită destinate tuturor celor trei țări baltice. Premierul României a subliniat demersurile în curs pentru deschiderea cât mai curând a Ambasadei României la Riga, factor important în dinamizarea relației bilaterale.
Totodată, schimbul de opinii dintre oficiali a evidențiat similaritatea de poziții în ceea ce privește situația de securitate din Est, în contextul efectelor multidimensionale ale războiului din Ucraina. A fost subliniată importanța asigurării sprijinului politic și financiar pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova.
Dezbaterile au fost și un prilej pentru un schimb de idei pe marginea priorităților pentru Summit-ul Inițiativei celor Trei Mări, care va fi găzduit la București în toamna acestui an.
În cursul discuțiilor, prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a mulțumit pentru susținerea constantă a Letoniei în favoarea finalizării procesului de aderare a României la Spațiul Schengen. Premierul a arătat că aderarea la Schengen în cel mai scurt timp posibil rămâne un obiectiv primordial la București și, de aceea, este necesară menținerea sprijinului politic din partea statelor membre care deja au recunoscut calitatea contribuției României la protejarea frontierelor externe ale Uniunii.
Consiliul Județean Galați dotează unitatea de terapie intensivă neonatală și achiziționează, în premieră, pentru Spitalul Județean kituri medicale pentru screeningul unor afecțiuni medicale întâlnite la nou-născuți.
„Vom depune în cel mai scurt timp un proiect extrem de important pentru bebelușii care se nasc cu probleme medicale și au nevoie de terapie intensivă neonatală.
Vom achiziționa aparate de ventilație mecanică și ventilatoare, incubatoare, monitoare funcții vitale, pompe de perfuzie și injectomate. Toate pentru dotarea unității de terapie intensivă din cadrul secției de neonatologie”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.
De asemenea, vor fi achiționate, în premieră pentru secția de neonatologie a Spitalului Județean, „două kituri medicale pentru prevenția retinopatiei la bebelușii născuți prematur, inclusiv cu sistem de hipotermie neonatală, și pentru screeningul malformațiilor congenitale cardiace la nou-născuți”.
Valoarea proiectului este de 4.079.397 de lei.