Lucrările la noul spital din Tecuci, una dintre cele mai mari investiții medicale din județul Galați, avansează rapid. Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, constructorii lucrează în prezent la structura etajului al patrulea. Noul spital, finanțat integral de Consiliul Județean, are o valoare estimată de 40 de milioane de euro și va avea o suprafață desfășurată de 10.000 de metri pătrați. Finalizarea este prevăzută pentru anul 2026.

„Acum, pe șantierul noului spital din Tecuci. A început turnarea structurii celui de-al patrulea etaj”, a transmis Costel Fotea.

După inaugurare, aproximativ 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu” vor fi relocate în noua clădire, care va include secții moderne, laboratoare, săli de operație complet echipate și un heliport SMURD pe acoperiș.

„Am înțeles necesitatea și importanța acestei investiții. Mă bucur că reușim să ne ținem de cuvânt și să salvăm acest spital, care în 2022 risca să fie închis din cauza subfinanțării și lipsei de investiții”, a declarat Costel Fotea.
Investiția este considerată una istorică pentru zona Tecuciului, urmând să deservească peste 120.000 de locuitori din centrul și nordul județului Galați, într-un context în care Spitalul Județean se află la circa 80 de kilometri distanță.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat finalizarea lucrărilor de refacere a unui tronson afectat de inundațiile din 2024 pe DJ 251, între localitățile Pechea și Costache Negri, investiția având o valoare de aproximativ 3 milioane de lei.

Zona a fost grav afectată de viitura formată pe lacul și valea Potârnichea, iar drumul risca să fie complet întrerupt. Pentru consolidarea infrastructurii rutiere, Consiliul Județean a realizat o structură de sprijin pe o lungime de peste 160 de metri, constând într-un zid de gabioane cu înălțimea de 3,5 metri, menit să stabilizeze taluzurile și să prevină alunecările de teren în perioadele cu precipitații abundente.

De asemenea, a fost construit un podeț nou, cu o lungime de 13 metri și o capacitate de preluare de peste 1.000 metri cubi de apă, adaptat riscurilor hidrologice din zonă. În amonte și aval au fost executate lucrări de curățare, profilare și regularizare a albiei.

Costel Fotea a mulțumit primarilor din Pechea și Costache Negri pentru sprijinul acordat, subliniind că DJ 251 reprezintă și o alternativă rutieră importantă la DN 25. „Ne-am ținut de cuvânt. Astăzi, DJ 251 este un drum modern, sigur și rezistent în fața fenomenelor meteo extreme”, a declarat președintele CJ Galați.

Gabriela Firea critică autoritățile pentru gestionarea situației generate de oprirea alimentării cu apă potabilă din zona barajului Paltinu, afirmând că peste 100.000 de persoane din Prahova și Dâmbovița sunt afectate.

Firea susține că întreruperea alimentării cu apă a avut consecințe semnificative asupra locuințelor, instituțiilor publice, școlilor, spitalelor și chiar asupra centralei electrice de la Brazi. Ea acuză lipsa de reacție a autorităților în fața unei situații pe care o consideră „scandalos de gravă”.

Potrivit acesteia, lucrările de consolidare a barajului de la Paltinu, planificate cu luni înainte, „s-au soldat cu un eșec”, Firea întrebând cum a fost posibil ca riscurile să nu fie anticipate.

Ea critică și ideea vehiculată la nivel local privind posibilitatea de a distribui apă menajeră prin rețelele de apă potabilă, apreciind intervenția specialiștilor DSP Prahova, care ar fi respins această variantă.
Firea afirmă că situația necesită soluții rapide și susține că autoritățile responsabile trebuie să își asume consecințele gestionării defectuoase a lucrărilor.

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan își angajează marți răspunderea în Parlament pe noul proiect al legii pensiilor magistraților, în cadrul plenului reunit care începe la ora 14.30, într-o ședință festivă dedicată Zilei Naționale a României. Este a doua încercare a Executivului, după ce prima variantă a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională în 20 octombrie.

Noul proiect include avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este negativ. Avizul are caracter consultativ, iar Guvernul consideră că includerea lui elimină riscul unei noi respingeri la CCR din motive procedurale.
Modificarea principală față de varianta anterioară vizează extinderea perioadei de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare de la 10 la 15 ani, începând din 1 ianuarie 2026. Conform noilor prevederi, vârsta de pensionare va crește gradual până la 65 de ani în anul 2042.
Proiectul este contestat ferm de corpul magistraților. Toate curțile de apel au transmis poziții publice împotriva reformei, iar Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să depună o nouă sesizare la CCR, așa cum a procedat și în prima etapă a procesului legislativ.

Executivul accelerează adoptarea reformei pentru a respecta jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. România trebuie să finalizeze până vineri trei jaloane, printre care și reforma pensiilor speciale, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro din finanțarea europeană.

Premierul Ilie Bolojan susține că modificările sunt necesare atât pentru sustenabilitatea sistemului de pensii, cât și pentru eliminarea unor dezechilibre.
„Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte: accesarea fondurilor europene, corectarea unor nedreptăți privind pensionarea prea rapidă și pensiile foarte mari, precum și asigurarea sustenabilității pe termen lung”, a declarat șeful Guvernului.
Noua formă a legii prevede calcularea pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă, precum și creșterea vechimii necesare de la 25 la 35 de ani.
Adoptarea prin angajarea răspunderii permite Guvernului să treacă proiectul fără vot, în absența unei moțiuni de cenzură.

Parada militară de 1 Decembrie, desfășurată luni la Arcul de Triumf din Capitală, a reunit peste 2.900 de militari, 200 de mijloace tehnice și 45 de aeronave, marcând prima participare a primarului general Nicușor Dan în calitate de Președinte.

Luni, în Capitală, în zona Pieței Arcul de Triumf, a avut loc parada militară de 1 Decembrie, eveniment care a reunit peste 2.900 de militari, mai mult de 200 de mijloace tehnice și 45 de aeronave. Este prima participare a primarului general Nicușor Dan în calitate de Președinte.

La sosirea la Arcul de Triumf, Nicușor Dan a fost întâmpinat de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. În tribuna oficială s-au aflat membri ai Guvernului, printre care premierul Ilie Bolojan, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștrii Alexandru Rogobete, Oana Țoiu, Ciprian Șerban, Radu Miruță și Cătălin Predoiu, precum și fostul președinte Traian Băsescu, președinții celor două Camere, Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu, judecători ai Curții Constituționale și reprezentanți ai corpului diplomatic.

Evenimentul a început cu intonarea imnului național, după care președintele Nicușor Dan a depus o coroană de flori și s-a păstrat un moment de reculegere.

Defilarea a cuprins detașamente ale Armatei Române și ale unor trupe străine, din Republica Moldova și Statele Unite ale Americii, urmate de reprezentanți ai diferitelor structuri NATO din România, inclusiv detașamente din cadrul Grupului de Luptă condus de Franța, dislocat la Cincu. Au defilat, de asemenea, unități ale Poliției, Jandarmeriei, Pompierilor, SRI, STS și ANP.

Parada aeriană a fost deschisă de un elicopter IAR-330 PUMA, din dotarea Bazei 90 Transport Aerian „Comandor Aviator Gheorghe Bănciulescu”, purtând drapelul tricolor.

Evenimentul s-a încheiat cu salutul președintelui către tribuna oficială și cu întâlnirea acestuia cu veterani și militari, cu care a făcut fotografii.

Ministerul Finanțelor a anunțat că Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) își desfășoară activitatea în condiții normale, în pofida perioadei de provizorat generată de încheierea mandatelor membrilor Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului, la data de 23 noiembrie 2025, conform prevederilor HG nr. 1204/2022 privind înființarea instituției.

Potrivit ministerului, Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat recent o nouă componență provizorie a Consiliului de Supraveghere, într-o formulă redusă de la șapte la cinci membri, măsură justificată prin cerințe de guvernanță și eficiență instituțională. Membrii provizorii au primit aprobarea Băncii Naționale a României și au transmis către BNR propunerile pentru conducerea executivă provizorie, cu obiectivul de a asigura o tranziție coerentă.
Ministerul a confirmat că procesul de selecție a noilor membri ai conducerii neexecutive, cu mandate de patru ani, a fost deja demarat și va fi unul „deschis, competitiv și transparent”, în linie cu standardele naționale și europene de guvernanță corporativă.

„Procesul de selecție pentru noua conducere neexecutivã a Bãncii de Investiții și Dezvoltare, ce va avea mandat de 4 ani, a fost demarat, urmând publicarea anunțului de recrutare. Va fi un proces deschis, competitiv și transparent, aliniat standardelor de guvernanțã la nivel național și european, pe care le respectãm. Totodatã, am redus numãrul de membri ai Consiliu de Supraveghere, de la 7 la 5, mãsurã dublatã de diminuarea indemnizațiilor acestora. BID trebuie sã rãmânã un model de profesionalism și responsabilitate în sprijinul economiei reale. Pânã la finalizarea procesului de selecție, conducerea BID este asiguratã de membrii provizorii, autorizați de cãtre BNR, pentru a menține stabilitatea instituției și continuitatea deciziilor,” a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Reprezentanții instituției au subliniat că, pe durata provizoratului, BID își continue fără întreruperi activitatea, iar proiectele, garanțiile, liniile de finanțare și procesele operaționale sunt derulate în ritm obișnuit de personalul tehnic și operațional.

O dronă care a pătruns marți dimineață în spațiul aerian al României s-a prăbușit singură în zona localității Puiești, județul Vaslui, fără să aibă la bord încărcătură explozivă, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Aparatul este, potrivit acestuia, probabil aceeași dronă pentru care au fost ridicate aeronave militare, însă acestea nu au reușit să o angajeze.

Moșteanu a precizat că militarii nu au deschis focul și că drona „fie a rămas fără combustibil, fie a pierdut comanda”. Intrarea în spațiul aerian românesc a fost semnalată la ora 06:59, potrivit oficialului.

Întrebat dacă forțele aeriene ar fi putut distruge drona, ministrul a afirmat că acest lucru era posibil doar dacă piloții ar fi reușit să o identifice vizual, să o blocheze pe radar și să o angajeze cu o rachetă. „Mi-aș fi dorit să o dea jos, evident. Și dânșii, cu siguranță, și-ar fi dorit să o poată da jos, în siguranță”, a spus Moșteanu.

Ministrul a declarat că aparatul nu transporta material exploziv, ceea ce a redus riscurile pentru populație. Ancheta privind circumstanțele incidentului este în desfășurare.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele României, Nicușor Dan, a aprobat luni seara Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care va fi transmis Parlamentului spre analiză și vot.

Strategia este primul document de acest nivel care a trecut printr-o etapă de transparență publică, recomandările formulate fiind integrate în forma finală.
În cadrul ședinței, CSAT a validat și planul de investiții în industria națională de apărare, în valoare de peste 16,6 miliarde de euro, realizat în baza instrumentului european SAFE. România urmează să transmită Comisiei Europene documentația necesară accesării fondurilor până la finalul acestei săptămâni.

Planul prevede ca 75% din fonduri să fie direcționate către achiziția de echipamente pentru apărare, ordine publică și protecție civilă, iar 25% pentru infrastructură duală, inclusiv tronsoanele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni. Programele vor necesita producție internă de minimum 50%, în unele cazuri chiar 100%, măsură menită să stimuleze industria românească de apărare. Ulterior aprobării, Guvernul va crea o platformă online de tip „match-making” pentru conectarea companiilor locale cu mari producători europeni din domeniu.

CSAT a mai aprobat Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării, în contextul unui climat internațional tensionat și al riscului unui conflict de durată în proximitatea României. Consiliul subliniază necesitatea creșterii capacității de luptă a Armatei României, revitalizării industriei naționale de apărare și accelerării programelor de înzestrare în cooperare cu NATO și UE.

De asemenea, membrii CSAT au analizat raportul privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen considerat amenințare la adresa siguranței naționale. Documentul evidențiază extinderea rețelei de centre de tratament, consolidarea sistemului de monitorizare și progresele Poliției Române în destructurarea grupărilor transnaționale.
Consiliul a aprobat și raportul privind participarea României la exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”, care a simulat proceduri de consultare și decizie în situații ce pot activa articolele 4 și 5 ale Tratatului NATO.
Concluziile ședinței vizează creșterea rapidă a capacităților industriei de apărare, atât publice, cât și private, în vederea asigurării independenței strategice și respectării termenelor programelor SAFE, cu finalizare până în 2030.

Ministrul Educației, Daniel David, afirmă, într-un mesaj transmis luni cu ocazia Zilei Internaționale a Studenților, că măsurile fiscal-bugetare adoptate în acest an au afectat inevitabil și studenții, însă consideră că „corabia educației a ieșit din furtuna fiscal-bugetară” și trebuie acum stabilizată și dezvoltată.

Ministrul subliniază că România are nevoie de mai mulți studenți și absolvenți de studii superioare pentru a consolida o societate bazată pe cunoaștere.

„Numai în acest mod țara va fi mai ancorată în modernitate și, implicit, mai puțin polarizată. Dar, în ultimii mulți ani, nu am reușit să dinamizăm major acest proces, mulți tineri neînscriindu-se la studii superioare și/sau abandonând studiile”, a spus Daniel David.

El arată că Programul Național de Reducere a Abandonului Universitar a început să identifice și să controleze factorii care determină renunțarea la studii.

Referindu-se la situația bugetară, ministrul admite că tăierile și ajustările fiscale din acest an au avut impact și asupra studenților.

„Măsurile fiscal-bugetare neanticipate la această magnitudine au afectat în acest an, inevitabil, și studenții. Este vorba mai ales despre fondul de burse”, afirmă ministrul, precizând că fondul aferent anului 2026 va fi mai mare decât în 2023 și va putea fi completat din fondurile extrabugetare ale universităților.

„Sunt lucruri importante, obținute greu în situația de criză fiscal-bugetară, dar, direct spus, insuficiente. Însă, așa cum am mai spus, metaforic, corabia educației a ieșit din furtuna fiscal-bugetară, iar acum trebuie stabilizată și dezvoltată”, a declarat Daniel David.

Ministrul susține că, începând cu anul viitor, este necesară reconstrucția fondului de burse și reintroducerea unor mecanisme moderne de sprijin pentru studenți, care au fost amânate sau încă nu au fost implementate.

Blocul Național Sindical (BNS) salută decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) care confirmă valabilitatea Directivei europene privind salariul minim adecvat, apreciind că hotărârea consolidează cadrul juridic european pentru salarii corecte și condiții de muncă decente.

Potrivit BNS, Curtea a confirmat competența Uniunii Europene de a acționa pentru asigurarea unui nivel minim de protecție a veniturilor lucrătorilor, însă a anulat prevederile care impuneau criterii obligatorii statelor membre pentru stabilirea salariului minim și norma care interzicea scăderea acestuia prin mecanisme de indexare automată.

Sindicaliștii subliniază că decizia CJUE nu afectează obligațiile României de a continua aplicarea mecanismului de ajustare a salariului minim, conform angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

România are un jalon clar stabilit în PNRR privind definirea unui mecanism tripartit de determinare a salariului minim, implementat prin Hotărârea de Guvern nr. 35/2025, care corelează salariul minim cu productivitatea, costul vieții și dinamica economică.

„Dacă Executivul va decide înghețarea salariului minim și va ignora formula de calcul agreată, BNS va sesiza Comisia Europeană. România riscă astfel să piardă fonduri europene din cadrul PNRR, deoarece jalonul privind salariul minim este ireversibil, conform regulamentelor europene”, avertizează BNS.