Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, s-a întâlnit cu reprezentanții Băncii Europene de Investiții și ai Fondului European de Investiții. Întâlnirea a avut loc la sediul MIPE.

„Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea cooperării și explorarea noilor oportunități de colaborare în domeniul investițiilor și proiectelor europene. Ministrul Câciu a reiterat sprijinul valoros oferit de BEI, care a contribuit semnificativ la definirea strategiilor sectoriale, pregătirea proiectelor de calitate și atingerea obiectivelor programelor susținute”, a anunțat partea română.
Asistența tehnică a BEI pentru perioada 2021-2027 se va concentra pe sprijinirea proiectelor, agenda de reforme structurale a României, investițiile din sectorul public, creșterea absorbției fondurilor UE și pregătirea următoarei perioade de programare.

Liderul delegației României din grupul RENEW, Dan Barna, a fost votat de colegii săi europarlamentari în funcția de vicepreședinte al grupului, în cadrul unei ședințe desfășurate miercuri.

Anterior, europarlamentarii RENEW au desemnat-o pe Valerie Hayer să continue în funcția de președinte al grupului, iar ulterior au fost aleși cei opt vicepreședinți.
„Le sunt recunoscător colegilor din 20 de state europene pentru votul pe care mi l-au acordat astăzi. Este încă o dovadă că USR reprezintă o voce puternică la nivel european și un partener de încredere în cadrul grupului liberal european. Împreună cu Vlad Voiculescu și Eugen Tomac, voi lucra pentru a reprezenta interesele României la Bruxelles și pentru a contribui la politici publice benefice pentru cetățenii europeni”, a declarat Dan Barna.
În prezent, grupul RENEW numără 75 de europarlamentari și este parte din coaliția de formare a viitoarei Comisii Europene alături de grupul Popular European și de cel al Socialiștilor și Democraților.

Președintele României, Klaus Iohannis, participă, joi și vineri, la reuniunea Consiliului European, de la Bruxelles. Liderii UE vor discuta, printre altele, despre numirile la conducerea instituțiilor europene după alegeri și despre războiul din Ucraina, a anunțat Administrația Prezidențială.

Agenda Consiliului European include și alte teme de actualitate, precum securitatea și apărarea Uniunii Europene, situația din Orientul Mijlociu, competitivitatea, fenomenul migrației, Marea Neagră, Republica Moldova şi aspecte legate de amenințările hibride.

În cadrul întâlnirilor, liderii UE vor continua discuţiile privind noul ciclu instituțional al Uniunii, respectiv numirile la conducerea instituţiilor europene, în urma recentelor alegeri europene. Totodată, membrii Consiliului European vor avea discuţii în vederea adoptării Agendei Strategice pentru perioada 2024-2029 și a Foii de Parcurs pentru reforma internă a UE.

Președintele Klaus Iohannis va reitera necesitatea continuării sprijinului pe toate dimensiunile pentru Ucraina, cu un accent particular pe asigurarea unui răspuns adecvat la nevoile militare imediate. Totodată, Iohannis va accentua importanța continuării sprijinului pentru Republica Moldova, atât la nivel european, cât și în plan bilateral, a transmis Administrația Prezidențială.
Șeful statului va sublinia importanța crucială a Mării Negre pentru securitatea regională, dar și pentru securitatea întregii Uniuni Europene şi va pleda pentru o nouă abordare strategică a Mării Negre la nivel european.
De asemenea, preşedintele va insista ca UE să rămână în continuare angajată în Orientul Mijlociu și să contribuie la aplanarea conflictului și la evitarea extinderii acestuia în zonă, ceea ce ar afecta direct securitatea Uniunii. În plus, Președintele României se va pronunţa pentru demararea unui proces politic ireversibil bazat pe soluția celor două state.
„În ceea ce privește viitorul ciclu instituțional al Uniunii Europene, Preşedintele Klaus Iohannis se va pronunţa pentru o abordare constructivă şi pentru o tranziţie rapidă şi lină între cele două cicluri instituţionale, care să ţină seama de interesul comun al statelor membre, precum și de așteptările legitime ale cetățenilor europeni, care și-au demonstrat atașamentul proeuropean cu ocazia alegerilor din 6-9 iunie 2024”, a precizat Administrația Prezidențială.

Ionuț Moșteanu, purtătorul de cuvânt al USR, a criticat Ordonanța de Urgență a Guvernului PSD-PNL prin care demnitarii care locuiesc în casele de protocol sunt scutiți de plata chiriei și a întreținerii. „RA-

APPS a fost transformat de PSD-PNL în hotelul de lux pe bani publici pentru demnitari”, a spus Moșteanu.
Potrivit liderului USR „ultima ordonanță de urgență adoptată de Guvern, care scutește demnitarii de la plata chiriei și a întreținerii pentru locuințele de protocol, arată care le sunt interesele reale: Noi și noi privilegii pentru ei.”

În timp ce milioane de români suferă zilnic din cauza scumpirilor, din cauza celei mai mari inflații din Europa și luptă ca să-și poată achita facturile, demnitarii vor primi locuințe de lux plătite integral din bugetul public. Până și energia, gazele, apa și canalizarea vor fi achitate de stat. Este o insultă la adresa oamenilor care muncesc cinstit și trebuie să achite din taxele lor privilegiile unora. USR va vota împotriva acestei Ordonanțe în Parlament. Solicit liderilor PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, să respingă ordonanța privilegiilor. Nu e normal să crești taxele, iar apoi să vii cu ordonanțe pentru privilegiați”, a precizat Ionuț Moșteanu.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, s-a întâlnit cu oficiali elvețieni. România are un potențial masiv pentru investițiile elvețiene, a fost mesajul ministrului român.
Investițiile viează în special domeniul feroviar.

„Am transmis interlocutorilor mei ca ne dorim cele mai bune tehnologii și produse pentru piața românească. Consider că, după 35 de ani, România și românii merită să beneficieze de un transport feroviar de înaltă calitate. Am discutat la Berna, despre aprofundarea cooperării în domeniul transporturilor, cu Guy Parmelin, coordonator al Departamentului Federal pentru Economie. Companiile elvețiene sunt interesate să vină în România, în special pentru îmbunătățirea calității materialului rulant pentru infrastructură feroviară” , a explicat ministrul Gridneanu.

Ministrul Transporturilor a mai spus că ar vrea să introducă în România sistemul integrat pentru deservirea pasagerilor din Elveția.
„Alături de consilierul federal Albert Rösti, șeful Departamentului Federal pentru Mediu, Transporturi, Energie și Comunicații, am abordat subiecte ce țin de modernizarea, sistematizarea și automatizarea rețelei de cale ferată din România. În discuțiile cu Vincent Ducrot, director al Căilor Ferate Federale Elvețiene (SBB), ne-am arătat interesul pentru expertiza în optimizarea exploatării transportului feroviar. În Confederația Elvețiană sunt 40 de companii care lucrează în sistem integrat pentru deservirea pasagerilor, iar cu un singur bilet se poate călători oriunde în această țară. Ne dorim un astfel de sistem și în România”, a adăugat Sorin Grindeanu.

Totodată, în cadrul întrevederii cu Ignazio Cassis, șef al Departamentului Federal al Afacerilor Externe din Consiliului Federal al Confederației Elvețiene, s-a vorbit despre „importanța pe care România o acordă aderării la Spațiul Schengen, inclusiv cu frontierele terestre, până la sfârșitul acestui an”.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Adrian Câciu, s-a întâlnit cu delegația Parlamentului Republicii Moldova, condusă de Ina Coșeru, președintele Comisiei pentru politică externă și integrare europeană. La eveniment a fost prezent și Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova la București.

Potrivit părții române, discuțiile au vizat sprijinul României în dezvoltarea economiei Republicii Moldova, transformarea Republicii Moldova într-un hub pentru reconstrucția Ucrainei și menținerea unui dialog constant cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a asigura un grad ridicat de absorbție al fondurilor disponibile.

MIPE este dedicat colaborării și progresului, iar această întâlnire reprezintă un pas important în consolidarea relațiilor bilaterale, au precizat reprezentanții ministerului.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat că salariul minim european va introdus de la 1 iulie. Documentul necesar acestui lucru s-a aflat pe ordinea de zi a ședinței guvernului. Ședința cabinetului s-a desfășurat vineri.

„Introducem azi salariului minim european în România, în concordanță cu directiva europeană și după consultări cu partenerii sociali. Urmărim protejarea puterii de cumpărare, un câștig salarial mediu brut cât mai apropiat de 50% din salariul mediu net pe economie și raportarea la productivitatea muncii”, a declarat Marcel Ciolacu.

Conform deciziei de la 1 iulie, salariul minim va crește de la 3.300 la 3.700 de lei. 1,8 milioane de angajați vor beneficia de măsură.

Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene, a declarat premierul Marcel Ciolacu la finalul întrevederii cu președintele italian Sergio Mattarella.

”Italia este partener strategic și prieten apropiat al României. Parteneriatul nostru consolidat se bazează pe relații politice, economice și culturale deosebit de strânse și a devenit mai puternic prin prezența în Italia a uneia dintre cele mai mari comunități românești și, în România, a comunității istorice și societății active de oameni de afaceri italieni”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu la întrevederea cu președintele Sergio Mattarella.

Cea de-a treia ședință comună de Guvern desfășurată la 15 februarie 2024 la Roma reprezintă o dovadă a caracterului strategic și privilegiat al relației bilaterale, a adăugat prim-ministrul României.
Un punct important al discuțiilor de astăzi de la Palatul Victoria s-a referit la românii din Italia, una din cele mai numeroase comunități românești din străinătate.
”Mulțumim autorităților italiene pentru tot ce au făcut în sensul integrării comunității românești, respectării drepturilor și recunoașterii beneficiilor pe care aceasta le aduce societății italiene. Apreciez în mod deosebit contribuția statului italian la menținerea legăturii românilor care studiază, muncesc și trăiesc în Italia cu țara de origine, cu limba română”, a subliniat premierul Marcel Ciolacu.

Cooperarea economică a reprezentat un alt subiect important al dialogului, în condițiile în care anul trecut schimburile comerciale bilaterale au înregistrat o valoare record, depășind 20 de miliarde de euro. ”Cooperarea economică este pilon al relației noastre bilaterale. Italia este al doilea partener comercial al României, a doua piață de destinație a exporturilor românești și a doua țară de origine a importurilor în țara noastră”, a menționat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Șeful Executivului a apreciat, de asemenea, nivelul excelent al cooperării bilaterale și dialogului în domeniul securității și apărării și a mulțumit președintelui Sergio Mattarella pentru participarea Italiei la misiunea de Poliție Aeriană Întărită și la programele de instruire comună cu piloții Forțelor Aeriene Române, în perioada 2021-2023.

În acest context, oficialul român a arătat că Italia poate avea o contribuție substanțială la viziunea României de transformare a Mării Negre într-o zonă a păcii, securității și conectivității, prin dezvoltarea cooperării între statele cu interese comune din regiune, pe de o parte, și dintre acestea și comunitatea euroatlantică, cu sprijinul NATO și al UE, pe de altă parte.
De asemenea, prim-ministrul României a apreciat eforturile Italiei pentru includerea și promovarea susținerii Ucrainei pe agenda G7, subliniind, totodată, că securitatea Republicii Moldova este strâns conectată de stabilitatea din regiunea Mării Negre.
Avansarea procesului de extindere atât în ceea ce privește candidații din Balcanii de Vest, cât și cei din Est – Ucraina și Republica Moldova, consolidarea pieței interne, convergența și competitivitatea, următorul buget al UE și extinderea Schengen au importanță deosebită pentru România în viitorul ciclu instituțional, a punctat prim-ministrul Marcel Ciolacu.
În 2024, România și Italia aniversează 145 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, precum și 60 de ani de la ridicarea relațiilor la nivel de Ambasadă.

România va trimite în Ucraina un sistem PATRIOT. Decizia a fost luată joi, în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Tot acolo, președintele Klaus Iohannis i-a anunțat pe participanți că își retrage candidatura la șefia NATO.

Membrii CSAT au decis joi să doneze Ucrainei un sistem PATRIOT de apărare aeriană. Donația se face cu condiția continuării negocierii cu aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național.

„Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT. Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create”, a comunicat Administrația Prezidențială.

Instituția a mai anunțat că președintele Klaus Iohannis își retrage candidatura la șefia NATO și că România îl va susține pe olandezul Mark Rutte
„Președintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez, a transmis Administrația.
Totodată, în ședința CSAT de joi, președintele României a informat că i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al organizației, a adăugat Administrația Prezidențială.

Primarul Capitalei Nicușor Dan vrea ca alegerile prezidențiale să fie oriagnizate la finalul anului. E absurd să avem alegeri în septembrie când azi nu știm încă nici candidații partidelor, spune Dan.

Primarul general consideră că este nevoie de o revenire la calendarul constituțional.
„Privesc de la distanță dezbaterea din spațiul public despre data alegerilor prezidențiale, însă cred că e necesar să punctez că e nevoie de o revenire la calendarul constituțional. Cetățenii trebuie să fie informați atunci când își aleg președintele și pentru asta e nevoie de timp. E absurd să avem alegeri în septembrie când astăzi nu știm încă nici candidații partidelor”, a transmis pe Facebook Nicușor Dan.
PNL militează pentru organizarea alegerilor prezidențiale în decembrie, în timp ce PSD vrea ca alegerile să fie în septembrie. Liderii PNL și PSD ar putea stabili data alegerilor prezidențiale în cadrul reuniunii colaiției de miercuri, 19 iunie.