România intră într-o nouă etapă a conectării la marile rețele de transport ale Europei, după ce astăzi a fost semnat contractul pentru ultimul tronson al Drumului Expres Arad–Oradea. Este vorba despre Lotul 3, în lungime de 47,07 kilometri, care închide complet traseul de mare viteză dintre cele două orașe din vestul țării.

Anunțul a fost făcut de Cristian Pistol, șeful CNAIR, care a precizat că, odată cu acest contract, întreaga conexiune Arad–Oradea este acoperită de contracte de execuție. „Este un moment esențial, care marchează faptul că întreaga conexiune de mare viteză dintre Arad și Oradea este acum acoperită de contracte de execuție”, a transmis acesta.

Lucrările pentru Lotul 3 vor fi realizate de constructorul turc NUROL İnşaat ve Ticaret A.Ş., care are la dispoziție 24 de luni pentru finalizare. Valoarea contractului este de 2,85 miliarde de lei, fără TVA, iar execuția se face în baza contractului FIDIC Roșu. Proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Tronsonul va include 29 de structuri, printre care se remarcă pasajul de la km 108+925, cu o lungime de 592 de metri, care va traversa calea ferată și DJ709B. Drumul Expres Arad–Oradea este parte a coridorului rutier european strategic ce va lega Marea Baltică de Marea Neagră și Marea Egee.

Întregul drum expres are o lungime de 120,47 km și este împărțit în trei loturi. Lotul 1, cu 33,7 km și un drum de legătură de 5,3 km la DN79 – Salonta, a fost semnat pe 28 mai 2025. Lotul 2, cu 39,7 km și un drum de legătură de 10 km până la granița cu Ungaria, a fost contractat pe 23 septembrie 2025. Lotul 3, semnat astăzi, 29 ianuarie 2026, are 47,07 km și include drumul de legătură cu zona industrială Arad Vest, de 2,9 km.

Alexandru Rogobete a anunțat că ordonanța privind telemedicina a fost pusă în transparență publică, oferind un cadru legal clar, coerent și aplicabil pentru furnizarea serviciilor medicale la distanță.

Rogobete subliniază că telemedicina este un instrument util, dar nu poate înlocui complet consultațiile față în față, deoarece nu toate specialitățile și situațiile clinice pot fi gestionate în siguranță de la distanță. Ordonanța definește tipurile de servicii ce pot fi realizate online și condițiile în care consultația fizică rămâne obligatorie.

Printre domeniile reglementate se numără teleradiologia, teleconsultația, telexpertiza și telemonitorizarea, toate fiind supuse unor reguli care asigură siguranța deciziilor medicale și protecția profesională a medicilor.

Cadrul legal clar aduce aplicare unitară la nivel național, predictibilitate pentru furnizori, reducerea riscurilor juridice și profesionale și, totodată, acces mai facil al pacienților la servicii medicale în condiții de siguranță.
Telemedicina, a explicat Rogobete, trebuie să sprijine funcționarea sistemului de sănătate și să ofere stabilitate, nu incertitudine.

Liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat că programul de relansare economică al Guvernului trebuie adoptat „cât mai rapid”, la pachet cu reforma administrației, avertizând că tergiversările se traduc direct în pierderi de locuri de muncă și închiderea firmelor.

„Fiecare zi de întârziere se măsoară în mii de locuri de muncă pierdute și companii care nu mai rezistă”, a transmis Grindeanu, după o reuniune cu echipa PSD din Executiv.

Oficialul a precizat că marile proiecte de investiții din sănătate și transport vor reprezenta priorități în bugetul pe 2026, în special cele finanțate prin PNRR, pentru a asigura finalizarea la timp a șantierelor aflate în derulare.

Totodată, Grindeanu a subliniat că programele de sprijin pentru agricultură trebuie continuate, invocând date ale Institutului Național de Statistică, care arată o creștere solidă a producției în urma acestor măsuri.

În paralel, ministerele Energiei și Muncii pregătesc un pachet de măsuri de protecție socială destinat pensionarilor cu venituri mici, copiilor cu dizabilități și familiilor aflate în dificultate.

„Înțelegem constrângerile bugetare, dar nu putem abandona categoriile vulnerabile într-un context de inflație ridicată. Susținerea economiei și protecția socială nu se exclud, ci se completează”, a concluzionat Grindeanu.

Spitalele aflate în subordinea Consiliului Județean Galați vor beneficia de investiții de peste 20 de milioane de lei în sisteme informatice de ultimă generație, destinate digitalizării activității medicale.
Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, care a precizat că proiectele vor fi finalizate până la mijlocul anului 2026 și sunt finanțate din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Investițiile vizează implementarea unor platforme informatice pentru programarea pacienților, transmiterea online a rezultatelor de laborator, gestionarea bazelor de date medicale și monitorizarea circuitului pacientului, inclusiv prin utilizarea unor dispozitive inteligente.

Proiectele sunt derulate la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei”, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul Orășenesc Târgu Bujor și Spitalul „Anton Cincu” din Tecuci.
Potrivit autorităților județene, aceste investiții vin să completeze programele de modernizare realizate în ultimii ani în sistemul medical din Galați, în valoare de aproximativ un miliard și jumătate de lei, pentru echipamente medicale, eficiență energetică și construirea de noi unități sanitare.

Deputatul PSD Viorica Sandu a clarificat că neimpozitarea unei părți din salariu, prevăzută de OUG 89/2025, se aplică doar dacă sunt respectate condiții stricte, precum norma întreagă, funcția de bază și plafoanele de venit lunare, și nu reprezintă un beneficiu garantat.

Potrivit Vioricăi Sandu, facilitatea fiscală se aplică proporțional în cazul angajărilor sau încetărilor de contract pe parcursul lunii, fiind verificată lunar de angajatori. „Nu este un «beneficiu garantat», ci o facilitate fiscală condiționată. Corectitudinea în salarizare nu mai este opțională, ci esențială pentru evitarea riscurilor ulterioare”, a subliniat deputatul PSD.

Parlamentarul a mai adăugat că anul 2026 va fi marcat de rigoare fiscală și reguli clare. „PSD apără economia, salariații și fermierii români – în România și în Europa. Când este vorba despre interesul României, PSD face diferența!”, a declarat Sandu.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că întâlnirea avută la Forumul Economic Mondial de la Davos cu Eric Trump, liderul Trump Organization, ar putea deschide drumul unor investiţii importante în România. Potrivit oficialului, fiul fostului preşedinte american s-a arătat interesat de potenţialul energetic şi tehnologic al ţării noastre.

„Avem nevoie de energie sigură şi continuă. Tocmai de aceea am redirecţionat o parte din fondurile destinate iniţial proiectelor fotovoltaice către investiţii capabile să livreze energie în bandă. Această energie poate susţine centre şi fabrici de inteligenţă artificială”, a spus ministrul Bogdan Ivan.

Unul dintre proiectele discutate este o investiţie de aproximativ 5 miliarde de dolari într-o platformă regională de inteligenţă artificială, care ar urma să deservească România, Ucraina şi Turcia. Ivan spune că acest plan poziţionează ţara noastră pe harta marilor investiţii globale.

„Eric Trump a fost impresionat de direcţia în care mergem. A văzut oportunităţi reale şi nu este exclus să se implice, direct sau prin parteneri, în proiecte din România”, a afirmat ministrul Energiei.

De asemenea, oficialul a menţionat că Eric Trump ar putea veni în curând într-o vizită privată în România, fără a preciza o dată exactă.

Controversa din jurul declarațiilor ministrului Apărării, Radu Miruță, a luat amploare după ce Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a transmis un comunicat dur, în care acuză că afirmațiile făcute într-o emisiune TV despre Nicolae Ceaușescu riscă să legitimeze o dictatură responsabilă de suferințe și tragedii.

Scandalul a pornit de la o întrebare adresată ministrului în emisiunea „În fața ta”: poate fi sau nu Ceaușescu considerat patriot? În locul unui răspuns categoric, Miruță a vorbit despre industrializare, dezvoltare economică și motivele pentru care o parte dintre români încă îl percep pe fostul lider comunist drept un „erou”.

Pentru IICCMER, această abordare este inacceptabilă. Reprezentanții institutului susțin că, într-un context în care nostalgia comunistă este în creștere, orice nuanțare favorabilă riscă să deformeze adevărul istoric și să adâncească rănile trecutului.

„Este inadmisibil ca dintr-o funcție de vârf a statului să apară astfel de declarații, care relativizează un regim ilegitim și criminal”, arată IICCMER, care îi cere ministrului să își ceară scuze public victimelor comunismului și celor care cred în valorile democrației.

La scurt timp, Radu Miruță a revenit cu precizări pe Facebook. El a spus că nu a încercat să-l apere pe Ceaușescu, ci să explice de ce unii români încă îl idealizează. „Sacrificarea libertății și demnității umane pentru un proiect personal de putere nu poate fi patriotism”, a scris ministrul, recunoscând totodată că răspunsul său inițial „putea fi formulat mai clar”.

Lucrările la noul Muzeu de Artă Vizuală din Galați sunt în plină desfășurare, în prezent fiind mobilizați peste 40 de muncitori pe șantier, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, la interior avansează lucrările de montare a instalațiilor electrice, termice și sanitare, fiind instalată deja o mare parte din sistemele PSI. În paralel, la intrările principale au fost montate ușile rotative automatizate, iar o bună parte dintre panourile termoizolante din sticlă au fost deja instalate.

La exterior continuă montarea plăcilor decorative de tip HPL, în timp ce lucrările se desfășoară simultan pe mai multe fronturi, pentru respectarea graficului de execuție.

Viitorul Muzeu de Artă Vizuală va avea o suprafață totală desfășurată de aproximativ 6.300 de metri pătrați și va fi compus din patru corpuri de clădire, completate de galerii exterioare. Clădirea va avea patru niveluri și va include săli de expoziție, ateliere pentru artiști, laboratoare de restaurare, o bibliotecă și o sală de tip auditoriu cu 180 de locuri.
Conform autorităților județene, noul muzeu va permite valorificarea patrimoniului artistic al instituției, care cuprinde peste 7.000 de lucrări de artă, și este proiectat să devină un reper cultural important pentru municipiul Galați și întreaga regiune.

Stimularea economiei este esențială în actualul context socio-economic, iar măsurile de consolidare fiscală trebuie să fie echilibrate și însoțite de soluții pentru sprijinirea investițiilor, a declarat liderul PSD, Sorin Grindeanu, după o discuție cu o delegație a băncii americane JP Morgan.

Potrivit acestuia, un investitor de talia JP Morgan urmărește cu atenție modul în care România își ajustează politicile bugetare, subliniind importanța susținerii mediului de afaceri, în paralel cu reducerea cheltuielilor statului. „Reformele care vizează consolidarea fiscală trebuie obligatoriu însoțite de măsuri care să sprijine firmele să pornească investiții de la zero”, a afirmat Grindeanu.

Liderul PSD a precizat că programul de măsuri pentru relansarea economiei, elaborat de partid și completat cu propunerile partenerilor de guvernare, urmează să fie aprobat în Parlament, obiectivul fiind aplicarea rapidă a acestuia pentru a genera rezultate concrete în beneficiul companiilor românești.

Totodată, Grindeanu a amintit că investițiile în infrastructură reprezintă un pilon central al creșterii economice sustenabile, subliniind că, în calitate de ministru al Transporturilor, a coordonat cele mai ample proiecte de infrastructură din România.
În contextul consolidării bugetare, liderul social-democrat a dat asigurări că PSD nu va accepta ca povara ajustărilor fiscale să fie transferată asupra categoriilor vulnerabile. „Nu vom lăsa ca pensionarii, șomerii sau persoanele cu dizabilități să suporte costurile consolidării bugetare”, a declarat Sorin Grindeanu.

Premierul Ilie Bolojan efectuează marți și miercuri o vizită oficială în Germania, unde va avea o întrevedere cu cancelarul federal Friedrich Merz. Discuțiile vor fi urmate de o conferință de presă comună, la Cancelaria Federală de la Berlin.

Agenda vizitei include întâlniri cu membri ai Bundestagului, reprezentanți ai Camerei Germane de Comerț și Industrie, ai Federației Industriilor, precum și cu lideri ai comunității evreiești și ai comunității românești din Germania.
Marți după-amiază, premierul român se va întâlni cu președintele Camerei Germane de Comerț și Industrie, Peter Adrian. Miercuri, sunt programate discuții cu vicepreședintele Parlamentului Federal, Andrea Lindholz, cu lideri ai Grupului Parlamentar CDU și cu reprezentanți ai mediului economic german.

În cadrul vizitei, Ilie Bolojan va depune o coroană de flori la Memorialul Evreilor Uciși în Europa și va avea o întrevedere cu directorul Fundației Memorialului.
Premierul este însoțit de membri ai Guvernului, reprezentanți ai Armatei Române și de ambasadorul României în Germania. Vizita are ca obiectiv consolidarea relațiilor politice, economice și strategice dintre România și Germania.