Igor Moisescu

Costurile-standard pentru fiecare copil înscris la creșă, grădiniță și școală au fost actualizate. Asta înseamnă o creștere a finanțării învățământului preuniversitar.

Decizia a fost luată în cadrul Guvernului.

„Actualizăm costurile-standard pentru fiecare copil înscris la creșă, grădiniță și școală. Asigurăm astfel o creștere suplimentară a finanțării învățământului preuniversitar”, a declarat Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului, decizia va reprezenta un plus atât la cheltuielile salariale și de formare profesională, cât și la cele pentru bunuri și servicii.

Constructorii care lucrează pe șantierul de la Complexul Muzeal de Științele Naturii ”Răsvan Angheluță” Galați au parcurs noi etape importante în ceea ce privește amenajările interioare și partea de instalații. Șantierul a fost vizitat de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

De asemenea, prind contur lucrările de la Planetariul și terasa panoramică din zona superioară a muzeului, a anunțat Costel Fotea.
„Vizitatorii vor putea admira de aici tot Galațiul, dar decorul va fi completat și cu o terasă verde, practic un nou spațiu expozițional în care vom pune în valoare patrimoniul biologic al Grădinii Botanice”, a spus Costel Fotea.
Consiliul Județean Galați eficientizează energetic clădirea Complexului Muzeal de Științele Naturii pentru a reduce la jumătate consumul de energie.

Conform proiectului în interiorul clădirii se montează instalațiile electrice, instalațiile de termoficare și instalațiile de incendiu, se fac probe la instalația de climatizare, se toarnă pardoseala în mai multe straturi, utilizând rășină oxidică personalizată, se refac tavanele și finisajele la etaj, iar la subsol se fac probe la sistemul de ventilație.

La exteriorul clădirii se lucrează fațadă și la rețeaua de alimentare cu apă a sistemelor de stingere cu hidranți.

Vineri, 28 martie 2025, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele Interimar al României, Ilie Bolojan.
 
În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune.
 
În cadrul CSAT s-au discutat, de asemenea, măsurile pe care le vom continua la nivel național pentru gestionarea eficientă a efectelor situației din imediata noastră vecinătate, precum și acțiunile menite să consolideze contribuția la apărarea colectivă în cadrul NATO și la întărirea dimensiunii europene de securitate și apărare.
 
Totodată, în CSAT au fost analizate și aprobate rapoartele privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025, precum și rapoartele privind execuția bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranței naționale de către aceste instituții.
 
„Este clar că trebuie să ne asumăm, împreună cu partenerii europeni, un rol mai important în menținerea păcii pe continentul european. Aceasta înseamnă că este necesar să luăm în calcul, în viitor, o creștere etapizată a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare, fără a crea dezechilibre bugetare, utilizând în acest sens instrumentele europene.

Totodată, pentru a răspunde eficient noilor provocări geopolitice, este necesar ca România să adopte o strategie proactivă, consolidându-și, totodată, relația bilaterală cu SUA, în vederea menținerii unei prezențe militare americane consistente pe teritoriul României, esențială pentru interesele de securitate ale țării noastre. Consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic, rămâne o prioritate”,  se arată în comunicatul de presă.

 Membrii Consiliului au evaluat și Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea din 2024, raport care va fi trimis spre aprobare Parlamentului României.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, susține că pe întreaga Autostradă A0 din jurul Capitalei se va putea circula de la sfârșitul anului viitor.

Potrivit lui Sorin Grindeanu, pe semicercul sudic, din trei loturi, două au fost deja date în circulație. Al treilea, care leagă A1, autostrada dinspre Pitești, și A2, autostrada care duce la Constanța, va fi finalizat la începutul acestei veri.

Pe semicercul nordic, sunt deja dați în circulație 20 de kilometri, care fac legătura de la DN1 la DN2. Lotul de la DN2 până la A2 va fi finalizat până la sfârșitul acestui an, iar ultimul lot care face legătura dintre A1 și DN1 va fi terminat anul viitor, a transmis Grindeanu.

Consiliul Județean Galați a aprobat, marți, 25 martie, proiectul de buget pe anul 2025. Este un buget-record, în valoare de peste 1,9 miliarde de lei, cu 362,4 milioane de lei mai mare decât în 2024, ceea ce corespunde unei creșteri cu 25,21% față de anul precedent.

„Am aprobat astăzi cel mai mare buget de care a beneficiat vreodată județul Galați: 1,9 miliarde de lei, din care cea mai mare parte - 1,61 miliarde de lei (85%) este alocată pentru proiectele de dezvoltare: infrastructura de transporturi, serviciile medicale din spitale, școli, cultură, sport și petrecere a timpului liber, proiecte de mediu și  dezvoltarea afacerilor!

La fel de important este și faptul că, deși cheltuielile de funcționare au fost menținute în ultimii ani la un nivel relativ constant, ponderea acestora în bugetul județului a scăzut de la 94% în 2016 la doar 15% în 2025, respectiv la mai puțin de 0,3 miliarde de lei!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Domeniul Sănătății județene a primit o alocare bugetară importantă, de peste 208,54 milioane de lei.

Vor fi continuate proiectee în curs de implementare, dar sunt pregătite și alte obiective de investiții.

Enumerăm, la capitolul creșterii calității serviciilor din Sănătate, construirea unui nou spital la Tecuci, modernizări și echipamente la Spitalul Județean, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie Galați, Spitalul ”Anton Cincu” Tecuci și UMS Gănești.

Marcel Ciolacu a trimis Corpul de Control al Premierului la toate ministerele și instituțiile din subordine. Scopul acțiunii surpriză este să afle dacă subordonații au luat măsurile de reorganizare și debirocratizare solicitate de prim-ministru.

„Cine nu a înțeles că reducerea risipei bugetare și a cheltuielilor statului sunt absolut necesare pentru a echilibra bugetul o să aibă o surpriză”, a anunțat marți, Marcel Ciolacu pe Facebook.
Șeful Guvernului a spus că a trimis corpul de control la toate ministerele.

„Am trimis deja Corpul de Control al Prim-ministrului simultan la toate cele 16 ministere și instituții din subordine pentru a verifica dacă măsurile de reorganizare și debirocratizare, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, sunt respectate. Nu am glumit, iar cei care nu au tratat cu toată seriozitatea această problemă vor răspunde politic”, a precizat Marcel Ciolacu.

Alianța PSD-PNL-PUSL, care formează majoritatea în Consiliul General al Municipiului București, anunță că nu va vota proiectul de buget pe 2025 al Capitalei. Consilierii îi cer primarului Nicușor Dan să includă în proiect planuri privind plata datoriilor și de reformă a cheltuielilor.

Alianța PSD-PNL-PUSL îi cere primarului Nicușor Dan să includă în proiectul de buget pe 2025 bani pentru achitarea datoriilor curente și să prezinte un proiect de reformă a administrației și de eficientizare a cheltuielilor de personal.

Primarii sectoarelor 1, 2, 4 și 6, George Tuță, Rareș Hopincă, Daniel Băluță și Ciprian Ciucu, viceprimarii Capitalei, Adrian Vigheciu și Stelian Bujduveanu, dar și președintele PNL București, Sebastian Burduja, s-au reunit în ședință de urgență și au decis ca alianța PSD-PNL-PUSL, care formează majoritatea în Consiliul General al Municipiului București, să se abțină la votul pe proiectul de buget pe 2025 al Capitalei.

George Tuță, primarul Sectorului 1: Nicușor Dan nu reușește să abordeze ferm niciuna dintre problemele orașului. În ciuda insistențelor din toate părțile, în ciuda avertismentelor de siguranță, parcul Herăstrău a devenit un pericol public pentru toți cei care vor să viziteze emblema verde a Capitalei. Podul Constanța, pe care zilnic tranzitează zeci de trenuri și pe sub care trec mii de autoturisme, riscă prăbușirea, iar un dezastru pentru întreaga comunitate este iminent. Nu a fost în stare să atragă nicio investiție pentru Capitală și, chestionat despre aceste eșecuri, spune că nu l-a interesat subiectul.

Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2: Zone întregi din sector și din Capitală se sufocă la propriu, iar bucureștenii pierd ani din viață în trafic. În Sectorul 2, lipsesc cu desăvârșire proiectele mari. Din păcate, propunerea de buget nu reprezintă o viziune clară pentru rezolvarea acestor probleme. Mai mult, bugetul pe 2025 este umflat din pix de Nicușor Dan. 3,8 miliarde de lei este alocarea pentru Capitală, conform Legii bugetului de stat, iar Nicușor Dan a prevăzut 4,3 miliarde de lei, adică 500 de milioane de lei în plus. Avem nevoie de consultare temeinică și de soluții propuse prin dialog și consens. Noi, primarii de sector, putem prelua inclusiv din atribuții, dar strategia trebuie să fie una comună.

Daniel Băluță, primarul Sectorului 4: Consolidarea planșeului Unirii stă pe loc pentru că primarul general nu este în stare emită un aviz și o autorizare de construire. Este absolut strigător la cer să ne rugăm de luni de zile de primarul general ales să se ocupe de siguranța cetățenilor care i-au acordat votul! Domnule Nicușor Dan, e timpul să te deloghezi de pe Tik Tok și să te conectezi la viața reală!

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6: Toate investițiile cu adevărat semnificative realizate în Sectorul 6, în ultimii ani, sunt cele ale Primăriei Sectorului 6. Atât în infrastructura rutieră, școlară, cât și în amenajări mari de regenerare urbanistică. Și vom face și un spital. Este adevărat că am fi reușit mai multe, dacă am fi găsit înțelegere la Primăria Generală. În acest moment, avem în așteptare 12 proiecte complete, care au nevoie doar de câte un aviz sau o de o semnătură de la această instituție. Vorbim, printre altele, despre Drumul Roții, Parcul Liniei faza 3, racordarea la apă pentru cele 246 de locuințe sociale, finalizate de doi ani, PUZ Zona 17, construirea de locuințe pentru copiii orfani, ridicarea restricției pentru lucrări edilitare pe străzile fără canalizare din perimetrul Podului Ciurel, pe care mi l-am asumat să-l continui, dacă PMB mi-l dă în administrare. La fel mi-am asumat și lucrările de supralărgire la tronsoanele 1 și 3 din Prelungirea Ghencea, investiție demarată în 2018 care trenează.

Practic, cel mai vechi șantier deschis în București. Are deja 7 ani!
„Toate proiectele mari din Capitală sunt fie blocate, fie ignorate. Banii se duc pe plata salariilor. Aproape 1.000 de angajați numai la Primăria Capitalei, plătiți cu peste 400 de milioane de lei. Iar în total, dacă luăm în calcul angajații din toate structurile din subordinea PMB, cu excepția companiilor municipale, cheltuielile de personal ajung la 2,4 miliarde de lei. În vreme ce investițiile pe 2025 reprezintă mai puțin de 10% din bugetul total”, scrie într-un comunicat de presă semnat de politicieni.

Stelian Bujduveanu, viceprimar PNL București: În prezent, datoriile Primăriei Capitalei la Societatea de Transport București se ridică la 1,1 miliarde de lei, cu tot cu penalități. Această sumă nu este inclusă în proiectul de buget propus, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea financiară a municipiului în perioada următoare. De asemenea, lipsesc alocările necesare pentru lucrări esențiale precum consolidarea pasajelor Lujerului, Obor și Pod Băneasa.

Sebastian Burduja, prim-vicepreședinte PNL și ministrul Energiei: Avem două principii fundamentale pentru construcția bugetului PMB: plata datoriilor și reducerea cheltuielilor administrației locale. Dacă datoria de 1,2 miliarde de lei pentru termoficare nu este achitată, ELCEN nu poate cumpăra gazul necesar furnizării apei calde pentru bucureșteni și nu poate implementa cele trei proiecte mari de modernizare a CET Sud, Grozăvești și Progresu, pentru care Ministerul Energiei a obținut 361 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare. Stoparea risipei banului public este o chestiune de bun simț și normalitate, cu atât mai mult în contextul fiscal-bugetar actual. Este nevoie de reorganizarea urgentă a Primăriei Generale și a structurilor din subordine pentru a livra eficiență și rezultate pentru bucureșteni.
De asemenea, Nicușor Dan este acuzat că nu s-a consultat cu consilierii pe marginea bugetului.
„Proiectul bugetului pe 2025 al Municipiului București nu a fost dezbătut cu consilierii Alianței PSD-PNL-PUSL, transparența din primărie de care vorbește Nicușor Dan fiind similară cu transparența sumelor pe care le cheltuie pe Tik Tok, în încercarea disperată de a ajunge la Cotroceni”, mai scrie la finalul comunicatului de presă.

Protestatarii care au făcut distrugeri în zona sediului BEC sunt căutați de Poliție. Mai multe percheziții s-au desfășurat marți în București și în județele Ilfov și Dâmbovița. Protestul a avut loc pe 9 martie după interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu.

Polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - Serviciul de Investigații Criminale, împreună cu Serviciul Grupuri Infracționale Violente, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, au pus în aplicare 13 mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județele Ilfov și Dâmbovița, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări privind săvârșirea infracțiunilor de ultraj, tulburare a ordinii și liniștii publice și distrugere.

Potrivit polițiștilor „la data de 9 martie 2025, mai multe persoane ar fi participat la un protest spontan, pe o stradă din Sectorul 3, în zona sediului Biroului Electoral Central. Unii dintre participanții la protest ar fi început să se manifeste violent, în sensul că au recurs la acte de violență fizică față de forțele de ordine, aruncând obiecte dure în direcția acestora și au provocat distrugeri stradale şi în dauna mai multor societăţi situate în acea zonă. Din cercetări, s-a stabilit că în exercitarea acțiunilor violente, suspecții ar fi folosit obiecte contondente, iar distrugerile ar fi fost provocate şi prin incendiere.”

În vederea administrării materialului probator, marți, au fost puse în executare 13 mandate de percheziție domiciliară, fiind depistați nouă suspecți. Ei au fost conduși la audieri.

APIA a primit peste mii de cereri pentru acordarea sprijinului financiar de urgență destinat crescătorilor de ovine și caprine. Este vorba despre cereri pentru acordarea sprijinului financiar de urgență destinat crescătorilor de ovine și caprine afectați de seceta pedologică severă din perioada septembrie 2023 – august 2024.

APIA a primit 8.321 de cereri. Acestea au fost depuse în perioada 3 – 21 martie 2025 și acoperă un efectiv total de aproximativ 840.000 de animale.
Schema de sprijin are ca scop compensarea pierderilor economice înregistrate de fermierii din sectorul zootehnic, ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile.
Pentru a fi eligibili, solicitanții trebuie să îndeplinească mai multe condiții, printre care: înregistrarea în Registrul Unic de Identificare (RUI), deținerea unei cereri eligibile pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (intervenția PD-01 din Planul Strategic 2023-2027), precum și existența unui efectiv minim de 50 de capete de tineret femel ovin/caprin (1-12 luni) la data de 31 august 2024. De asemenea, aceștia trebuie să dețină un efectiv echivalent de femele adulte (peste 12 luni) în exploatație, la data de 23 februarie 2025.

Valoarea sprijinului financiar este de 248 lei/cap de animal tineret femel ovin/caprin și se acordă pentru un efectiv cuprins între 50 și maximum 300 de capete per beneficiar. Sumele vor fi plătite până la 30 aprilie 2025, cu posibilitatea efectuării plăților restante (pentru conturi invalide) până cel târziu la 30 iunie 2025.
Fondurile totale alocate pentru această măsură se ridică la 238,8 milioane lei (echivalentul a 48 milioane euro), din care 21,6 milioane euro provin din fonduri europene nerambursabile, iar 26,4 milioane euro sunt asigurate de la bugetul de stat. În cazul în care suma totală solicitată depășește bugetul disponibil, plățile vor fi ajustate proporțional.

Consiliul Județean Galați face încă un pas important în realizarea noului spital din Tecuci, anunță Costel Fotea, președintele CJ. 
 
Muncitorii au început deja să toarne beton pentru fundația spitalului. 1.800 de metri cubi de beton vor fi folosiți pentru a crea o bază solidă de 2.000 de metri pătrați care va susține întreaga clădire a noului spital.
 
„După finalizarea acestei etape esențiale, urmează ridicarea primelor elemente verticale ale parterului, un pas concret și vizibil spre realizarea celui mai modern spital din Tecuci. Noul spital, care va deservi peste 120.000 de locuitori din centrul si nordul județului, va avea o suprafață desfășurată de peste 10.000 de mp, iar pe acoperiș va fi amenajat un heliport pentru elicopterul SMURD. Totul pentru a le oferi condiții moderne de îngrijire medicală. Pentru tecuceni, pentru sănătatea oamenilor!”, a transmis Costel Fotea. 
 
Este o investiție istorică pentru Tecuci și pentru aproximativ 120.000 de oameni din centrul și nordul județului, în condițiile în care Spitalul Județean Galați se află la 80 de kilometri depărtare.
 
Noul spital va avea trei etaje, spații moderne și dotări de ultimă generație, astfel încât pacienții să fie tratați în cele mai bune condiții. Mai mult, suprafața desfășurată va fi de 10.000 mp, adică dublu față de actualul spațiu în care funcționează secțiile care vor fi mutate în clădirea nouă.  

Pe acoperișul clădirii va fi amenajat și un heliport pentru elicopterul SMURD. 

Cele mai citite

Error: No articles to display