Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că detașările și transferurile din administrația publică au devenit „un fel de sport național”, în contextul prezentării unui proiect de lege menit să reglementeze mai strict aceste practici. Actul normativ face parte din pachetul mai amplu privind interzicerea cumulului pensie-salariu, adoptat de Guvern și transmis Parlamentului pentru dezbatere în procedură de urgență.

„Un proiect de lege care aduce claritate pe un fenomen care a devenit un fel de «sport național» în administrație și anume detașările și transferurile. Cunoaștem cazurile care au ajuns în mass-media, cu detașări din zona de primărie care devine consul sau persoane care se transferă din administrația publică locală în centrală fără să aibă neapărat toate calitățile”, a afirmat ministrul, într-o conferință de presă susținută după ședința extraordinară a Executivului.
Potrivit acestuia, proiectul introduce reguli mai clare pentru reorganizarea instituțiilor publice, mecanisme mai eficiente pentru ocuparea posturilor vacante și limitează detașările și transferurile considerate abuzive sau nejustificate.

Totodată, sunt prevăzute termene scurte pentru clarificarea situațiilor existente.
„Odată ce lumea se așază în statele de funcții așa cum trebuie, aceste măsuri – mai degrabă de corectare a unor discrepanțe temporare – nu vor mai fi necesare. Presupunem că administrația va adopta o conduită care să limiteze aceste practici și pe viitor”, a adăugat Pîslaru.

În ceea ce privește impactul bugetar, ministrul a estimat că măsurile ar putea genera economii semnificative pentru stat, rezultate atât din eliminarea unor privilegii, cât și din reorganizarea aparatului administrativ.
„Nu vă pot da o cifră fixă, dar discutăm de sute de milioane de lei, dacă nu chiar peste un miliard de lei”, a precizat acesta, menționând că estimarea include atât reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, cât și optimizarea posturilor din sectorul public.
Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în Parlament, unde Guvernul solicită adoptarea rapidă.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi seara că premierul Ilie Bolojan seamănă cu Liviu Dragnea din perioada 2017, acuzându-l că încearcă să controleze scena politică și că „taie punțile de dialog”.

Invitat la Antena 3 CNN, Grindeanu a fost întrebat despre o paralelă între situația sa din 2017, când PSD i-a retras sprijinul politic, iar el a refuzat să demisioneze din funcția de premier, și contextul actual. Liderul social-democrat a afirmat că diferența este „fundamentală”.

„Eu atunci mă luptam cu un om, Liviu Dragnea, care s-a dovedit ulterior unde a dus România”, a spus Grindeanu, sugerând o comparație directă cu actualul prim-ministru.
Întrebat explicit dacă îl compară pe Bolojan cu Dragnea, acesta a răspuns: „Vedeți altcumva lucrurile?”, reiterând criticile la adresa șefului Executivului.

Grindeanu a susținut că premierul „taie toate punțile de dialog”, ceea ce, în opinia sa, ar afecta posibilitatea formării unei majorități pro-europene după o eventuală schimbare de guvern. El a calificat această abordare drept „un soi de iresponsabilitate”.

Liderul PSD a mai declarat că România poate funcționa și fără actualul prim-ministru. „Se pot construi autostrăzi și fără ca Ilie Bolojan să fie prim-ministru”, a afirmat acesta.
Întrebat despre o posibilă colaborare între PSD și AUR pentru demiterea Guvernului, Grindeanu a evitat un răspuns direct, dar a transmis că „există viață și după ziua de marți”, sugerând că scena politică ar putea intra într-o nouă etapă.
În același timp, el a precizat că a luat act de apelurile la dezescaladarea discursului public și că a încercat să evite polemicile directe în intervențiile recente.

Prețul energiei electrice din România înregistrează fluctuații extreme în decursul aceleiași zile, coborând la valori aproape de zero la prânz și urcând de până la zece ori mai mult în orele de seară. Premierul Ilie Bolojan a explicat cauzele acestui dezechilibru și impactul asupra economiei.

Potrivit acestuia, situația din sectorul energetic este una dintre cele mai problematice pentru competitivitatea României, în condițiile în care prețurile interne depășesc frecvent media Uniunii Europene.
„Energia este motorul companiilor și un indicator esențial al competitivității. Din păcate, prețul energiei în România este, în general, mai mare decât media Uniunii Europene”, a declarat premierul.
Diferențele de preț sunt generate în principal de structura producției și de întârzierile în dezvoltarea noilor capacități energetice. Unele proiecte majore sunt blocate de ani de zile, cum este cazul termocentralei de la Iernut, începută în 2016 și încă nefinalizată.

În același timp, creșterea ponderii energiei din surse regenerabile, în special eolian și fotovoltaic, contribuie la volatilitatea prețurilor. Aproximativ 25% din energia produsă în România provine din aceste surse, dependente de condițiile meteo.
„La prânz, între orele 12 și 16, când producția fotovoltaică este ridicată, prețul energiei scade foarte mult, aproape de zero. În schimb, seara, în intervalul 20–22, ajunge la 700–800 de lei”, a explicat Bolojan.
Premierul a semnalat și probleme structurale în accesul la rețeaua energetică, unde ar exista blocaje artificiale generate de acordarea unor autorizații de racordare fără acoperire reală. Acestea ar fi obținute de companii care nu dezvoltă efectiv proiectele, dar le revând ulterior.

„S-au emis autorizații de racordare pentru zeci de mii de MW fără ca aceste proiecte să fie realizate. În unele cazuri, ele sunt scoase la vânzare inclusiv pe platforme online”, a afirmat acesta.
Datele arată un dezechilibru major: pentru un necesar maxim de circa 9.000 MW în sezonul rece, au fost emise autorizații de racordare de aproximativ 80.000 MW, la care se adaugă alte 30.000 MW în procesare la Transelectrica.

În acest context, investitorii reali întâmpină dificultăți în accesarea rețelei, în ciuda disponibilității financiare și a intențiilor de dezvoltare.
Premierul a sugerat existența unor posibile aranjamente în jurul acestor blocaje, care ar favoriza proiectele speculative și ar afecta funcționarea corectă a pieței energiei.
„Este greu de crezut că astfel de situații apar fără complicități. Sunt foarte mulți bani în joc și interese transpolitice și transinstituționale”, a concluzionat Ilie Bolojan.

Profesorii din învățământul preuniversitar vor fi obligați să întocmească și să actualizeze permanent un portofoliu profesional, potrivit unei metodologii-cadru elaborate la nivel național. Documentul stabilește reguli unitare privind organizarea, păstrarea și utilizarea materialelor care reflectă activitatea profesională a cadrelor didactice.

Portofoliul profesional va include pregătirea profesională, activitatea la clasă, materialele didactice realizate, evoluția în carieră și activitățile educative și de management al clasei. Acesta poate fi păstrat în format fizic sau digital, inclusiv pe platforme online și dispozitive de stocare.

Documentul va fi utilizat în mai multe situații, printre care obținerea gradelor didactice, evaluarea anuală a performanței, inspecțiile școlare, mobilitatea pe posturi și acordarea de premii și distincții. Introducerea de documente false va atrage sancțiuni disciplinare sau chiar penale.

Unitățile de învățământ vor trebui să stabilească proceduri clare pentru depunerea și arhivarea portofoliilor, să decidă forma acestora și să ofere consiliere profesorilor. Portofoliile vor fi arhivate timp de trei ani în cazul plecării din sistem sau din unitate și vor respecta normele europene privind protecția datelor.
Aplicarea noilor reguli va fi obligatorie pentru toate cadrele didactice preuniversitare începând cu anul școlar 2026–2027, introducând un sistem mai structurat de monitorizare a activității și dezvoltării profesionale.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, anunță că lucrările la noul spital din Tecuci avansează într-un ritm susținut, în prezent fiind mobilizați pe șantier aproximativ 75 de muncitori.

Potrivit acestuia, structura de rezistență a clădirii este deja finalizată, iar intervențiile se concentrează în această etapă pe compartimentări interioare, lucrări de zidărie și montarea instalațiilor electrice și a rețelelor de gaze medicale. În paralel, lucrările la sistemele de încălzire, ventilație și climatizare (HVAC) au ajuns într-un stadiu avansat.

De asemenea, se desfășoară operațiuni de decofrare la ultimul nivel al clădirii, respectiv etajul patru, precum și la elementele verticale, inclusiv casa liftului și stâlpii exteriori. În perioada următoare urmează să înceapă lucrările de hidroizolare a terasei superioare.

Noua unitate medicală, o investiție a Consiliul Județean Galați estimată la 40 de milioane de euro, va avea o suprafață desfășurată de aproximativ 10.000 de metri pătrați și este programată să fie finalizată până la sfârșitul anului.
Potrivit autorităților, în noul spital vor fi relocate circa 60% dintre secțiile actualului Spitalul Municipal Anton Cincu, urmând ca acestea să funcționeze într-un spațiu modern, adaptat standardelor actuale și nevoilor pacienților.

Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat retragerea tuturor reprezentanților săi din funcțiile politice guvernamentale, în contextul deciziei partidului de a depune o moțiune de cenzură împotriva prim-ministrului Ilie Bolojan.

Potrivit unui comunicat oficial, toți social-democrații care ocupau poziții de secretari de stat, subsecretari de stat, prefecți sau subprefecți au demisionat din funcții. Decizia este prezentată de partid drept un gest de „demnitate” și de coerență politică, în concordanță cu acțiunile sale din Parlament.
Reprezentanții PSD susțin că retragerea din structurile guvernamentale reflectă angajamentul partidului de a susține schimbarea actualului executiv. Formațiunea consideră că actualul mod de guvernare a contribuit la deteriorarea situației economice și că este necesară o resetare a direcției politice.
„Schimbarea modului de guvernare și oprirea declinului economiei naționale reprezintă în acest moment o miză mult mai importantă decât menținerea unor funcții sau portofolii într-un guvern nefuncțional”, se arată în poziția oficială a PSD.
Moțiunea de cenzură urmează să fie dezbătută în Parlament, iar rezultatul votului va decide viitorul Cabinetului condus de Ilie Bolojan.

Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a participat la sesiunea inaugurală a evenimentului „Intelligent Money Academy”, desfășurat în Galați, care a reunit peste 200 de antreprenori, specialiști și traineri din întreaga regiune.

Evenimentul, organizat de Antena 3 CNN și IMM România, cu sprijinul Consiliului Județean Galați, a fost prezentat drept o inițiativă majoră pentru dezvoltarea mediului de afaceri, poziționând orașul drept un pol regional al antreprenoriatului din Moldova.

Potrivit lui Costel Fotea, interesul ridicat pentru educația financiară și parteneriatele de business confirmă nevoia unor astfel de platforme de dialog și formare. „Astfel de inițiative aduc împreună idei, soluții și parteneriate care pot genera proiecte concrete pentru dezvoltarea județului”, a declarat acesta.

La eveniment au participat și reprezentanți ai unor instituții precum ADR Sud-Est, ANOFM și UNSAR, care au discutat despre direcțiile de dezvoltare economică și oportunitățile de finanțare disponibile.
Participanții au avut acces la sesiuni aplicate și workshopuri pe teme diverse, de la fonduri europene și finanțe, până la energie, securitate cibernetică și resurse umane.

Organizatorii anunță că „Intelligent Money Academy” își propune să devină una dintre cele mai influente platforme de educație financiară și antreprenorială din România, urmând să fie prezentă pe parcursul anului 2026 în mai multe orașe, inclusiv Craiova, Alba Iulia, Suceava și Ploiești.
Evenimentul de la Galați marchează un prim pas în consolidarea unei rețele naționale dedicate sprijinirii antreprenorilor și dezvoltării economice regionale.

Vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a declarat marți că există „o mare probabilitate” ca moțiunea de cenzură inițiată de Partidul Social Democrat și Alianța pentru Unirea Românilor împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan să fie adoptată.

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute cu ocazia preluării mandatului interimar la Ministerul Agriculturii, în contextul intensificării tensiunilor politice de la nivel guvernamental.

„Săptămâna viitoare avem moțiune de cenzură cu certitudine. Cu mare probabilitate moțiunea de cenzură o să treacă, Guvernul o să fie schimbat”, a afirmat Tánczos Barna.
Acesta a subliniat că anunțul privind un demers comun al PSD și AUR crește șansele adoptării moțiunii, ceea ce ar duce la căderea actualului Executiv.

Vicepremierul a precizat că, în eventualitatea în care moțiunea va fi votată, vor începe negocieri pentru formarea unei noi majorități parlamentare, fără a exclude niciuna dintre variantele posibile.
„Noua majoritate poate fi cea care s-a creat pentru a dărâma Guvernul sau poate fi o altă majoritate. În momentul de față, toate opțiunile sunt pe masă”, a explicat oficialul.
Luni, PSD și AUR au anunțat inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, iar marți au finalizat textul acesteia, în care acuză actualul Executiv de deteriorarea situației economice și sociale.

Partidul Social Democrat a anunțat că a strâns voturile necesare pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură împotriva prim-ministrului Ilie Bolojan, deschizând astfel calea pentru schimbarea actualului Executiv.

Potrivit reprezentanților PSD, inițiativa de demitere a premierului reprezintă „un proces democratic, reglementat constituțional”, menit să deblocheze situația politică generată, în opinia social-democraților, de lipsa unei majorități parlamentare și de refuzul șefului Guvernului de a accepta noua realitate politică.

PSD susține că actualul Executiv nu a reușit să gestioneze eficient problemele economice și sociale, invocând scăderea consumului, diminuarea producției și creșterea inflației, factori care ar fi afectat nivelul de trai al populației.

Formațiunea politică acuză, de asemenea, lipsa unor reforme „autentice” în perioada de guvernare a premierului Ilie Bolojan.
În acest context, social-democrații consideră că retragerea sprijinului politic și adoptarea moțiunii de cenzură sunt necesare pentru formarea unui nou guvern „funcțional”, capabil să asigure stabilitatea politică și relansarea economică.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, 27 aprilie, după ședința Biroului Permanent Național, că social-democrații au decis în unanimitate să susțină și să voteze moțiunea de cenzură care urmează să fie depusă în Parlament.

În acest context, liderul PSD a făcut și un apel către reprezentanții partidului aflați în funcții numite la nivel guvernamental, solicitându-le să își prezinte demisiile înainte de dezbaterea moțiunii.

„Le cer secretarilor de stat ai PSD și prefecților PSD să își prezinte demisiile în perioada următoare, astfel încât, în momentul în care vom avea moțiunea de cenzură depusă, lucrurile să fie cât se poate de clare și să nu existe discuții legate de apartenența la arcul guvernamental”, a declarat Grindeanu, la Parlament.

Acesta a adăugat că demisiile ar trebui depuse într-un termen rezonabil, pentru a nu afecta funcționarea administrației publice.

Printre prefecții susținuți de PSD se numără și Andreea Anamaria Naggar, numită în funcție cu sprijinul social-democraților, în contextul reorganizărilor politice din teritoriu.

Grindeanu a mai precizat că, în momentul depunerii moțiunii de cenzură — estimată pentru „zilele următoare” —, toți secretarii de stat și prefecții PSD ar trebui să aibă deja demisiile redactate.