Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că lucrările la Spitalul Regional de Urgență Craiova se desfășoară într-un ritm susținut, proiectul fiind una dintre cele mai importante investiții medicale din Oltenia.
Cu o valoare totală de aproximativ 1,87 miliarde de lei, noul spital va fi un centru medical de referință pentru întreaga regiune, construit după standarde europene moderne și dotat cu echipamente de ultimă generație.
„Spitalul Regional de Urgență Craiova înseamnă îngrijiri medicale de înaltă calitate, tratamente complexe pentru cazuri acute și critice, echipe multidisciplinare și acces real la servicii moderne pentru toți pacienții”, a declarat ministrul Rogobete.
Acesta a subliniat că noua unitate medicală va deveni „un pol de excelență medicală” și un model de organizare eficientă, care va contribui la creșterea calității actului medical în regiune.
Rogobete a mulțumit echipei Ministerului Sănătății, Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) și primarului municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, pentru implicarea în proiect.
„Schimbarea nu se mai anunță. Se construiește. Zi de zi, prin muncă, prin oameni și prin rezultate”, a conchis ministrul Sănătății.

Comisiile reunite pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților și Senat au aprobat luni, în unanimitate, solicitările Ministerului Apărării Naționale (MApN) privind programul de înzestrare „Tanc principal de luptă” și modificările aduse Legii pregătirii populației pentru apărare.

Programul de înzestrare cuprinde Etapa I (Faza a 2-a), în valoare de 458,20 milioane USD, și Etapa a II-a, de 6.488,34 milioane euro, și are ca obiectiv consolidarea capabilităților operaționale ale armatei României, pentru îndeplinirea misiunilor de apărare națională și respectarea angajamentelor internaționale în cadrul NATO și UE.

Totodată, comisiile au aprobat raportul de admitere pentru Legea care modifică Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, introducând conceptul de „soldat/gradat voluntar în termen”. Cetățenii care optează pentru această formă de pregătire militară voluntară vor beneficia de cazare, echipament, hrană, asistență medicală și soldă lunară pe durata instruirii, iar la final vor primi o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute.
MApN precizează că aceste măsuri fac parte din strategia de modernizare și transformare a Armatei României, planificată până în 2040, și urmăresc crearea unei rezerve operaționale mai robuste și adaptabile la nevoile de securitate actuale și viitoare.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că a avut o întâlnire cu Excelența Sa Brendan Ward, Ambasadorul Irlandei în România, însoțit de o delegație de oameni de afaceri irlandezi interesați de mediul economic local.

Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Fotea a precizat că vizita a reprezentat „o oportunitate importantă pentru județul Galați de a prezenta potențialul său economic și de a deschide noi punți de colaborare între comunitatea locală și mediul de afaceri din Irlanda”.

„Galațiul are multe de oferit – un port strategic pe Dunăre, tradiție industrială, un mediu universitar puternic și o forță de muncă bine pregătită”, a subliniat președintele CJ.

Costel Fotea a mulțumit Ambasadei Irlandei pentru deschiderea arătată și a reafirmat angajamentul autorităților locale de a sprijini proiecte de cooperare care aduc valoare comunității.

„Galațiul este un partener serios și deschis către colaborări în beneficiul comun”, a transmis acesta.

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblu, potrivit unui comunicat al instituției.

CCR a arătat că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege cu respectarea articolului 114 din Constituție, având în vedere caracterul omogen al reglementării și necesitatea urgentă a adoptării acesteia.
Curtea a precizat că este de competența legiuitorului să stabilească frecvența modificărilor în domeniul pensiilor de serviciu, astfel încât actul normativ nu încalcă principiile statului de drept, egalității în drepturi sau independenței justiției.

Totuși, judecătorii constituționali au reținut că lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și faptul că Guvernul nu a așteptat expirarea termenului de 30 de zile pentru obținerea acestuia încalcă articolele 1 alin. (3) și (5) raportate la articolele 133 alin. (1) și 134 alin. (4) din Constituție.

CCR subliniază că Guvernul, ca inițiator al actului normativ, avea obligația de a respecta termenul legal de 30 de zile prevăzut pentru emiterea avizului de către CSM.

Decizia este definitivă și general obligatorie, urmând ca motivarea completă să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat luni seara, la Antena 1, că este „convins că în anul 2025 va apărea o nouă prevedere legală care să treacă de Curtea Constituțională, referindu-se la proiectul privind pensiile speciale respins în aceeași zi de CCR.

Șeful statului a explicat că judecătorii Curții au admis sesizarea de neconstituționalitate pe motive procedurale, deoarece Guvernul nu a obținut avizul CSM pentru ultima formă a legii, care conținea modificări importante față de forma inițială. „Este o problemă faptul că pensiile sunt egale cu salariul. Aceasta va fi rezolvată”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a mai precizat că toate cele patru partide din coaliție au o „părere convergentă” și că noua lege a pensiilor speciale ar putea fi adoptată până la finalul acestui an. Proiectul Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, pentru care Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament la 1 septembrie, prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani și limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, că Guvernul va relua demersul privind reforma pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea pe motive procedurale. Șeful Executivului a subliniat că obiectivul rămâne unul prioritar și asumat de întreaga coaliție de guvernare.

„CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate. Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci privilegii insuportabile social și bugetar”, a spus premierul Ilie Bolojan.

Acesta a explicat că decizia Curții a vizat faptul că Guvernul nu a așteptat integral termenul de 30 de zile pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul

CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie. Standardul fixat de CCR va fi respectat”, a precizat Bolojan.

„Reforma pensiilor magistraților nu este dorința unui om politic sau a unui partid, ci o nevoie a României”, a conchis premierul.

România beneficiază de sprijinul experților europeni pentru pregătirea proiectelor care vor fi finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), a anunțat Guvernul, miercuri, într-un comunicat de presă.

O nouă rundă de consultări a avut loc la Palatul Victoria, sub coordonarea șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, cu participarea experților Comisiei Europene și a reprezentanților ministerelor implicate în elaborarea portofoliului național de proiecte.

România urmează să beneficieze de un împrumut de 16,68 miliarde de euro, fiind a doua țară din Uniunea Europeană ca valoare a fondurilor disponibilizate prin Programul SAFE, un mecanism european destinat consolidării capacităților de apărare și securitate.

După discuții, oficialii europeni și români au efectuat vizite de lucru la Uzina Mecanică București, unde se produc transportoarele blindate Piranha, și la baza aeriană a Ministerului Afacerilor Interne, unde sunt operate echipamente civile și militare.

„Sprijinul Comisiei Europene este esențial pentru definitivarea listei de proiecte ale României, achizițiile comune și creșterea interoperabilității. Ne concentrăm pe dezvoltarea industriei naționale de apărare și integrarea acesteia în lanțurile valorice europene”, a declarat Mihai Jurca.
Guvernul are în vedere, prin Programul SAFE, dotarea structurilor de securitate și apărare civilă cu echipamente moderne, precum și dezvoltarea capacităților de producție de drone aeriene și maritime, în parteneriat cu Ucraina și statele de pe Flancul Estic al NATO.

România va propune Comisiei Europene lansarea unui dialog extins între țările de pe Flancul Estic pentru coordonarea sistemelor de detecție și interceptare a dronelor, menite să constituie o linie unitară de apărare aeriană pentru întreaga Europă.
La întâlnire au participat, din partea Comisiei Europene, Herald Ruijters, Director General Adjunct DG DEFIS și coordonator SAFE, Fabio Liberti, Marta Sadel și Alina Elena Manea, precum și miniștrii Economiei, Apărării, Afacerilor Interne, Transporturilor, Justiției și reprezentanți ai structurilor de securitate națională.
Mecanismul SAFE are un buget total de 150 de miliarde de euro, oferit sub formă de împrumuturi până la 31 decembrie 2030, și este destinat investițiilor în industria europeană de apărare.

Contractul de execuție pentru Spitalul Regional de Urgență Iași a fost semnat vineri, marcând începutul etapei de construcție efectivă a celui mai important proiect de infrastructură medicală din regiunea Moldovei, a anunțat Alexandru Rafila, fostul ministru al Sănătății.

„După finalizarea proiectului tehnic și a lucrărilor de amenajare a terenului realizate în ultimii trei ani, intrăm acum în etapa de construcție efectivă a spitalului de urgență care va deservi întreaga Moldovă și va oferi servicii medicale la cele mai înalte standarde”, a declarat Rafila.
Fostul ministru a subliniat că acest proiect strategic reprezintă „un pas esențial în modernizarea sistemului public de sănătate și în reducerea inegalităților regionale privind accesul la servicii medicale”.

Potrivit acestuia, Spitalul Regional de Urgență Iași face parte dintr-un program național care include și spitalele regionale de la Cluj și Craiova, aflate în diferite stadii de implementare.

„Proiectarea celor trei spitale regionale este consolidată și avansează. În acest an demarează execuția construcției la Craiova și, în curând, după semnarea contractului, la Iași”, a precizat Rafila.

Deputatul a menționat că unitatea medicală va fi realizată în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, care va contribui la formarea resursei umane înalt calificate necesare pentru noul spital.
„Visul oricărui medic este să lucreze într-un spital modern, capabil să răspundă nevoilor complexe de tratament ale pacienților. Iar visul nostru comun devine realitate”, a spus Rafila, exprimându-și încrederea că spitalul va fi inaugurat „în următorii patru ani”.
El i-a mulțumit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, pentru sprijinul acordat în toate etapele proiectului, „așa cum a făcut-o și când a fost secretar de stat”.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță care prevede extinderea protecției salariaților în cazul insolvenței angajatorilor din sectoarele strategice.

Principala modificare propusă vizează majorarea plafonului Fondului de garantare a creanțelor salariale, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare angajat. În plus, perioada acoperită de Fond va fi extinsă de la 5 luni la 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare deschiderii procedurii de insolvență.

Proiectul mai prevede și introducerea unei norme tranzitorii pentru cererile depuse înainte de intrarea în vigoare a ordonanței, acestea urmând să fie soluționate conform legislației existente la momentul depunerii.
„Trebuie să protejăm sectoarele strategice ale economiei și forța de muncă calificată. Am ascultat propunerea sindicatelor și am considerat-o corectă: extindem protecția oferită prin Fondul de garantare”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.
Fondul de garantare are rolul de a asigura plata creanțelor salariale pentru angajații ale căror companii intră în insolvență, oferind protecție suplimentară în contextul vulnerabilităților economice.b

Ministerul Afacerilor Interne derulează, de mai multe luni, un proces amplu de modernizare instituțională, care vizează regândirea procedurilor, optimizarea structurilor interne și adaptarea la noile provocări de securitate, a declarat miercuri ministrul de interne, Cătălin Predoiu.

„În minister, în structuri, în arme, se desfășoară de câteva luni de zile un efort important de regândire a unor proceduri, de modernizări și de încadrare în constrângeri bugetare, pe care înțelegem să le abordăm responsabil”, a afirmat Predoiu.

Acesta a precizat că reformele sunt menite să crească performanța instituțiilor din subordinea MAI, în contextul evoluțiilor tehnologice rapide și al amenințărilor tot mai complexe la adresa siguranței publice.

„Este important să ne modernizăm permanent, să ne autoevaluăm continuu și să găsim metode noi de a performa în condiții de provocări care se diversifică și cresc în intensitate”, a adăugat ministrul.
Cătălin Predoiu a mai anunțat că este în derulare un proiect de reformă a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), iar procesul de recalibrare și reconfigurare va fi extins la toate structurile ministerului.
„Știm unde vrem să mergem, iar această destinație este foarte simplu de descris: mai multă siguranță pentru cetățeni”, a subliniat ministrul Afacerilor Interne.