Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Răsvan Angheluță” din Galați, redeschis în septembrie în urma unei ample investiții a Consiliului Județean, a fost complet modernizat și transformat într-o clădire inteligentă, eficientă energetic și prietenoasă cu mediul.

Proiectul, derulat de Consiliul Județean Galați și finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a avut o valoare totală de 15,1 milioane de lei (3 milioane de euro).
Modernizarea clădirii cu o suprafață de 5.688 mp a inclus reabilitarea termică integrală, modernizarea sistemelor de încălzire, climatizare și iluminat, precum și implementarea unor soluții de energie regenerabilă: panouri fotovoltaice, pompe de căldură, captatoare solare și un sistem de stocare a energiei electrice. În plus, au fost instalate trei stații de încărcare pentru vehicule electrice.

„Prin această investiție verde, una dintre cele mai mari de acest fel din țară, adăugăm muzeului o nouă dimensiune: aceea a unei clădiri inteligente, la cele mai înalte standarde de mediu, unde am reușit să reducem cu peste 90% consumul de energie și cu aproape 97% emisiile de carbon comparativ cu perioada de dinainte de modernizare”, a declarat, la inaugurare, Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Liderul administrației județene a subliniat și transformarea estetică a clădirii:
„Noua fațadă plină de culoare, reconfigurarea spațiilor interioare și elementele arhitecturale personalizate transformă muzeul într-un loc care te invită să intri cu bucurie și optimism. Am gândit această investiție pentru toate categoriile de vârstă, dar în primul rând pentru copii și tineri.”
Complexul Muzeal, care include Acvariul, Observatorul Astronomic și Planetariul, primește anual peste 100.000 de vizitatori.
Noua infrastructură „verde” este completată de sisteme inteligente de umbrire, monitorizare și gestionare eficientă a consumului energetic, menite să optimizeze constant utilizarea resurselor.

Comisia Europeană a anunțat luni actualizarea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru sursele externe de alimentare (EPS), ca parte a eforturilor de a introduce un încărcător comun pentru dispozitivele electronice.

Noile norme prevăd standarde mai ridicate de eficiență energetică și interoperabilitate, inclusiv porturi USB-C obligatorii pentru telefoane, laptopuri, routere și monitoare. Modificările ar urma să genereze economii de aproximativ 3% din consumul de energie al EPS-urilor până în 2035, reducând emisiile de gaze cu efect de seră cu 9% și emisiile de poluanți cu 13%, și să aducă consumatorilor economii de circa 100 de milioane de euro pe an.

În plus, un nou logo UE pentru încărcătorul comun va ajuta consumatorii să identifice dispozitivele compatibile și să ia decizii informate.

Normele vor intra în vigoare până la sfârșitul anului 2028, oferind producătorilor trei ani pentru implementare.

„Existența unor încărcătoare comune pentru telefoane, laptopuri și alte dispozitive este o mișcare inteligentă care pune consumatorii pe primul loc, reducând în același timp deșeurile energetice și emisiile”, a declarat comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen.
Această inițiativă se bazează pe eforturile anterioare de standardizare a porturilor și a tehnologiilor de încărcare realizate în cadrul Directivei revizuite privind echipamentele radio.

Datoria externă totală a României a crescut cu 18 807 milioane euro în perioada ianuarie – august 2025, ajungând la 222 317 milioane euro, arată datele publicate marți de Banca Națională a României (BNR).

În primele opt luni, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 18 789 milioane euro, comparativ cu 18 001 milioane euro în aceeași perioadă a anului precedent. În structura acestuia: balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 960 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 594 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 45 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mic cu 377 milioane euro.

Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 4 685 milioane euro, în creștere față de 4 224 milioane euro în perioada similară din 2024. Din acestea, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 3 251 milioane euro, iar creditele intragrup au fost de 1 434 milioane euro.

Datoria externă pe termen lung a atins 172 852 milioane euro la 31 august 2025, reprezentând 77,8% din total, în creștere cu 10,5% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 49 465 milioane euro, respectiv 22,2% din total, în creștere cu 4,9% față de finalul anului precedent.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,8% în primele opt luni ale anului, comparativ cu 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 5,9 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a fost de 102,6%, față de 103,6% la finalul anului trecut.

Pe șantierul noului spital din Tecuci, lucrările avansează într-un ritm alert, apropiindu-se de o nouă etapă importantă de execuție, anunță Costel Fotea, președintele CJ Galați.

După finalizarea elementelor verticale ale structurii de rezistență pentru etajul al treilea, care are o suprafață de 2.000 de metri pătrați, constructorii au început, în această săptămână, lucrările de cofrare a planșeului, pregătind astfel turnarea betonului programată pentru luna noiembrie.

În paralel, se desfășoară lucrări la zidăria etajelor inferioare, turnarea casei liftului, precum și amenajarea rezervorului de incendiu și a stației de gaze medicale.

Noua unitate medicală reprezintă o investiție a Consiliului Județean Galați, în valoare de 40 de milioane de euro, și va avea o suprafață desfășurată de 10.000 de metri pătrați. Finalizarea este programată pentru anul 2026.

Aici vor fi relocate 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu”, într-un spațiu modern, sigur și adaptat nevoilor pacienților.

„Noua unitate medicală – o investiție a Consiliului Județean Galați în valoare de 40 de milioane de euro – va avea o suprafață desfășurată de 10.000 mp și va fi gata în 2026. Aici vor fi mutate 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu”, într-un spațiu modern, sigur și adaptat nevoilor pacienților. Ne ținem de cuvânt: reconstruim din temelii sistemul de sănătate din Tecuci!”, a transmis Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat lansarea noii Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), proiect evaluat la 100 de milioane de euro și finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit ministrului, platforma reprezintă cel mai amplu proces de digitalizare din istoria sistemului medical românesc și urmărește eliminarea birocrației, integrarea datelor medicale și accesul rapid al pacienților la propriul dosar electronic.
„Noua platformă elimină hârtiile inutile, digitalizează biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile, iar istoricul medical va fi accesibil oricând, de pe telefon sau calculator”, a precizat Rogobete.

Primele module ale sistemului urmează să fie funcționale până la finalul acestui an, iar platforma completă să devină operațională până în august 2026.
Ministrul a subliniat că procesul de digitalizare „nu mai este o promisiune, ci o realitate care se construiește în timp real” și a adăugat că beneficiile vor fi resimțite direct de pacienți și de medici.
„Nu suntem perfecți. Uneori greșim. Dar muncim onest, ascultăm sistemul și corectăm din mers. Fiecare pas înainte înseamnă mai multă încredere în sistemul public de sănătate”, a transmis Rogobete.

Comisia Europeană a prezentat o nouă „Strategie privind reînnoirea generațiilor în agricultură”, menită să asigure viitorul alimentar, agricol și rural al Europei prin sprijinirea tinerilor fermieri și atragerea de noi generații către acest sector.

Obiectivul Comisiei este ca tinerii fermieri și noii intrați în agricultură să reprezinte 24% din totalul fermierilor europeni până în anul 2040, dublu față de nivelul actual. Pentru atingerea acestui scop, Bruxelles recomandă statelor membre să investească cel puțin 6% din cheltuielile agricole în măsuri care să favorizeze instalarea tinerilor fermieri.

Strategia include un pachet obligatoriu pentru întreprinderile nou-înființate, care va oferi tinerilor fermieri sume forfetare de până la 300.000 de euro pentru instalare, precum și instrumente de garantare și subvenții la dobândă prin colaborarea cu Banca Europeană de Investiții.

Comisia propune, de asemenea, crearea unui Observator funciar european pentru a crește transparența pieței terenurilor și a sprijini succesiunea fermelor.
Potrivit datelor CE, vârsta medie a fermierilor din Uniunea Europeană este de 57 de ani, iar doar 12% dintre aceștia au sub 40 de ani, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa sustenabilității pe termen lung a producției agricole europene.
„Tinerii fermieri sunt esențiali pentru securitatea alimentară și pentru viitorul zonelor rurale. Trebuie să le oferim condițiile necesare pentru a rămâne și a construi o viață în agricultură”, a transmis Comisia Europeană.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut la Palatul Victoria, o întrevedere cu Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie și locuințe. Discuțiile au vizat principalele provocări din domeniul energiei și al locuințelor, precum și modalități de consolidare a cooperării României cu Comisia Europeană în aceste sectoare.

Premierul Ilie Bolojan a arătat că, deși România a investit în ultimii ani în energie regenerabilă și în reabilitarea termică a clădirilor, aceste proiecte au fost derulate fragmentat, fără o coordonare la nivel naţional. Un alt subiect abordat s-a referit la investițiile în capacități de stocare a energiei și la extinderea interconectivității regionale, pentru o mai bună stabilitate a sistemului energetic.

„Pentru a echilibra producția și consumul, România trebuie să investească în stocare și în conectarea rețelelor energetice cu Vestul Europei. Aceste proiecte vor reduce costurile și vor crește siguranța energetică”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Prim-ministrul a mulțumit Comisiei Europene pentru sprijinul acordat în prelungirea termenului de funcționare a centralelor pe cărbune, măsură care contribuie la menținerea stabilității în perioada de tranziție către surse curate.

Totodată, a arătat interesul României pentru dezvoltarea energiei nucleare, prin retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și investiții în noile capacități planificate în zona Mării Negre. Având în vedere responsabilitățile comisarului și în domeniul locuințelor, a fost discutată posibilitatea extinderii programelor europene de sprijin pentru reabilitarea blocurilor vechi, în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și a confortului locativ.

Comisarul european Dan Jørgensen a salutat inițiativele României, subliniind importanța cooperării regionale și a investițiilor în infrastructura energetică pentru a elimina dependența de gazul rusesc. De asemenea, acesta a reiterat sprijinul Comisiei Europene pentru proiectele care contribuie la creșterea nivelului de trai al cetățenilor europeni: „Indiferent dacă vorbim de energie sau locuințe, obiectivul nostru comun este să oferim soluții reale care ridică standardul de viață al oamenilor.” La întrevederea de la Palatul Victoria, din partea Guvernului, alături de premierul Ilie Bolojan, au mai participat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și secretarul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Dragoș Hotea.

Europarlamentarul Dan Nica avertizează că prețurile ridicate la energie și lipsa interconexiunilor eficiente cu restul Uniunii Europene pun în pericol competitivitatea economiilor din Europa de Sud-Est.

În cadrul dezbaterii „Public–Private Dialogue on the Future of CESEC: Delivering Competitiveness”, organizate la București de Centrul Român al Energiei, Dan Nica a subliniat că România și întreaga regiune CESEC (Grupul de Cooperare pentru Europa Centrală și de Sud-Est în domeniul energiei) se confruntă cu cele mai mari prețuri la electricitate din UE — de cinci ori mai mari decât în Spania și de trei ori mai mari decât în Franța.

„Fără investiții urgente în rețele și în capacitatea de interconectare cu Vestul Europei – mai ales pe axa Austria–Ungaria–Slovacia – piața unică a energiei rămâne incompletă, iar diferențele de preț se adâncesc”, a declarat eurodeputatul român.

Potrivit acestuia, principala cauză a dezechilibrului este „bottleneck-ul structural” dintre Austria, Ungaria și Slovacia, care izolează Europa de Sud-Est de restul pieței interne a energiei.

Dan Nica a pledat pentru investiții europene rapide în interconexiuni, rețele și capacități de stocare, menționând că acestea sunt esențiale pentru a transforma regiunea într-un pilon solid al Uniunii Energetice.

„România a demonstrat că este un partener de încredere în construcția sistemului energetic european — am depășit ținta de interconectare de 15%, am dezvoltat masiv energia curată și am consolidat securitatea energetică regională”, a adăugat europarlamentarul.

Evenimentul a reunit factori de decizie europeni și reprezentanți ai industriei energetice, printre care Mechthild Wörsdörfer, Director General Adjunct al DG ENER, care au discutat despre modalitățile prin care pot fi reduse prețurile ridicate la energie și relansată competitivitatea în regiune.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) anunță că Banca Europeană de Investiții (BEI) a aprobat integral 7 noi proiecte transmise prin Fondul pentru Modernizare, în cadrul sesiunii 2/2025.

Valoarea totală a noilor investiții este de aproximativ 1,3 miliarde euro, prima tranșă solicitată fiind de 300 milioane euro. Aceste proiecte se adaugă portofoliului deja aprobat, ridicând totalul investițiilor gestionate de MTI la 2,366 miliarde euro, destinate modernizării și decarbonizării transporturilor din România.

Printre priorități se numără:
înlocuirea utilajelor energofage cu echipamente cu emisii zero;
achiziția de vehicule electrice pentru transport rutier, feroviar și naval;
dezvoltarea infrastructurii de mobilitate electrică și a rețelei naționale de stații de reîncărcare;
investiții în infrastructura navală și portuară pentru eficiență energetică.

MTI va publica în curând ghidurile solicitantului pentru cele cinci scheme de ajutor de stat pe platforma Fondului pentru Modernizare.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat contractul de finanțare prin Programul Sănătate a proiectului privind construirea unui Centru Integrat de Îngrijiri Paliative la Galați, un proiect în valoare totală de aproape 30 milioane de lei.

”Este un proiect de suflet, pentru că este vorba de un centru în care pacienții afectați de boli grave sau incurabile, precum formele avansate de cancer, vor putea primi sprijinul medical și uman de care au atâta nevoie.

De asemenea, este un proiect pe care ni l-am dorit foarte mult, pentru că la Galați nevoia de îngrijiri paliative este foarte mare. În prezent, Spitalul Județean are doar 10 paturi dedicate acestor servicii, iar cererea este mult peste posibilitățile actuale.

Noua unitate va funcționa într-o clădire modernă, cu patru etaje, dotată cu peste 1.000 de echipamente de ultimă generație. Centrul va dispune de 50 de paturi (saloane cu două, trei paturi), cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie și consiliere psihologică, săli de tratament și de socializare – totul gândit pentru confortul și necesitățile pacienților”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Finanțarea europeană, în valoare de 12,7 milioane de lei, a fost obținută de Consiliul Județean Galați prin Programul Sănătate, iar 16,8 milioane de lei vor fi asigurate, sub formă de cofinanțare, din bugetul propriu. Licitația pentru construirea noii unități, derulată cu clauză suspensivă, este în curs de finalizare, astfel încât lucrările efective vor putea începe în prima parte a anul viitor.

”Este un pas important pentru a le oferi celor aflați în suferință nu doar tratament, ci și demnitate, alinare și speranță”, a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.