Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că România derulează un proiect prin Banca Mondială privind dotarea centrelor de medicină legală. Acest termen de testare de 72 de ore va putea să fie scurtat, a explicat Rafila.

Proiectul a început în luna mai și se află într-o fază avansată. Grupul tehnic de lucru a elaborat specificațiile tehnice, încât la nivel național să fie dotate toate cele șase institute de medicină legală, dar și cele 36 de servicii de medicină legală, a anunțat ministrul Sănătății.

Alexandru Rafila susține că achiziția va fi realizată utilizând procedurile Băncii Mondiale și că după achiziție va fi asigurată instalarea echipamentelor și trainingul personalului.
„El va deveni operațional până la sfârșitul acestui an, iar acest termen de 72 de ore care este prevăzut în ordonanță practic, din punctul meu de vedere, va putea să fie scurtat, pentru că fiecare județ va beneficia de un astfel de laborator care poate să facă atât determinări calitative, cât și determinări cantitative a substanțelor stupefiante”, a mai spus Rafila.

În paralel, cele șase, șapte unități operaționalizate și care pot face din punct de vedere tehnic aceste determinări au arondate un număr de județe, iar probele biologice vor fi transportate de către MAI, mai susține ministrul.
„Facem tot posibilul, inclusiv angajarea de personal suplimentar în aceste centre care sunt deja dotate, încât acest termen de 72 de ore să fie respectat”, a precizat Alexandru Rafila.
Guvernul a adoptat joi ordonanța privind siguranța rutieră.

Asociația Pro Infrastructură anunță că Drumul Expres DEx6 Galați-Brăila nu va fi gata nici în decembrie 2024. 

„Galați-Brăila în 2023, ba nu, în 2024, de fapt 2025. Ministrul Grindeanu se chinuie de doi ani și jumătate să ghicească data când va fi inaugurat Drumul Expres DEx6 Galați-Brăila și nu-i iese deloc”, a scris Asociația Pro Infrastructură, pe Facebook.

Potrivit sursei citate, „în noiembrie 2022, apoi în ianuarie 2023, Grindeanu declara cu nonșalanță că va fi gata în 2023. În februarie 2023 noi am dezmințit cu vehemență termenul fantezist. (…)Din păcate, a intrat în sarabanda promisiunilor și antreprenorul, chiar prin vocea liderului său, domnul Umbrărescu, care în martie 2024 dădea ca sigură deschiderea DEx6 Galați-Brăila în acest an”.

„Suntem nevoiți să dezmințim din nou: în opinia noastră, drumul expres nu va fi gata nici în decembrie 2024. Călcâiul lui Ahile este podul hobanat peste Siret care nu este deloc o bagatelă și este mult întârziat”, susțin cei de la Pro Infrastructură.

Pe lângă promisiunile fanteziste, susțin cei de la Pro Infrastructură, foarte deranjantă este depășirea termenelor din contract și din autorizațiile de construire. (AC)

„Contractul pe cei 10,77 km dintre Brăila și Galați a fost semnat cu UMB în 15.04.2021, prevede 10 luni de proiectare și 24 de execuție și are ordine de începere din 01.07.2021 (proiectare), respectiv 10.01.2022 (lucrări în teren). Prima AC, aferentă celor aproximativ 7 kilometri ușori dinspre Brăila, a fost emisă în 24.12.2021, iar lucrările nu sunt gata la jumătate de an după expirarea celor 24 de luni de execuție. A doua AC a fost semnată de Grindeanu în 20.12.2022, pentru zona critică super-complicată dinspre Galați, și nu este nicio șansă ca scadența din decembrie 2024 să fie respectată. Concluzia: estimarea noastră realist-optimistă pentru inaugurare este primăvara 2025”,a  mai adăugat Asociația Pro Infrastructură.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că încă 4 miliarde de euro au fost contractate în ultima lună pe programele din exercitiul financiar 2021-2027 aferente Politicii de Coeziune

Anunțul a fost făcut miercuri, pe Facebook.
„Daca ar fi să fac o comparație cu vechea perioadă de programare 2014-2020, în anul 3 de implementare (2016) Romania reușea să aibă contracte semnate de doar 1,5 miliarde euro (și, evident, ne întrebam cu toții când vom reuși să absorbim banii europeni destinați României). Iată că acum, în doar o lună, semnam contracte de peste dublul valorii pe care o semnau reprezentanții României din acea perioadă într-un an întreg”, a comentat Adrian Câciu.

Potrivit ministrului, valoarea totală a contractelor semnate în acest an este de 10 ori mai mare decât a fost în exercițiul anterior raportat la același moment al implementarii cadrului financiar multianual (iulie 2016).
„Valoarea contractelor semnate pe programele finanțate din Politica de Coeziune 2021-2027 a ajuns la 15 miliarde euro (33% din alocare) la această dată, iar încă 6 miliarde de euro sunt în curs de contractare. Dacă vrei să ai absorbție de fonduri europene trebuie să ai contracte și beneficiari care să implementeze proiectele. Și să ai proiecte mature care să aducă beneficiul calitativ al absorbției și anume dezvoltarea economică menită să asigure convergența către economiile dezvoltate ale Europei”, a explicat ministrul Câciu.

Partidul REPER solicită o anchetă guvernamentală privind organizarea sesiunii de vară a bacalaureatului 2024. Informațiile apărute în spațiul public indică posibile interferențe în procesul de elaborare a subiectelor de examen, punând sub semnul întrebării integritatea întregului proces educațional, este justificarea demersului.

„În cazul în care există și cele mai mici suspiciuni asupra unei intervenții politice în elaborarea subiectelor de examen, aceste informații pot periclita coerența, obiectivitatea și legitimitatea întregului demers. În ultimii doi ani, asistăm la o decredibilizare a evaluărilor standardizate și la o estompare a legitimității acestora în spațiul public, în tocmai din cauza acestei gestiuni deficitare a procesului de organizare a examenelor. Solicităm un audit guvernamental asupra situației organizării examenului de bacalaureat, precum și un dialog național cu privire la reforma evaluărilor standardizate și o strategie de sprijin pentru elevii care susțin aceste examene”, a declarat Simina Tulbure, deputată REPER și membră în Comisia pentru învățământ.
REPER propune 10 soluții:
1. Anchetă guvernamentală independentă asupra organizării bacalaureatului 2024
2. Reformarea urgentă și transparentă a procesului de elaborare a subiectelor de examen
3. Implementarea unor măsuri antifraudă avansate tehnologic
4. Inițierea unui dialog național pentru reforma evaluărilor standardizate
5. Dezvoltarea unor strategii de sprijin personalizat pentru elevii care susțin examenele naționale
6. Revizuirea curriculei școlare pentru a reflecta mai bine nevoile actuale ale societății și economiei
7. Investiții semnificative în formarea continuă a cadrelor didactice
8. Crearea unui sistem de monitorizare independent pentru asigurarea calității în educație
9. Dezvoltarea unei strategii naționale de digitalizare a educației
10. Salarii competitive pentru profesori și introducerea unor criterii de bonificare pe baza rezultatelor, diferențiate în funcție de parametrilor socio-economici ai localităților unde activează.

Comisia Europeană a anunțat că va oferi Republicii Moldova un împrumut în valoare de 50 de milioane de euro în condiții avantajoase. O plată suplimentară de 22,5 milioane de euro sub formă de granturi se va efectua până la sfârșitul lunii iulie.

CE anunță că sprijinul financiar va ajuta Moldova să își acopere o parte din nevoile de finanțare pentru 2024. De asemenea, ajutorul va sprijini stabilitatea macroeconomică a țării, permițându-i în același timp continuarea reformelor.

„Deși economia sa a înregistrat o creștere modestă în 2023, după o recesiune profundă în 2022, Republica Moldova este în continuare afectată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și continuă să se confrunte cu provocări grave în materie de securitate energetică”, anunță Comisia Europeană.
Aceasta este a patra tranșă din cadrul actualei asistențe macrofinanciare acordate Moldovei, după ce Comisia a concluzionat că țara a îndeplinit condițiile de politică convenite cu UE pentru deblocarea acestei plăți.
„Moldova a îmbunătățit guvernanța sectorului său public și a consolidat independența Băncii Naționale a Moldovei. Republica Moldova a consolidat, de asemenea, statul de drept, adoptând o lege privind evaluarea extraordinară (și anume, verificarea de securitate completă) a judecătorilor. S-au înregistrat, de asemenea, progrese în ceea ce privește combaterea corupției printr-o mai bună colaborare între agențiile de combatere a corupției și autoritățile de aplicare a legii. De asemenea, Moldova a luat măsuri pentru a sprijini energia din surse regenerabile și și-a reformat Codul vamal, care este acum pe deplin aliniat la Codul vamal al Uniunii. În plus, Moldova a adoptat o strategie națională pentru dezvoltare economică, care oferă o viziune ambițioasă pentru orientarea politicilor sale economice până în 2030”, mai anunță CE.

Asistența macrofinanciară face parte din efortul mai amplu al UE de a sprijini Republica Moldova pentru a face față numeroaselor provocări cu care se confruntă în ultimii ani. Contribuția totală se va ridica la 295 de milioane EUR și va ajuta, de asemenea, Moldova să avanseze pe calea sa europeană.

Consiliul Județean Galați investește în aparatură medicală nouă și performantă pentru diagnostice cât mai precise și tratamente inovatoare. A fost achiziționat un SPECT-CT, un echipament modern de medicină nucleară, care va oferi pacienților acces la investigații scintigrafice moderne.

„Înlocuim astfel vechiul echipament de scintigrafie, în cadrul unei investiții de 5 milioane de lei. Noul SPECT-CT oferă imagini de înaltă rezoluție, reducând și timpul necesar pentru obținerea și interpretarea rezultatelor. Înainte de instalarea noului echipament, va fi amenajat spațiul în care va funcționa acest echipament medical”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

SPECT-CT-ul permite medicilor să analizeze din punct de vedere funcțional diferite țesuturi și organe, folosind o tehnologie avansată de procesare și creare a imaginilor.
Acest echipament medical este utilizat pentru diagnosticarea unei game complexe de afecțiuni, inclusiv cele din sfera oncologică

Premierul Marcel Ciolacu a comentat cazul fetei ucise de urs pe un traseu din Munții Bucegi. El a anunțat că va cere modificarea legii printr-o sesiune extraordinară în Parlament. Viața oamenilor primează, dar nu se va da liber la împușcat urșii în România, a explicat șeful Guvernului.

Parlamentarii vor stabili modul în care poate fi rezolvată problema urșilor agresivi.
„Am vorbit și cu domnul ministru, am vorbit și cu cei mai implicați și mai știutori în domeniu. Este o aglomerație în anumite zone, urșii nu mai au mâncare suficientă și de asta coboară. Am vorbit și cu domnul Simonis, președinte Camerei Deputaților, pentru că modificarea nu se poate face decât prin Parlament. După discuțiile cu Ministrul Mediului pornim o inițiativă și vom cere o sesiune extraordinară în Parlament”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

El a explicat că urșii nu vor fi împușcați „fiecare cum dorim și când dorim”. O tânără de 19 ani a murit, marți, după ce a fost atacată de urs, în zona Jepii Mici din Munții Bucegi

Vicepreședintele USR Vlad Voiculescu a câștigat procesul intentat PSD pe tema achiziției de vaccinuri. Fostul ministru al Sănătății a susținut că membrii PSD au făcut afirmații mincinoase și defăimătoare.
Anunțul a fost făcut pe Facebook.

„Pentru minciunile oribile la adresa mea - cele cu «miliardul furat din vaccinuri» - PSD este obligat de instanță să îmi plătească despăgubiri în valoare de 25.000 euro cu titlu daune morale”, a anunțat Vlad Voiculescu.

Instanța a mai decis să oblige PSD să retragă mesajele care au provocat procesul.

„Mai mult, instanța obligă pârâtul să șteargă postările mizerabile de pe Facebook și să publice, pe propria cheltuială, dispozitivul prezentei hotărâri, după rămânerea sa definitivă, în două publicaţii de circulaţie naţională, pe site-ul pârâtului PSD şi pe reţelele se socializare Facebook şi Telegram”, a precizat Vlad Voiculescu.

Lucrările de pe Valea Oltului au reînceput marți dimineață, la ora 6.00, și au continuat până la ora 20.00, când s-a redeschis circulația pe DN7 (între Boița și Lazaret).
Echipele sunt bine mobilizate și intervin în 8 puncte de lucru pentru defrișarea arborilor și îndepărtarea de pe versant a maselor de pământ și de rocă instabile, anunță ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

„Încă din prima zi s-a avansat foarte bine: au fost tăiați peste 800 din cei 20.000 de arbori aflați în zona critică a versantului. Tot luni au fost asigurate traseele pentru accesul la parcelele de pădure de pe zonele montane înalte”, a transmis, marți, Sorin Grindeanu.

În paralel, echipajele aflate pe zona drumului degajează copacii și masele de rocă și de pământ care cad pe carosabil, astfel încât circulația să poată fi deschisă rapid în intervalele 7.30- 8.00 și 16.30- 17.00, dar și la ora 20.00.
Antreprenorul turc trebuie să defrișeze cele 10 ha de pădure din zona versantului din proximitatea DN7 (zona critică) în perioada 8 iulie- 9 august.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat o declarație comună a unor lideri NATO privitoare la un nou pachet de apărare aeriană pentru Ucraina. Documentul a fost prezentat de Casa Albă.

În declaraţia comună a președintelui american Joe Biden, premierului olandez Dick Schoof, cancelarului german Olaf Scholz, premierului italian Giorgia Meloni, preşedintelui român Klaus Iohannis şi preşedintelui ucrainean Volodomir Zelenski se arată că Ucraina va primi sisteme strategice suplimentare de apărare aeriană.

„Astăzi, anunţăm că, în mod colectiv, furnizăm Ucrainei sisteme strategice de apărare aeriană suplimentare, inclusiv baterii Patriot suplimentare donate de Statele Unite, Germania şi România; componente Patriot donate de Ţările de Jos şi alţi parteneri pentru a permite funcţionarea unei baterii Patriot suplimentare; şi un sistem SAMP-T suplimentar donat de Italia. Aceste cinci sisteme strategice de apărare aeriană vor contribui la protejarea oraşelor, civililor şi soldaţilor ucraineni, iar noi ne coordonăm îndeaproape cu guvernul ucrainean, astfel încât aceste sisteme să poată fi utilizate rapid. Lucrăm la anunţarea în acest an a altor sisteme strategice de apărare aeriană pentru Ucraina”, scrie în declarație.

Casa Albă a anunțat și strategie pe termen mediu.

„În plus, în lunile următoare, Statele Unite şi partenerii intenţionează să furnizeze Ucrainei zeci de sisteme tactice de apărare aeriană, inclusiv NASAMS, HAWKs, IRIS T-SLM, IRIS T-SLS şi sisteme Gepard. Aceste sisteme vor extinde şi consolida în continuare acoperirea de apărare aeriană a Ucrainei. Mai mulţi aliaţi - inclusiv Canada, Norvegia, Spania şi Regatul Unit - vor continua să joace un rol esenţial în furnizarea acestor sisteme, iar mulţi alţi susţinători ai Ucrainei vor contribui la furnizarea de interceptoare. În ceea ce le priveşte, Statele Unite vor reprograma livrările planificate de interceptoare critice de apărare aeriană din cadrul vânzărilor militare externe, în coordonare cu partenerii, astfel încât acestea să fie livrate Ucrainei, furnizând Ucrainei sute de interceptoare de apărare aeriană suplimentare în cursul anului următor", se precizează în declaraţia comună ce a fost publicată de Casa Albă după terminarea discursului lui Biden de la Summitul NATO.