Președintele PNL, Nicolae Ciucă, s-a întâlnit cu seniorii liberali. De când PNL se află la guvernare, din 2019, pensiile românilor au crescut cu peste 60%, le-a spus Ciucă seniorilor.
Liderul PNL a vorbit despre respectul pe care îl merită pensionarii.
„Vârstnicii merită tot respectul nostru pentru că pe umerii și munca lor s-a construit România de azi. De când PNL se află la guvernare, din 2019, pensiile românilor au crescut cu peste 60%. Și vom continua să arătăm aceeași grijă pentru toate nevoile seniorilor și de acum înainte”, a scris, pe Facebook, Nicolae Ciucă.
Președintele PNL a participat, miercuri, la ședința Biroului Politic Național al Organizației Seniorilor Liberali.
Premierul Marcel Ciolacu anunță că academiile de fotbal publice sau private vor primi finanțare de la bugetul de stat. Banii vor fi alocați doar pentru copii și juniori. „Pentru fiecare leu cheltuit de FRF sau cluburi, statul român va aloca, de asemenea, un leu”, a explicat prim-ministrul.
Decizia a fost influențată de evoluția naționalei de fotbal de la EURO 2024.
„Cred că după performanța fotbaliștilor noștri la EURO 2024, care a declanșat pentru noi toți emoție și mândrie națională, trebuie să facem pași concreți ca să asigurăm naționalei o resursă constantă de tineri valoroși. De aceea, aprobăm un memorandum prin care finanțăm de la bugetul de stat academiile de fotbal publice sau private, pe baza clasificării făcute de Federația Română de Fotbal”, a anunța,t joi, Marcel Ciolacu.
„Pentru fiecare leu cheltuit de FRF sau cluburi, statul român va aloca un leu, a mai spus premierul. Modeul va fi cel al academiei lui Gheorghe Hagi.
„Singura condiție este ca destinația exclusivă a finanțării să fie pentru copii si juniori. Cred că acesta este traseul corect; este un model de succes pus în practică de Gică Hagi și Gică Popescu la Academia de la Constanța. Actuala națională are mulți jucători crescuți acolo, trebuie să recunoaștem asta, să ne înclinăm în fața lui Hagi și să multiplicăm acest exemplu la nivel național”, a precizat Marcel Ciolacu.
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a comentat anunțul privind data alegerilor prezidențiale și parlamentare. Coaliția a demonstrat maturitate, iar pentru acest lucru le mulțumesc partenerilor noștri, a spus Ciucă.
Mesajul a fost transmis pe Facebook.
„Mă bucur că am ajuns la un acord cu privire la data alegerilor și că acestea vor fi la termen. S-a dovedit că propunerea PNL a fost cea potrivită. Coaliția a demonstrat maturitate, iar pentru acest lucru le mulțumesc partenerilor noștri. Este un lucru bun că s-a încheiat perioada în care politicienii umpleau mass-media cu dezbaterile despre data alegerilor, în loc să se concentreze pe problemele reale ale oamenilor. În cele din urmă, s-a demonstrat că dialogul este soluția, așa cum este firesc într-o societate democratică dezvoltată. Și acesta este un lucru pe care PNL îl va susține întotdeauna”, a transmis liderul PNL.
Ciucă a dezvăluit care va fi strategia PNL.
„În vederea următoarelor alegeri, ne vom angaja într-o campanie constructivă, axată pe viziunea noastră pentru țară și pentru bunăstarea românilor, mai degrabă decât pe denigrarea adversarilor, așa cum se obișnuiește adesea în politică. În viitoarele alegeri prezidențiale, va trebui să alegem între cei care alimentează conflictele politice și folosesc populismul și egoismul în activitatea lor și cei care pot aduce țării o conducere de dreapta – puternică, liberală, în slujba oamenilor și a României. Ca principal partid de dreapta, PNL are puterea de a uni românii și de a oferi țării un președinte cu adevărat reprezentativ. Fiecare vot contează enorm. Dacă votul de dreapta se fragmentează, riscăm să ajungem cu un președinte care nu ne reprezintă valorile și interesele - și nu putem permite asta”, a precizat Nicolae Ciucă.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat miercuri că traficul auto pe Valea Oltului va fi restricționat timp de o lună. Măsura se va aplica începând de pe 8 iulie. În zonă se vor face lucrări la autostrada Sibiu-Pitești, iar circulația mașinilor va fi interzisă pe parcursul zilei.
Lucrările de pe viitoarea Autostradă A1 Sibiu – Pitești vor ajunge într-un sector unde se vor face defrișări. Căderile de copaci și de pietre ar putea pune în pericol mașinile care trec pe DN 7. De aceea, autoritățile au decis să interzică traficul auto pe parcursul zilei de pe 8 iulie până pe 9 august.
„Aceste lucrări nu pot fi făcute sub trafic, ar pune în pericol viața celor care trec prin zonă. Nu există alte variante. Vrem autostradă, trebuie să facem aceste lucrări”, a declarat Sorin Grindeanu.
Ziua, șoferii circula pe rute alternative.
„Circulația va fi închisă doar ziua, pe parcursul nopții circulația va fi deschisă”, a adăugat ministrul Sorin Grindeanu.
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) anunță că a înregistrat, în primele șase luni ale anului 2024, peste 640.000 de proprietăți, gratuit pentru cetățeni, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF). Finanțarea a fost asigurată din veniturile proprii ale ANCPI și din fonduri europene. În aceeași perioadă, au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în 34 de unități administrativ-teritoriale (UAT) și în sectoare cadastrale, cu o suprafață de peste 500.000 de hectare. În total, prin programele derulate, ANCPI a finalizat înregistrarea proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în 259 de localități și sectoare cadastrale, suprafața înregistrată depășind 5,7 milioane de hectare.
ANCPI, instituție publică în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), realizează lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, gratuit pentru cetățeni, în 2.211 UAT-uri, din totalul de 3.181. Suprafața în lucru, pentru care vor fi deschise noi cărți funciare, este de peste 6,4 milioane de hectare. Finanțarea este asigurată din veniturile proprii ale ANCPI, prin PNCCF și din fonduri europene, nerambursabile.
Dintre cele 259 de localități, în care au fost finalizate lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților, 134 au beneficiat de fonduri europene prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, finanțat prin POR.
În prezent, se desfășoară lucrări de cadastru sistematic, la nivelul întregii localități, cu finanțare europeană, în 514 comune.
Sunt în derulare lucrări de înregistrare sistematică, cofinanțate de ANCPI, în 18 UAT-uri și în 752 de sectoare cadastrale, cu o suprafață de 130.619,76 de hectare.
Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor APIA, au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 7,75 milioane de hectare (81%).
De la începutul anului, ANCPI a acordat două etape de finanțare. Astfel, în cadrul etapei a X-a, au fost alocate peste 300 de milioane de lei pentru primăriile care doresc să înceapă sau să continue lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților pe sectoare cadastrale. Fiecare primărie poate primi până la 160.000 de lei. Din totalul primăriilor eligibile, 2.007 intenționează să acceseze sumele puse la dispoziție.
În cadrul celei de-a XI-a etape, ANCPI a alocat 25 de milioane de lei pentru primăriile interesate să întocmească planuri parcelare. 248 de primării au anunțat că doresc să acceseze etapa a XI – a de finanțare.
Lucrările de întocmire a planurilor parcelare se derulează similar procesului de înregistrare sistematică a proprietăților și se finalizează cu înscrierea din oficiu în cărți funciare noi a imobilelor cuprinse în planul parcelar.
ANCPI a acordat cofinanțări pentru realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru opt UAT-uri și 283 de sectoare cadastrale, cu o suprafață de 52.200,17 hectare. Totodată, ANCPI a acordat peste 22.200.000 de lei finanțare din veniturile proprii, în cadrul PNCCF, pentru intabularea a peste 55.000 de hectare aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului.
PNCCF are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primăriilor.
ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, care completează obiectivul PNCCF prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 hectare, din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Bugetul alocat a fost de 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 – fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 – cofinanțare de la bugetul de stat.
Proiectul a fost finanțat în cadrul Axei prioritare 11 din Programul Operațional Regional până la 31 decembrie 2023 și a fost etapizat, astfel încât, în perioada 2024-2027, ANCPI beneficiază de fonduri europene prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF).
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în consultare publică proiectul de ordonanță de urgență privind implementarea unor prevederi din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung în domeniul mediului, apelor și pădurilor, precum și pentru modificarea unor acte normative.
În acest sens, pentru asigurarea unui control eficient în slujba cetățeanului, se înființează Garda Națională de Mediu, Ape și Păduri (GNMAP), prin reorganizarea Gărzii Naționale de Mediu și a Gărzii Forestiere Naționale. „Crearea unei instituții unice de control va elimina lacunele de competență dintre diversele instituții aflate în subordinea MMAP. Astfel, vom avea o singură instituție puternică, capabilă să gestioneze spețe complexe pe toate domeniile de gestionate de ministerul nostru”, a precizat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.
Totodată, Garda Națională de Mediu, Ape și Păduri preia de la Administrația Națională „Apele Române” activitatea de inspecția apelor și personalul cu atribuții de inspecția apelor.
Conducerea GNMAP va fi asigurată de un comisar general cu rang de secretar de stat, ajutat de doi comisari generali adjuncți cu rang de subsecretar de stat și un secretar general, numiți prin decizie a prim-ministrului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Potrivit aceluiași proiect de OUG, în vederea asigurării unei gestionări unitare a procedurilor de emitere a actelor de reglementare în domeniul mediului, precum și pentru administrarea durabilă a ariilor naturale protejate, se înființează Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), instituţie publică cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, finanțată de la bugetul de stat și din venituri proprii, aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Această instituție va fi creată prin comasarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și structurilor teritoriale din subordinea acesteia. „Această nouă instituție are rolul de a scurta termenele și a eficientiza procedurile de avizare, care în prezent sunt foarte greoaie și complicate. Punem astfel cetățeanul în centrul procesului de avizare și ne propunem să ușurăm demersurile persoanelor fizice și ale agenților economici, care vor obține avize și autorizații într-un singur loc, fără a se plimba cu dosarele de la o instituție la
alta”, a explicat ministrul Mircea Fechet.
Conducerea Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate este asigurată de un președinte cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreședinți cu rang de subsecretar de stat și un secretar general, numiți prin decizie a prim-ministrului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
„Nu în ultimul rând, venim în sprijinul angajaților din teritoriu, deoarece acest proces de reorganizare prevede întărirea capacității administrative a instituțiilor și departamentelor teritoriale. De asemenea, prin acest act normativ ne atingem obiectivele în ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare, reducem numărul de demnitari și posturile aferente cabinetelor acestora și redistribuim personalul acolo unde este cea mai mare nevoie. Vreau să asigur toți angajații MMAP și ai structurilor din subordine că avem nevoie de fiecare dintre ei și că nimeni nu va avea de suferit în urma acestei reforme administrative”, a adăugat demnitarul.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a vizitat Penitenciarul București Jilava. Gorghiu a analiza modul în care s-a desfășurat operațiunea de modernizare. Penitenciarul Jilava are, de marți, alte 124 de locuri de cazare modernizate la standarde europene, a anunțat ministrul Justiției.
Ea a mai anunțat că până la sfârșitul anului numărul locurilor va fi suplimentat cu 100.
„De astăzi, Penitenciarul Jilava are alte 124 de locuri de cazare modernizate la standarde europene. Sunt locuri cu 4 mp pentru fiecare deținut. Iar până la sfârșitul anului, numărul acestora se va suplimenta cu alte 100”, a transmis Alina Gorghiu pe Facebook.
Ministerul Justiției anunță că realizarea acestei investiții vine în continuarea noilor locuri de cazare realizate în anul 2022 (52 de locuri) și în 2023 (210 de locuri). Lucrările vor continua și în viitor, pentru anul 2024 fiind deja semnat contractul pentru construcția altor 100 de locuri noi de cazare care vor fi finalizate tot anul acesta.
„Penitenciarul București Jilava realizează an de an investiții pentru realizarea de noi locuri de cazare la standarde europene, 124 tocmai au fost finalizate. Investițiile totale numai la acest penitenciar în 2023 și în 2024 până în prezent sunt de aproape 6,4 milioane lei, dintre care aproape 6 milioane spațiile propriu zise iar restul pentru dotările aferente. Este un efort major pe care statul român îl face pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție. Reamintesc faptul că anul acesta au început, pentru prima dată după anul 2000, lucrările la unități noi ale sistemului penitenciar, la Unguriu (jud Buzău) și la Berceni (jud Prahova). La finalul acestui an, vom avea 20% grad de execuție a lucrărilor, ceea ce este spectaculos. Reușim într-un an de zile ceea ce nu s-a reușit în ultimii 30 și ceva de ani în România. Sper ca ANP să continue în ritmul acesta, pentru că realmente este nevoie de infrastructură nouă în sistem”, a declarat Alina Gorghiu.
Penitenciarul București Jilava are un efectiv de 1.156 de persoane private de libertate. De asemenea, unitatea este în mod constant între primele 3 din țară după numărul deținuților folosiți la muncă și după cuantumul veniturilor realizate. În prezent, sunt deschise 74 puncte de lucru cu 632 deținuți (54,67%) din care 411 muncesc în interiorul penitenciarului, în interesul locului de deținere (bucătărie, grădină, construcții, etc.), 4 deținuți sunt selecționați în regim de prestări servicii în interiorul locului de deținere și 217 în exterior. Dintre aceștia, 54 de deținuți în regim deschis muncesc fără supraveghere. Veniturile realizate din munca deținuților în anul 2023 au fost de 8.956.625 lei, iar în anul 2024, până în prezent, ele sunt la un nivel de 4.557.351 lei (60.12 % din planul propus). De asemenea, Penitenciarul a realizat în anul 2023 o producție proprie de legume de 52,59 tone (128,4% din necesarul unității), potrivit MJ.
Perioada de înscriere a firmelor în cadrul Schemei de ajutor de minimis pentru operatorii economici în vederea modernizării şi dezvoltării stațiunilor balneare și balneoclimatice va fi prelungită cu două săptămâni, până la 15 iulie 2024, ora 17:00, anunță Ministerul Economiei.
Perioada de aplicare a fost deschisă în data de 20 iunie 2024 și era programată să se închidă luni, 1 iulie 2024, ora 17:00.
Valoarea totală a cererilor de finanțare depuse până la ora publicării anunțului însumează aproximativ 11 milioane lei, dintr-un buget total alocat pentru anul 2024 de 15 milioane lei.
Potrivit Ministerului Economiei, în cadrul programului se poate acorda o alocare financiară nerambursabilă, reprezentând maximum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile, exclusiv TVA, aferente proiectului, în limita unui plafon de 200.000 euro, putând fi finanțate următoarele tipuri activități eligibile: extinderea și reabilitarea de structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, alimentație publică și tratament balnear, inclusiv a rețelelor de captare și transport a factorilor naturali de cură, construcția, extinderea și reabilitarea obiectivelor culturale, sportive și de agrement din stațiunile balneare și balneoclimatice, achiziția de echipamente, mobilier și aparatură medicală specifice tratamentelor balneare și formarea profesională a personalului angajat în domeniul HoReCa.
Contractarea se va face conform principiului primul venit-primul servit, în limita bugetului alocat pe anul acesta.