Consiliul Județean Galați anunță că peste 6.000 de persoane au vizitat, în primul weekend de la deschidere, zona de agrement Bob & Bike Adrenalina Gârboavele, un proiect descris drept unic în România prin facilitățile oferite.

Potrivit autorităților județene, în perioada 16–19 aprilie, vizitatori din județul Galați, dar și din zonele învecinate, au participat la activitățile din complexul de agrement situat în Pădurea Gârboavele.

„În total, au fost înregistrate 2.321 de curse de bob Alpin Coaster și 1.581 de curse pe pista de speed-bob – unică în România –, iar 180 de persoane au utilizat panoul de escaladă de 10 metri”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

De asemenea, vizitatorii au avut acces la două trasee pentru biciclete – unul destinat familiilor, cu o lungime de 2,6 kilometri, și unul competițional, de 4,3 kilometri –, precum și la zone de relaxare, locuri de joacă, foișoare și un amfiteatru în aer liber.
Reprezentanții administrației județene subliniază că noua zonă de agrement reprezintă un punct de atracție important pentru turismul local și regional. Complexul Bob & Bike Adrenalina Gârboavele este deschis publicului de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00–20:00.

Partidul Social Democrat a decis luni seară retragerea miniștrilor săi din Guvernul condus de Ilie Bolojan, în urma unui vot intern în care aproape întreaga conducere extinsă a formațiunii a susținut această opțiune.

Potrivit datelor prezentate în cadrul consultării interne, 97,7% dintre cei aproximativ 5.000 de delegați prezenți au votat „pentru” ieșirea de la guvernare, în timp ce doar 2,3% s-au pronunțat împotrivă. În total, 4.949 de membri PSD și-au exprimat opțiunea.

Decizia a fost luată în cadrul unui mecanism de consultare internă similar celui utilizat de social-democrați și la momentul intrării la guvernare alături de PNL, UDMR, USR și reprezentanții minorităților naționale.

Deputatul Viorica Sandu a lansat un atac dur la adresa actualei situații economice, susținând că românii resimt deja efectele unei crize profunde în viața de zi cu zi.

„Economia se prăbușește, iar românii simt asta zi de zi în facturi, în coșul de cumpărături, în nivelul de trai. Suntem deja în criză! Suntem deja în recesiune!”, a declarat parlamentarul Viorica Sandu.

Aceasta a subliniat că măsurile economice recente au afectat în mod direct categoriile vulnerabile și clasa de mijloc. „Austeritatea a lovit exact acolo unde doare cel mai tare: în oamenii cu venituri mici și medii. Cei vulnerabili au fost împinși și mai jos, iar clasa de mijloc începe să dispară”, a afirmat Viorica Sandu.

Scăderi ale puterii de cumpărare

În ceea ce privește veniturile populației, deputatul susține că situația este tot mai dificilă pentru salariați. „Salariații au pierdut masiv: puterea de cumpărare a scăzut cu peste 8% în doar câteva luni”, a precizat aceasta.

Totodată, în anumite sectoare, impactul ar fi fost și mai puternic. „În educație, administrație și sănătate vorbim despre prăbușiri de până la 15%. Este cea mai dură lovitură asupra nivelului de trai din ultimii ani”, a adăugat parlamentarul.

Referindu-se la situația pensionarilor, Viorica Sandu a atras atenția asupra efectelor inflației. „Pensionarii au primit o lovitură istorică: inflația a explodat, iar pensiile au fost erodate drastic”, a declarat aceasta, menționând că „sute de mii de oameni sunt împinși spre sărăcie severă”.

În final, deputatul a cerut o schimbare de direcție în politicile economice. „Asta nu este stabilitate. Este declin. A merge mai departe pe aceeași direcție nu mai e o opțiune, ci o greșeală periculoasă”, a transmis aceasta.

„România are nevoie de o schimbare reală, de un guvern responsabil, care să repare economia, nu să o destabilizeze. A continua la fel ar fi iresponsabil. A schimba direcția este o necesitate. Acum”, a mai declarat Viorica Sandu.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat lansarea unui amplu proces de reformă a companiilor de stat, vizând eficientizarea activității acestora și reducerea pierderilor semnificative înregistrate în ultimii ani.

Potrivit șefului Guvernului, România are peste 1.500 de companii în care statul este acționar, multe dintre acestea funcționând ineficient și generând pierderi totale de aproximativ 14 miliarde de lei. „Acești bani ar fi putut fi direcționați către investiții importante pentru cetățeni”, a transmis premierul.

Reforma începe cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din sectoare-cheie precum energie, transporturi și industrie. Acestea au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei.
Planul Guvernului prevede clasificarea companiilor în funcție de importanța strategică și performanța economică. Companiile din infrastructura critică, precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA, vor beneficia de investiții și management profesionist.

Pentru companiile cu rol strategic, precum Avioane Craiova și Romaero, deciziile vor fi fundamentate pe analize și audituri independente, în vederea valorificării potențialului industrial.
Executivul are în vedere și reorganizarea unor entități pentru alinierea la standarde europene, inclusiv CNCIR.
Companiile cu pierderi recurente, precum CFR Călători, Metrorex și TAROM, vor intra într-un proces de redresare operațională, care va include măsuri de eficientizare și expertiză internațională.

În paralel, Guvernul ia în calcul fuziuni și integrări acolo unde există suprapuneri de activitate, precum în cazul Telecomunicații CFR și Tipografica Filaret.
Pentru companiile fără perspective viabile, autoritățile propun închiderea treptată și ordonată. Exemplele menționate includ CFR Marfă și Petrotrans, aceasta din urmă aflându-se în faliment încă din 2007.

Totodată, Executivul lucrează la o listă de companii ce ar putea fi listate parțial la bursă, prin vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni, statul urmând să păstreze controlul majoritar. Printre acestea se numără Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank. Alte companii vizate, precum Transgaz, Portul Constanța și Poșta Română, ar putea intra în acest proces după îndeplinirea unor condiții prealabile.

Premierul a precizat că acesta este doar primul pas, urmând ca în următoarele 30 de zile să fie lansat un nou val de evaluări, bazate pe criterii de importanță strategică și situație financiară.
„România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum. Reforma companiilor de stat dusă la capăt va însemna rezultate reale în economie și în bugetul public”, a subliniat Ilie Bolojan.

Un nou tronson de cale ferată modernizată, parte a lotului Lugoj – Timișoara Est, a fost deschis circulației feroviare, au anunțat reprezentanții CFR Infrastructură Timișoara.

Segmentul recent dat în exploatare are o lungime de aproximativ 9,5 kilometri (8,6 km de linie curentă și 900 de metri în Stația Recaș) și face parte dintr-un amplu proiect de modernizare a infrastructurii feroviare din vestul țării.

Potrivit sursei citate, pe acest tronson au fost realizate lucrări complexe, care includ construcția a 10 podețe și 5 poduri, montarea a 7 schimbători de cale tip 60, precum și amenajarea unor peroane – peronul firului II în punctul de oprire Izvin și peroanele liniilor 3-4 din Stația Recaș, acestea urmând să fie finalizate în perioada următoare. De asemenea, au fost instalate și cablate echipamentele tehnice în containerul CE și în sala de relee CED Recaș.
Noul tronson asigură continuitatea firului II, dat în exploatare în 12 februarie 2026, contribuind la extinderea rețelei modernizate la aproximativ 30 de kilometri pe care trenurile circulă deja în condiții îmbunătățite.

Lotul 2 Lugoj – Timișoara Est face parte din proiectul de reabilitare a liniei feroviare Caransebeș – Arad, componentă a coridorului european Orient/Est-Mediteranean. Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Obiectivul principal îl reprezintă modernizarea unei linii de cale ferată de 162 de kilometri, care va deveni dublă, electrificată și echipată cu sisteme moderne de control, permițând circulația trenurilor cu viteze cuprinse între 120 și 160 km/h.

Printre beneficiile așteptate se numără reducerea timpilor de călătorie, creșterea siguranței traficului feroviar, îmbunătățirea confortului pasagerilor și sporirea capacității de tranzit, inclusiv la frontiere.
Valoarea totală a proiectului depășește 8,7 miliarde de lei.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că reprezentanții Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a negocierilor, în urma discuțiilor purtate la Washington.
Întâlnirea, descrisă drept una „exploratorie”, a avut loc joi și i-a reunit pe ministrul Sănătății și pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cu reprezentanții companiei farmaceutice.

Potrivit lui Rogobete, discuțiile s-au desfășurat într-un ton „echilibrat și profesionist”, fiind axate pe identificarea unor soluții concrete pentru România. Oficialul a subliniat că miza negocierilor depășește aspectul financiar, vizând obținerea unor beneficii directe pentru pacienți.

Propunerea părții române, formulată în baza mandatului primit de la Guvern, vizează continuarea negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare, destinate în special pacienților oncologici și celor care suferă de boli rare.

Ministrul a evidențiat și relația de lungă durată dintre România și Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor viitoare colaborări în domeniul cercetării farmaceutice.
„În perioada următoare, reprezentanții companiei vor reveni cu un răspuns privind posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere”, a transmis Rogobete.
Discuțiile au loc în contextul în care un tribunal din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească aproximativ 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că reprezentanții Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a negocierilor, în urma discuțiilor purtate la Washington.
Întâlnirea, descrisă drept una „exploratorie”, a avut loc joi și i-a reunit pe ministrul Sănătății și pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, cu reprezentanții companiei farmaceutice.

Potrivit lui Rogobete, discuțiile s-au desfășurat într-un ton „echilibrat și profesionist”, fiind axate pe identificarea unor soluții concrete pentru România. Oficialul a subliniat că miza negocierilor depășește aspectul financiar, vizând obținerea unor beneficii directe pentru pacienți.

Propunerea părții române, formulată în baza mandatului primit de la Guvern, vizează continuarea negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare, destinate în special pacienților oncologici și celor care suferă de boli rare.

Ministrul a evidențiat și relația de lungă durată dintre România și Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor viitoare colaborări în domeniul cercetării farmaceutice.
„În perioada următoare, reprezentanții companiei vor reveni cu un răspuns privind posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere”, a transmis Rogobete.
Discuțiile au loc în contextul în care un tribunal din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească aproximativ 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID refuzate în 2023.

Curtea de Apel București a decis joi, condamnarea definitivă a lui Dragoș Adrian Iorga, fost director executiv în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, într-un dosar de luare de mită și folosirea unor informații care nu erau destinate publicității.

Instanța a respins apelul formulat de fostul oficial și a menținut sentința pronunțată în noiembrie 2025 de Tribunalul București.

Judecătorii au dispus și confiscarea sumei de 75.600 de lei, reprezentând banii primiți de la două subordonate, cărora le-ar fi furnizat răspunsurile la un concurs de promovare organizat în minister.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada martie 2021 – octombrie 2023, Dragoș Adrian Iorga ar fi primit de la cele două funcționare suma totală de 75.600 de lei, în schimbul sprijinului acordat pentru promovarea acestora.

Anchetatorii susțin că fostul director a aranjat concursul de promovare, oferindu-le candidatelor subiectele și răspunsurile, folosindu-se de informații confidențiale la care avea acces în virtutea funcției.

În timpul anchetei, procurorii DNA au efectuat percheziții la domiciliul și biroul acestuia din București, de unde au ridicat mai multe sume de bani și bunuri de valoare: 174.600 de lei, 10.000 de dolari, 11.000 de euro, precum și lingouri de aur cu greutatea totală de 65,2 grame.

Totuși, solicitarea DNA privind confiscarea extinsă a acestor sume și a lingourilor de aur a fost respinsă încă din primă instanță, soluție menținută și ulterior.

Surse judiciare arată că valoarea totală a mitei reținute în dosar s-ar ridica la aproximativ 750.000 de lei, bani care urmează să fie recuperați în baza dispozițiilor instanței.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat lansarea oficială a procedurii de selecție pentru dezvoltarea proiectului „Black Sea AI Gigafactory”, o investiție majoră care vizează poziționarea României pe harta globală a inteligenței artificiale.

Potrivit ministrului, a fost demarată etapa de Expression of Interest (EOI) pentru identificarea liderului de consorțiu care va coordona implementarea proiectului. Autoritățile caută un partener cu experiență solidă în infrastructură tehnologică de mare amploare, capabil să susțină financiar și operațional un proiect competitiv și scalabil.

În prima fază, proiectul prevede dezvoltarea unei infrastructuri bazate pe aproximativ 20.000 de GPU-uri, cu posibilitatea de extindere până la 100.000 sau chiar mai mult, în funcție de cererea din piață și ritmul de implementare.
Operatorii economici interesați pot depune documentațiile până la data de 14 iunie 2026, ora 17:00, la adresa oficială indicată de Ministerul Energiei.

Ministrul a subliniat că inițiativa beneficiază de sprijinul experților Banca Mondială și al echipei guvernamentale, calificând proiectul drept unul strategic pentru viitorul digital al României.
Proiectul „Black Sea AI Gigafactory” a fost inițiat în iunie 2025, în perioada în care Bogdan Ivan ocupa funcția de ministru al Economiei și Digitalizării, fiind continuat în prezent la nivelul Ministerului Energiei.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut miercuri o convorbire telefonică cu Peter Magyar cu viitorul premier al Ungariei, pe care l-a felicitat pentru rezultatul obținut la alegerile parlamentare. Discuția a vizat relațiile bilaterale, cooperarea economică și proiectele energetice comune.

Potrivit informațiilor comunicate după convorbire, șeful Guvernului de la București i-a transmis lui Peter Magyar felicitări atât în nume personal, cât și în numele Executivului român, în urma victoriei decisive obținute de partidul Tisza în alegerile legislative din Ungaria.

În cadrul dialogului, cei doi oficiali au abordat stadiul actual și perspectivele de consolidare a relațiilor dintre România și Ungaria, subliniind interesul comun pentru aprofundarea cooperării economice și accelerarea proiectelor de interconectare în domeniul energiei.

Premierul român a evidențiat și rolul important al comunității maghiare din România în întărirea relației bilaterale, considerată un factor esențial în menținerea unui dialog constructiv între cele două state.

La finalul convorbirii, Ilie Bolojan i-a urat succes lui Peter Magyar în exercitarea mandatului de viitor premier și i-a adresat invitația de a efectua o vizită oficială la București.

Partidul Tisza, condus de Peter Magyar, a obținut o majoritate calificată în Parlamentul de la Budapesta, câștigând 138 din cele 199 de mandate, după centralizarea voturilor.

Cu un scor de 53,06% din sufragii, formațiunea lui Magyar a devansat clar FIDESZ, partidul condus de Viktor Orbán, care a obținut doar 55 de locuri în noul Legislativ.