Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că pe șantierul viitorului Centru Integrat de Îngrijiri Paliative din Galați au fost finalizate lucrările de excavare și au început pregătirile pentru turnarea fundației noii unități medicale.

Potrivit acestuia, lucrările de excavare au fost realizate pe o suprafață de aproape 700 de metri pătrați, iar terenul a fost deja egalizat. În această perioadă se desfășoară trasarea structurii de rezistență a clădirii, precum și operațiunile de cofrare și pregătire a armăturilor pentru zidurile de sprijin și fundație.

Noul Centru Integrat de Îngrijiri Paliative va completa serviciile medicale oferite de Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Ap. Andrei” Galați și va fi destinat pacienților care suferă de boli grave sau aflate în stadii terminale, inclusiv forme avansate de cancer.

Investiția realizată de Consiliul Județean Galați este estimată la aproape 30 de milioane de lei și presupune construirea unei unități medicale moderne cu 50 de paturi, într-o clădire cu patru etaje și o suprafață desfășurată de aproximativ 2.700 de metri pătrați.

Conform autorităților județene, centrul va include saloane cu două și trei paturi, cabinete specializate și peste 1.000 de echipamente medicale de ultimă generație, integrate în circuite dedicate îngrijirilor paliative.
„Demnitate, alinare și speranță” este mesajul transmis de Costel Fotea odată cu avansarea lucrărilor la noua investiție medicală din Galați.

Comisia Europeană a propus alocarea a 14,3 milioane de euro pentru România din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, în urma inundațiilor severe produse în 2025 și a pagubelor provocate la Salina Praid.
Sprijinul financiar face parte dintr-un pachet total de 144 de milioane de euro destinat României, Spaniei și Ciprului pentru refacerea după dezastre climatice majore.

Potrivit Executivului european, România a fost afectată în lunile mai și iunie 2025 de inundații puternice în regiunile Centru, Sud-Muntenia și Nord-Est, după mai multe zile de precipitații abundente.
Printre cele mai grave efecte s-au numărat pagubele produse la Salina Praid, unde apele râului Corund au erodat o parte din albie, afectând infrastructura hidrotehnică și provocând întreruperi extinse ale alimentării cu energie electrică.

Fondurile europene ar urma să fie utilizate pentru refacerea infrastructurii afectate și sprijinirea comunităților lovite de inundații.
Cea mai mare parte a sprijinului financiar, respectiv 120,4 milioane de euro, este destinată Spaniei, afectată de incendii forestiere și fenomene meteorologice extreme, în timp ce Ciprul ar urma să primească 9,2 milioane de euro pentru reconstrucția zonelor afectate de incendii de vegetație.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că accesul rutier și pietonal din zona Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Ap. Andrei” Galați se află într-un amplu proces de modernizare, printr-o investiție de aproape 9 milioane de lei.

Potrivit autorităților județene, proiectul vizează refacerea completă a carosabilului și a trotuarelor, modernizarea sistemelor de iluminat și colectare a apelor pluviale, precum și refacerea semnalizării rutiere în zona accesului dinspre strada Brăilei.

„Întreaga zonă este refăcută din temelii, grație unui proiect de investiții al Consiliului Județean Galați”, a transmis Costel Fotea.
În cadrul lucrărilor au fost demolate și construcțiile provizorii considerate inestetice și care îngreunau accesul în incinta unității medicale.

Reprezentanții CJ Galați au precizat că, după modernizarea rețelelor electrice, sunt aproape finalizate și lucrările la sistemul de canalizare, urmând testele de etanșeitate și etapa de stabilizare a terenului înaintea asfaltării finale și refacerii marcajelor rutiere.
Investiția face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a Spitalului Județean Galați, unde au fost realizate sau sunt în derulare proiecte precum extinderea parcării supraetajate și construirea unor noi corpuri medicale.

„Prin această investiție, facem încă un pas concret pentru a oferi gălățenilor un Spital Județean modern, sigur și ușor accesibil”, a declarat președintele CJ Galați.

Cel mai recent sondaj Eurobarometru arată că îngrijorările privind costul vieții domină agenda publică din România, în timp ce nivelul de încredere al românilor în Uniunea Europeană rămâne mai ridicat decât cel acordat instituțiilor naționale.

Potrivit datelor colectate în perioada 12–31 martie 2026, pe baza unui eșantion de 1.054 respondenți din România, 70% dintre participanți apreciază că situația economiei naționale este „rea”, în timp ce 29% o consideră „bună”. La nivelul Uniunii Europene, 60% dintre respondenți au o evaluare negativă, iar 38% una pozitivă.

În privința situației financiare a gospodăriei, 54% dintre românii chestionați s-au declarat mulțumiți, comparativ cu 75% la nivel european.
Pesimismul se menține și în ceea ce privește evoluția economiei în următoarele 12 luni. Aproape jumătate dintre respondenții din România, respectiv 48%, anticipează o înrăutățire a situației economice naționale.
Întrebați care sunt principalele probleme cu care se confruntă țara, 41% dintre români au indicat creșterea prețurilor și inflația drept principala preocupare, în timp ce 27% au menționat situația economică generală.

Datele sondajului indică, în același timp, o percepție relativ favorabilă asupra Uniunii Europene. Un procent de 44% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, nivel apropiat de media europeană, de 45%. Totodată, 61% dintre respondenții români se declară optimiști în privința viitorului Uniunii, față de 60% la nivelul blocului comunitar.

Sondajul relevă că românii au mai multă încredere în Uniunea Europeană decât în instituțiile naționale. Astfel, 48% dintre respondenți afirmă că au încredere în UE, comparativ cu 31% care spun că au încredere în Guvern și 25% în Parlament.
La nivel european, conflictul din Orientul Mijlociu, situația internațională și războiul din Ucraina sunt percepute drept principalele provocări externe. În România, 24% dintre participanți au indicat conflictul din Orientul Mijlociu, iar câte 17% au menționat situația internațională și războiul din Ucraina.

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, 56% dintre românii chestionați susțin acordarea de ajutor financiar și umanitar pentru Kiev, comparativ cu 75% la nivelul Uniunii Europene. Totodată, 45% dintre respondenții din România susțin finanțarea de echipamente militare pentru Ucraina, față de media europeană de 56%.
Sondajul a fost realizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, pe un eșantion total de 26.415 interviuri, dintre care 1.054 au fost efectuate în România.

Aproximativ 2.500 de elevi din județul Galați vor participa în acest an la o nouă ediție a programului „Muzeele prin ochii copiilor”, inițiativă derulată de Consiliul Județean și dedicată accesului gratuit la cultură pentru copiii din mediul rural.

„În prima săptămână, aproape 1.000 de elevi din mediul rural au mers în excursii gratuite la muzeele Consiliului Județean Galați”, a transmis președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, care a anunțat continuarea programului „Muzeele prin ochii copiilor”, ajuns la ediția a V-a.

Inițiativa, considerată unul dintre proiectele de suflet ale administrației județene, are o puternică dimensiune educațională și socială, oferind acces gratuit la cultură pentru elevii din mediul rural. În total, în ediția din 2026 vor fi incluși aproximativ 2.500 de elevi de clasa a V-a din toate comunele județului Galați, dar și din orașele Tecuci, Târgu Bujor și Berești, precum și din școlile speciale.

„Am promis, ne ținem de cuvânt! Continuăm și în acest an un proiect unic în țară”, a declarat Costel Fotea, subliniind că programul le oferă copiilor ocazia de a descoperi patrimoniul local prin vizite ghidate la muzee de artă și istorie, la Grădina Botanică și Grădina Zoologică, dar și la Muzeul Satului și Muzeul Pescăresc din Pădurea Gârboavele.

Excursiile se vor desfășura în perioada mai–iunie, iar participanții vor beneficia de transport, masă caldă, gustări, însoțitori de grup și suveniruri. Autoritățile arată că, pentru mulți dintre copii, aceasta va fi prima experiență de acest tip.

„Pentru mulți dintre acești copii este prima excursie sau prima vizită la un muzeu”, a mai precizat președintele CJ Galați.

De la lansarea programului, numărul total al beneficiarilor va ajunge la aproximativ 17.500 de elevi, inițiativa fiind prezentată drept un demers de reducere a inegalităților de acces la cultură și de promovare a valorilor locale.

Premierul Ilie Bolojan a participat miercuri, la ceremonia de semnare a contractului de execuție pentru etapa a II-a a proiectului Spitalului Regional de Urgență Cluj, una dintre cele mai importante investiții din sistemul sanitar românesc.
Contractul a fost semnat de Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, și consorțiul format din companiile turcești CCN și parteneri români.

La eveniment au participat ministrul interimar al sănătății, Attila Cseke, președintele Senatului, Mircea Abrudean, precum și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că semnarea contractului reprezintă o etapă importantă pentru modernizarea sistemului medical din România și pentru dezvoltarea infrastructurii sanitare din regiunea de nord-vest a țării.

„Sunt bucuros că am ajuns în situația în care, după mulți ani, să putem semna acest important contract în domeniul sănătății pentru Regiunea de Nord-Vest și pentru România. Echipa de medici clujeni va beneficia de condiții moderne de lucru și de aparatură la nivelul performanțelor pe care le-a demonstrat în serviciul pacienților”, a afirmat premierul.

La rândul său, Attila Cseke a subliniat că proiectul va contribui la aducerea serviciilor medicale la standarde europene și la crearea unor condiții moderne pentru personalul medical.
„Spitalul Regional de Urgență Cluj nu este doar o clădire. Este cel mai important demers de infrastructură medicală din inima Transilvaniei din ultimele decenii”, a spus ministrul interimar al sănătății.
Primarul Emil Boc a declarat că administrația locală a pregătit infrastructura necesară pentru conectarea noului spital la rețeaua de transport a orașului, inclusiv prin extinderea drumului Cluj–Florești și dezvoltarea legăturilor de transport public.

Contractul de lucrări are o valoare de aproximativ 1,8 miliarde lei, fără TVA, și face parte din proiectul „Construire Spital Regional de Urgență Cluj”, finanțat prin Programul Sănătate – Prioritatea 4, dedicată investițiilor în infrastructuri spitalicești.
Lucrările includ construirea clădirii principale a spitalului, a clădirilor tehnice și infrastructurii suport, realizarea unui heliport și a unui parc fotovoltaic, precum și instalarea echipamentelor medicale grele și a celor pentru zone speciale.

Proiectul mai prevede amenajări exterioare, racorduri la utilități și conectarea la infrastructura rutieră DN1/E60.
Durata de execuție a lucrărilor este estimată la 40 de luni, iar perioada de garanție va fi de 120 de luni.

Viitorul spital regional va avea 849 de paturi, dintre care 106 pentru terapie intensivă, inclusiv secții dedicate pediatriei, neonatologiei și tratamentului marilor arși. De asemenea, unitatea va dispune de 34 de paturi pentru spitalizare de zi, 71 de cabinete ambulatorii și 22 de săli de operație.
Clădirea principală va avea opt niveluri și o suprafață desfășurată de peste 176.000 de metri pătrați, iar capacitatea estimată a unității medicale este de aproximativ 4.200 de utilizatori simultan.
Organizarea funcțională a spitalului va fi structurată în șase centre multidisciplinare, printre care centre pentru medicină internă, chirurgie toracică, traumă și mama și copilul.
Valoarea totală a proiectului este estimată la aproximativ 3,35 miliarde lei, termenul de implementare fiind stabilit pentru 20 decembrie 2029.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, la începutul reuniunii liderilor din formatul București 9 (B9) și al statelor nordice, că statele aliate trebuie să își majoreze investițiile în apărare și să consolideze contribuția europeană în cadrul NATO.

„Întâlnirea se desfășoară într-un format dinamic. Suntem în apropierea Ucrainei, Mării Negre, locului în care teritoriul aliat este amenințat. (…) Trebuie să sporim cheltuielile dedicate apărării, pe care trebuie să le transformăm în capabilități. Trebuie să sporim contribuția aliaților europeni la Alianță”, a afirmat șeful statului.

Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de provocările de securitate de pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice.

La reuniune participă secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, precum și premierul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți, de asemenea, lideri și reprezentanți din Lituania, Estonia, Cehia, Letonia, Slovacia, Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria.

Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
Formatul București 9 a fost lansat în 2015 la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare între statele NATO de pe Flancul Estic, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. După invazia rusă în Ucraina din 2022, B9 a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul acordat Kievului.

Președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, a lansat miercuri un atac la adresa politicilor economice promovate de Ilie Bolojan, acuzându-l că a adus economia într-o situație dificilă.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, liderul social-democrat a susținut că România se confruntă cu „trei trimestre consecutive de scădere economică” și cu o creștere accelerată a inflației, „de la 5% la aproape 11%”.

„Să guvernezi cu trei trimestre consecutive de scădere economică și să duci inflația de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reformă a lui Bolojan!”, a transmis Sorin Grindeanu.
Acesta a folosit și o comparație ironică pentru a descrie situația economică actuală: „Ca să explic: înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort... din punct de vedere economic”.

Declarațiile vin pe fondul disputelor tot mai intense dintre PSD și foștii aliați din coaliția de guvernare pe tema măsurilor economice și a evoluției principalilor indicatori macroeconomici.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat aprobarea bugetului județului pentru 2026, în valoare de peste 2,06 miliarde de lei, din care 1,78 miliarde de lei, echivalentul a 86% din total, sunt destinate proiectelor de dezvoltare.

Conform lui Costel Fotea, fondurile vor fi alocate pentru investiții în infrastructură rutieră, spitale, școli, cultură, sport, proiecte de mediu și susținerea mediului de afaceri.
Președintele Consiliului Județean a precizat că bugetul destinat dezvoltării este cu 169 de milioane de lei mai mare față de anul precedent și reprezintă cel mai ridicat nivel al investițiilor de la preluarea mandatului. Totodată, pentru prima dată, bugetul total al județului a depășit pragul de 2 miliarde de lei.

Potrivit datelor prezentate, cheltuielile de funcționare au fost menținute la un nivel relativ constant, în pofida creșterii costurilor generale. Ponderea acestora în bugetul județean a scăzut de la 94% în 2016 la 14% în 2026, ceea ce înseamnă mai puțin de 280 de milioane de lei.

Costel Fotea a arătat că principala sursă de finanțare a investițiilor o reprezintă fondurile europene. În 2026, peste 1,62 miliarde de lei provin din proiecte cu finanțare nerambursabilă, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul Regional Sud-Est, Programul Tranziție Justă, Programul Operațional Transporturi, Programul Operațional Mediu și Programul Sănătate.
Potrivit conducerii Consiliului Județean, bugetul orientat către investiții ar urma să aibă efecte directe asupra economiei locale, prin susținerea mediului de afaceri și crearea de noi locuri de muncă în județul Galați.