Președintele României, Nicușor Dan, a declarat vineri, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), că Federația Rusă poartă „întreaga responsabilitate” pentru incidentul produs în noaptea precedentă la Galați, în urma căruia doi cetățeni români au fost răniți.

„Am avut noaptea trecută un incident grav în care doi cetățeni români au fost răniți. Întreaga responsabilitate îi revine Rusiei”, a afirmat șeful statului.
Potrivit acestuia, autoritățile române au decis declararea consulului Rusiei de la Constanța drept persona non grata, iar Consulatul Rusiei de la Constanța urmează să fie închis.

„Am avut o dronă rusă, plecată din Rusia”, a spus Nicușor Dan.
Președintele a mulțumit partenerilor din Uniunea Europeană și NATO pentru solidaritatea manifestată după incident și a precizat că România accelerează măsurile pentru consolidarea capacităților de apărare împotriva dronelor.
„În ceea ce privește capabilitățile României față de acest tip de incidente, vreau să vă informez că în cadrul SAFE avem o componentă importantă dedicată care să corespundă acestor evenimente. Contractele se semnează zilele astea și o să se livreze într-un an sau doi echipamentele”, a declarat președintele.

aEl a adăugat că România are un contract cu Ucraina și un mecanism comun cu Statele Unite și Marea Britanie pentru întărirea capacităților de apărare.
„Până când aceste echipamente vor fi livrate, avem acorduri bilaterale pentru echipamente care să fie prezente în România”, a precizat Nicușor Dan.
Șeful statului a anunțat că în cadrul ședinței CSAT au fost analizate și măsurile de apărare civilă și reacția autorităților după incidentul de la Galați.
„Reacția de noaptea trecută a fost una rapidă. Domnul ministru ne-a prezentat măsurile care au fost deja luate pentru toată zona potențial afectată, sporire de număr de oameni. Pe zona aceasta suntem pregătiți”, a afirmat președintele României.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat vineri că Armata României nu a putut doborî drona rusească de tip Geran-2 care a căzut în municipiul Galați, deoarece interceptarea acesteia ar fi putut provoca pagube mai mari în zona urbană sau ar fi riscat extinderea incidentului în afara teritoriului României.

„Da, era o dronă Geran 2. Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni. Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Da, în cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina”, a transmis Miruță într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit ministrului interimar, Ministerul Apărării Naționale a ridicat de la sol două aeronave F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană, acestea fiind sprijinite de un elicopter al Forțelor Aeriene Române.
Miruță a precizat că, după incident, a informat atât președintele României, cât și aliații NATO. El a anunțat că a avut o discuție telefonică și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„Am avut o conversație telefonică în această dimineață cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, căruia i-am argumentat încă o dată cât de important este ca ceea ce noi am solicitat oficial la nivel aliat să fie implementat în zona Dobrogei, până când capabilitățile anti-dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”, a afirmat ministrul.

Acesta a adăugat că România lucrează împreună cu aliații la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic și a subliniat necesitatea achiziției unor noi sisteme de apărare antiaeriană.
„Da, avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol”, a transmis Miruță, susținând că actuala conducere a ministerului a continuat programele de înzestrare militară și că România are acum, prin programul SAFE, opt sisteme de apărare antidronă în procedură de achiziție.
În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească de tip Geran-2 a căzut prin acoperișul unui bloc cu 10 etaje din Galați, provocând o explozie și un incendiu. Două persoane au suferit răni ușoare și au fost transportate la spital pentru investigații. Locatarii imobilului au fost evacuați după incident.

Nadia Comăneci s-a întâlnit, joi, la Palatul Victoria, cu premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Tánczos Barna și președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu, în contextul organizării evenimentelor dedicate aniversării a 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria gimnasticii mondiale.

Întâlnirea a avut loc înaintea Galei „50 de ani de la prima notă de 10.00”, programată pentru 29 mai, la Palatul Parlamentului, și a „Galei Campioanelor”, care se va desfășura pe 31 mai, la Onești.

Cele două evenimente sunt incluse în calendarul manifestărilor organizate în cadrul Anului Nadia Comăneci, dedicat celebrării performanțelor obținute de fosta mare gimnastă de-a lungul carierei sale.

„Numele Nadiei Comăneci este asociat cu performanța, indiferent de ce generație este rostit. Însă drumul spre succes a fost posibil doar prin muncă temeinică, seriozitate și talent. Întreaga carieră a Nadiei Comăneci inspiră și motivează. Îi mulțumesc pentru ceea ce a făcut pentru România și pentru că a fost un ambasador al țării noastre în lume”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

În cadrul discuțiilor a fost menționat și proiectul de modernizare și extindere a bazei sportive a Clubului Sportiv Municipal Onești, unde s-a antrenat Nadia Comăneci.

Guvernul a aprobat recent investiția, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, valoarea totală a proiectului depășind 122 de milioane de lei.

Un număr de 550 de elevi, cadre didactice și membri ai personalului auxiliar din cinci unități de învățământ din județul Galați participă la cursuri de prim-ajutor organizate cu sprijinul Crucea Roșie Galați, în cadrul proiectului „Sănătatea fără frontiere”, derulat de Consiliul Județean Galați prin fonduri europene transfrontaliere.

Anunțul a fost făcut de Costel Fotea, care a precizat că programul are ca obiectiv pregătirea practică a participanților pentru intervenții rapide în situații de urgență.
Campania educațională se desfășoară în școli și licee din Berești, Berești-Meria, Bălăbănești, Cavadinești și Rădești, localități deservite de Spitalul Orășenesc Târgu Bujor.

Potrivit autorităților județene, cursurile includ manevre de resuscitare, utilizarea defibrilatorului automat extern, intervenții în caz de înec, sufocare sau accidente, precum și acordarea primului ajutor în situații de hemoragii, arsuri și fracturi. Instruirea combină noțiuni teoretice cu exerciții practice intensive, menite să dezvolte reacții rapide și corecte în situații-limită.

La finalul programului, participanții vor primi diplome de participare din partea Consiliului Județean Galați și certificate recunoscute la nivel național și internațional.
Reprezentanții administrației județene au precizat că proiectul „Sănătatea fără frontiere”, cu o valoare totală de 1,6 milioane de euro, include și investiții în infrastructura medicală din județ.
În cadrul proiectului, la Spitalul Orășenesc Târgu Bujor va fi construit un nou corp de clădire destinat Camerei de Primiri Urgențe și Secției de Medicină Internă, pentru modernizarea condițiilor de tratament și îngrijire a pacienților.

Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice prevede reorganizarea sistemului de salarizare pe baza unei grile unice cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită pentru anul 2027 la 4.100 de lei.

Potrivit documentului, salariile de bază, soldele și indemnizațiile de încadrare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul public este stabilit la 1 la 8, ceea ce ar însemna un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru componenta calculată exclusiv prin aplicarea coeficientului maxim.

Noua grilă salarială va avea 12 grade, primul pornind de la coeficientul 1,00, iar ultimul ajungând până la 8,00. Valoarea de referință va fi stabilită anual, însă proiectul prevede explicit suma de 4.100 de lei pentru primul an de aplicare.
Proiectul introduce și o măsură de protecție pentru angajații care, în urma noii încadrări, ar urma să înregistreze venituri mai mici decât cele din decembrie 2026. Aceștia vor beneficia de o „diferență salarială tranzitorie”, acordată atât timp cât persoana rămâne pe aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Măsura nu se aplică personalului nou angajat după intrarea în vigoare a legii și poate înceta în cazul promovării sau schimbării funcției.

Una dintre cele mai importante modificări vizează reducerea numărului de sporuri din sistemul public. Din cele 151 de sporuri existente în prezent, proiectul prevede eliminarea a 87.
„Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

„Zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România”, a adăugat acesta.
Conform proiectului, sporurile, indemnizațiile, primele și premiile vor fi plafonate, ca regulă generală, la maximum 20% din suma salariilor de bază sau a indemnizațiilor, la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare. Sunt prevăzute însă excepții pentru anumite categorii, precum sporurile pentru proiecte finanțate din fonduri externe, munca de noapte sau orele suplimentare.

Documentul introduce și premii de performanță, care vor putea fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea totală a acestora nu va putea depăși 4% din cheltuielile salariale relevante ale instituției, iar beneficiarii nu vor putea reprezenta mai mult de 30% din posturile de execuție și 30% din posturile de conducere ocupate. În anul 2027, măsura ar urma să fie aplicată doar pentru personalul didactic, didactic auxiliar și angajații ANAF.

Proiectul mai prevede obligația instituțiilor publice de a publica de două ori pe an, la 30 aprilie și 31 octombrie, lista funcțiilor și a veniturilor salariale, inclusiv sporurile și alte drepturi bănești sau în natură. Nerespectarea obligației poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 20.000 și 30.000 de lei.

Noua lege a salarizării ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare etapizată. Adoptarea actului normativ este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026, condiție de care depinde accesarea unei tranșe de peste 700 de milioane de euro.

Cel de-al doilea pilot român din echipajul care a doborât săptămâna trecută o dronă ucraineană intrată în spațiul aerian al Estoniei a fost decorat de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, cu distincția „Emblema de emisar pentru pace, clasa I”.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat luni, printr-o postare pe Facebook, că distincția i-a fost acordată căpitanului-comandor Crețu Vlad Cristian, coechipier al căpitanului-comandor Alexandru Costel Pavelescu, decorat anterior pentru aceeași misiune.

„După decorarea cpt.cdor. Alexandru Costel Pavelescu, care a doborât săptămâna trecută o dronă în spațiul aerian baltic, ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a semnat astăzi ordinul de acordare a aceleiași distincții și pentru cpt.cdor. Crețu Vlad Cristian, coechipierul său în misiunea executată în cadrul detașamentului «Carpathian Vipers»”, a transmis MApN.

Reprezentanții ministerului au subliniat că succesul misiunilor aeriene este rezultatul muncii de echipă, al disciplinei și al nivelului ridicat de pregătire al militarilor români.
„Cei doi piloți români au demonstrat profesionalism, calm și determinare într-o misiune reală de apărare a spațiului aerian aliat, confirmând încă o dată nivelul ridicat de pregătire al Forțelor Aeriene Române și contribuția României la securitatea Flancului Estic al NATO”, se mai arată în mesajul transmis de MApN.

Vineri, în timpul unei vizite la baza aeriană Šiauliai din Lituania, ministrul interimar al Apărării l-a decorat pe primul pilot român implicat în misiune.
Incidentul a avut loc săptămâna trecută, când un avion românesc F-16 aflat în misiune de Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic a doborât o dronă ucraineană care pătrunsese în spațiul aerian NATO, în Estonia.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că România se află „foarte aproape” de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), subliniind progresele semnificative realizate în ultimii ani în procesul de reformă și evaluare internațională.

Potrivit acestuia, România a închis până în prezent 24 din cele 25 de comitete necesare aderării, ultimul capitol aflat în discuție vizând domeniul comerțului. Declarațiile au fost făcute în contextul unor discuții purtate cu Secretarul General al OCDE.
„Aderarea la OCDE înseamnă mai multă credibilitate internațională, investiții, stabilitate economică și instituții mai eficiente. După NATO și Uniunea Europeană, acesta este unul dintre cele mai importante obiective strategice ale României”, a transmis Victor Negrescu.
Eurodeputatul a reamintit că procesul actual de aderare a început oficial la 25 ianuarie 2022, când Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor cu România, iar la 10 iunie 2022 a fost adoptată foaia de parcurs pentru aderare.

Conform acestuia, România a finalizat în 2024 toate cele 12 capitole programate pentru acel an, inclusiv cele privind sănătatea și pescuitul, iar în 2025 au fost închise capitolele complexe legate de justiție. În 2026, țara noastră a primit avize favorabile din partea comitetelor privind afacerile fiscale, piețele financiare, guvernanța publică, politicile de mediu și evaluarea economică.

Victor Negrescu a făcut apel la partidele politice să susțină un pact național pentru proiectele strategice ale României, inclusiv finalizarea aderării la OCDE.
„Aceste obiective trebuie tratate cu seriozitate, continuitate și responsabilitate, dincolo de diferențele politice”, a mai afirmat europarlamentarul român.

Consiliul Județean Galați a demarat, în această lună, acțiunile de recensământ al traficului rutier pe toate drumurile județene aflate în administrare, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit autorităților județene, activitatea este desfășurată de Serviciul Drumuri și Poduri din cadrul Direcției Tehnice și face parte din programul național coordonat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în baza unui calendar stabilit la nivel național.

În cadrul recensământului sunt monitorizate numărul de vehicule care tranzitează drumurile județene, categoriile de trafic și nivelul de aglomerație. Datele colectate vor fi utilizate pentru fundamentarea investițiilor în infrastructura rutieră, programelor de întreținere și măsurilor destinate creșterii siguranței circulației.
„Investițiile în drumuri și măsurile pentru siguranța rutieră trebuie realizate pe baza unor date concrete din teren”, a transmis Costel Fotea într-o postare publică.

Autoritățile precizează că șoferii nu vor fi opriți în trafic, iar circulația se va desfășura în condiții normale pe perioada desfășurării recensământului.
Consiliul Județean Galați administrează aproximativ 800 de kilometri de drumuri județene.

PSD a transmis marți, 19 mai, un comunicat dur în care reclamă existența unor presupuse nereguli și conflicte de interese în cadrul unor negocieri purtate de Guvernul României pentru accesarea fondurilor disponibile prin programul european Security Action for Europe (SAFE), destinat înzestrării armatei.

Social-democrații susțin că în biroul premierului demis, Ilie Bolojan, ar fi avut loc „un trafic de influență scandalos” pentru realizarea unei înțelegeri între Executiv și un furnizor privat german de echipamente militare. PSD cere clarificări privind modul în care a fost selectată firma de avocatură care a oferit consultanță Guvernului în cadrul negocierilor.

Potrivit comunicatului, firma respectivă s-ar fi aflat într-un potențial conflict de interese, întrucât ar fi reprezentat atât Guvernul României, cât și grupul german implicat în discuții, în alte spețe juridice.

„Interesele cui au fost apărate de firma de avocatură selectată în condiții obscure de Cancelaria Prim-ministrului? Ale statului român sau ale furnizorului privat german de echipamente militare?”, se arată în documentul transmis de PSD.

Totodată, social-democrații ridică semne de întrebare și cu privire la numirea fostului deputat PNL Cristian Băcanu în funcția de consilier onorific al vicepremierului demis Oana Gheorghiu. PSD afirmă că acesta ar fi fost remunerat anterior de firma de avocatură implicată în negocieri și reclamă existența unei posibile breșe de securitate.

„Cum au permis vicepremierul demis și premierul demis ca acest personaj, aflat într-un vădit conflict de interese, să aibă acces la informații guvernamentale sensibile?”, susține PSD în comunicat.

Partidul precizează că programul SAFE are „o importanță majoră pentru consolidarea capacității de apărare a României” și solicită intervenția autorităților competente pentru verificarea situației și protejarea intereselor statului român.

Partidul Național Liberal a transmis marți un nou apel către Partidul Social Democrat, solicitându-i să își asume ieșirea din actuala criză politică prin desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru din rândul propriilor membri sau să își recunoască public incapacitatea de a conduce țara.

„Să iasă din lașitate și din minciună și să-și asume criza pe care a provocat-o”, a transmis PNL, potrivit unui comunicat de presă.

Liberalii susțin că PSD evită să propună o soluție clară pentru formarea unui nou guvern și acuză partidul că prelungește incertitudinea politică de după moțiunea de cenzură.

Formațiunea liberală mai afirmă că social-democrații au tratat consultările cu președintele României „superficial” și fără a avansa o propunere concretă de premier.

PNL respinge, totodată, varianta unui premier tehnocrat, pe care o consideră o formă de evitare a responsabilității politice, susținând că un astfel de scenariu ar putea masca o guvernare lipsită de asumare și reforme.

Liberalii mai susțin că România are nevoie de decizii economice ferme pentru reducerea deficitului bugetar, limitarea risipei și stabilizarea finanțelor publice, argumentând că un premier fără susținere politică nu ar avea forța necesară pentru astfel de măsuri.